Stimate domnule președinte,
Acum patruzeci și cinci de ani am fost condamnat pentru încălcarea Legii privind serviciul selectiv. Un timp mai târziu, după ce am terminat eliberarea condiționată și am absolvit facultatea de drept, am primit o scrisoare de la președintele Carter prin care mă invita să solicit o grațiere prezidențială. La acea vreme, această oportunitate era oferită tuturor celor care fuseseră condamnați pentru încălcarea Legii privind serviciile selective.
Dar în cazul meu, cred că oferta a fost o greșeală. Într-adevăr, fusesem condamnat pentru încălcarea Legii privind serviciul selectiv, dar nu pentru refuzul de a fi introdus în forțele armate sau pentru refuzul de a mă înregistra la draft. Condamnarea mea a fost pentru că am încercat, împreună cu alții, să fur dosarele Serviciului Selectiv dintr-un birou al consiliului de proiect, în special, să fur toate dosarele 1-A, adică dosarele acelor tineri care au fost supuși imediat inducției.
Ca răspuns la invitația de a solicita grațierea, i-am scris președintelui Carter o scrisoare, spunându-i că cred că a făcut o greșeală. Am scris că am crezut că este confuz - că guvernul ar trebui să solicite grațierea mea, nu invers. Și nu eram pregătit să ofer guvernului meu o grațiere în acel moment.
Nu am primit răspuns de la Președinte.
Ei bine, acum îmbătrânesc și din mai multe motive, m-am reconsiderat. În primul rând, nu vreau să mor ținând această ranchiună pe care mi-am păstrat-o timp de aproape jumătate de secol.
În al doilea rând, în ultimii câțiva ani, am auzit multe discuții, am văzut câteva filme și am citit câteva despre iertarea celor responsabili de genocide, atrocități în masă și încălcări pe scară largă a drepturilor omului. Adesea, acestea mi-au dat multe de gândit.
În al treilea rând, am fost foarte emoționat de vizita dumneavoastră la sfârșitul anului trecut la Instituția Corecțională Federală El Reno. Aceasta era chiar închisoarea în care începusem să-mi ispășesc pedeapsa de cinci ani în noiembrie 1971. Pe atunci se numea El Reno Federal Reformatory. Am fost uimit că ați fost primul președinte în exercițiu care a vizitat vreodată o închisoare federală. Vizita ta mi-a arătat că știai că, în lipsa unor accidente de împrejurări care nu se pot controla, experiențele noastre de viață ar fi putut la fel de ușor să fie schimbate cu cei mult mai puțin norocoși.
Așa că am decis că acum ar fi potrivit pentru mine, ca individ, să vă invit, în calitate de oficial al guvernului SUA cel mai responsabil pentru politica noastră externă, să îmi solicitați grațierea pe care nu eram dispus să o acord la momentul acel schimb de scrisori cu președintele Carter.
Acum, nu am primit niciodată o cerere de grațiere până acum, așa că nu am niciun formular de completat. Dar cred că o simplă declarație a motivului pentru care guvernul SUA ar trebui să fie iertat pentru acțiunile sale în Asia de Sud-Est în timpul acelor câteva decenii de după al Doilea Război Mondial ar trebui să fie suficientă. Referirile la anumite crime ar ajuta. Nu intenționez să dau o pătură, iertare de tipul președintelui Nixon pentru tot ceea ce a făcut sau ar fi putut face guvernul meu. Să rămânem la infracțiunile despre care știm.
De asemenea, trebuie să știți că această iertare, dacă ar fi acordată, ar veni numai de la mine. Nu am autoritatea să vorbesc în numele altora care au fost vătămați de acțiunile SUA – fie în forțele armate ale SUA sau în închisorile americane, fie în milioanele de vietnamezi, laoteni și cambodgieni care au suferit ca urmare a crimelor noastre.
Dar poate că există o analogie în domeniul iertărilor cu acea zicală că dacă salvezi o viață, salvezi întreaga lume. Poate că dacă primești o grațiere de la o singură persoană, de la mine, îți poate aduce confort echivalent cu a fi fost iertat de toate părțile relevante, dacă nu de întreaga lume.
De asemenea, vă rugăm să rețineți că această grațiere nu se aplică în SUA mai recente
crime, dintre care unele, de exemplu, eșecul de a cere răspunderea pentru tortura comisă de SUA, vă implică mai direct, domnule președinte.
Sper că acordați o atenție deosebită acceptării acestei invitații de a solicita grațierea pentru crimele guvernului nostru. Vă asigurăm că, spre deosebire de orice candidat la Curtea Supremă, cererea dumneavoastră va fi tratată prompt și direct. Cu siguranță vă puteți aștepta la un răspuns de la mine înainte de sfârșitul mandatului dumneavoastră.
Aștept cu nerăbdare vești de la dvs. și îmi pare rău că mi-a luat atât de mult timp să vă adresez această invitație.
Cu stimă,
Chuck Turchick
Minneapolis, Minnesota
BOP #36784-115
