Provocarea lui Klobuchar în războiul din Ucraina

De la Mike Madden (din St. Paul, Minnesota), Consortiumnews.com.

În timp ce democrații concurează pentru a deveni noul Partid de Război – făcând eforturi pentru o confruntare periculoasă cu Rusia cu arme nucleare – unii constituenți se opun, așa cum a făcut Mike Madden într-o scrisoare adresată senatorului Amy Klobuchar.

Stimate senator Klobuchar,

Scriu cu îngrijorare față de declarațiile pe care le-ați făcut recent cu privire la Rusia. Aceste declarații au fost făcute atât în ​​țară, cât și în străinătate și implică două aspecte; presupusul hack rusesc al alegerilor prezidențiale și acțiunile Rusiei ca urmare a loviturii de stat din 22 februarie 2014 de la Kiev.

Senatorul Amy Klobuchar, D-Minnesota

Serviciile de informații americane susțin că președintele Vladimir Putin a ordonat o campanie de influență pentru a o denigra pe Hillary Clinton și a-l ajuta pe Donald Trump. Se presupune că campania include producția de știri false, trolling cibernetic și propagandă din mass-media de stat rusă. De asemenea, se presupune că Rusia a spart conturile de e-mail ale Comitetului Național Democrat și ale președintelui de campanie Clinton, John Podesta, furnizând ulterior e-mailurile WikiLeaks.

În ciuda apelurilor din multe părți, serviciile de informații nu au oferit publicului nicio dovadă. În schimb, se așteaptă ca americanii să aibă încredere orbește în aceste servicii cu o lungă istorie de eșec. În plus, fostul director al National Intelligence, James Clapper, și fostul director al Central Intelligence Agency, John Brennan, au fost amândoi cunoscuți că mint publicul și Congresul, domnul Clapper făcând acest lucru sub jurământ.

Între timp, fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, susține că e-mailurile nu au venit din Rusia (sau orice alt actor de stat) și că organizația sa are un dosar impecabil în ceea ce privește dezvăluirea de informații exacte în interes public care altfel ar rămâne ascunse. În timp ce jurnaliștii responsabili continuă să folosească cuvântul „presupus” pentru a descrie acuzațiile, republicanii cu toporul de a zdrobi Rusia și democrații care doresc să distragă atenția de la propriile eșecuri în campanie, se referă la ele drept fapte. Într-adevăr, pe pagina Amy în Știri a propriului site web, Jordain Carney de la The Hill se referă la amestecul rusesc drept „presupus”.

Nu este necesară o comisie a Congresului care să investigheze presupusul hacking rusesc. Chiar dacă toate acuzațiile sunt adevărate, ele sunt cu totul obișnuite și cu siguranță nu se ridică la nivelul „un act de agresiune”, „o amenințare existențială la adresa modului nostru de viață” sau „un atac asupra americanului. oameni” așa cum i-au caracterizat diverși oficiali democrați. Senatorul republican John McCain s-a plin și a numit presupusa amestecare „un act de război”.

Alăturarea War Hawks

Este îngrijorător faptul că v-ați alătura senatorului McCain și senatorului, la fel de beligerant, Lindsey Graham, într-un turneu al provocării rusești prin Țările Baltice, Ucraina, Georgia și Muntenegru. Anunțul călătoriei tale (28 decembrie 2016) pe pagina Comunicate de știri a site-ului tău web a reînnoit afirmația nedovedită de „interferență Rusiei în alegerile noastre recente”. De asemenea, a susținut că țările pe care le vizitați se confruntau cu „agresiunea rusă” și că „Rusia a anexat Crimeea ilegal”.

Senatorul John McCain, R-Arizona și senatorul Lindsey Graham, R-Carolina de Sud, care apar la „Face the Nation” de la CBS.

Este regretabil că aceste afirmații au devenit truisme prin simpla repetare, mai degrabă decât prin examinarea atentă a faptelor. Rusia nu a invadat estul Ucrainei. Nu există unități obișnuite ale armatei ruse în provinciile separatiste și nici Rusia nu a lansat niciun atac aerian de pe teritoriul său. A trimis arme și alte provizii forțelor ucrainene care caută autonomie față de Kiev și, cu siguranță, există voluntari ruși care operează în Ucraina.

Oricât de regretabil, trebuie amintit că tulburările au fost precipitate de răsturnarea din 22 februarie 2014 a președintelui ales democratic Viktor Ianukovici, care, vorbind despre amestec, a fost asistat de Departamentul de Stat al SUA, alte agenții guvernamentale americane și un senator John McCain. Operațiunile militare și paramilitare ulterioare lansate de guvernul lovitura de stat împotriva Republicilor Populare Donețk și Lugansk au fost descrise de președintele Putin drept „crimă necontrolată” răspândită în sudul și estul țării. În limbajul american, atât guvernul interimar de lovitură de stat de la Kiev, cât și actualul guvern al președintelui Petro Poroșenko s-au angajat în „uciderea propriului popor”.

Ignorarea detaliilor

Dacă acțiunile Rusiei vor fi considerate „agresiune” sau „invazie”, trebuie să găsim un cuvânt cu totul nou pentru a descrie ce i-au făcut Statele Unite Irakului în 2003. Dacă, la fel ca colegul tău, senatorul McCain, vei reține anexarea Crimeei la să fie ilegal în conformitate cu Memorandumul de la Budapesta din 1994, îndemn o privire mai atentă.

Simboluri naziste pe căștile purtate de membrii batalionului azov al Ucrainei. (Filmat de un echipaj de film norvegian și prezentat pe televiziunea germană)

La 21 februarie 2014, a fost semnat un acord intermediat de Uniunea Europeană între președintele Ianukovici și liderii a trei mari partide de opoziție. Acordul conținea condiții pentru încetarea violenței, împărțirea imediată a puterii și noi alegeri. Mirosind sânge în apă, opoziția din Piața Maidan nu s-a retras de pe străzi și nici nu și-a predat armele ilegale așa cum sa convenit, ci a trecut la ofensivă. Ianukovici, amenințat cu viața sa, a fugit de la Kiev împreună cu mulți alții din Partidul Regiunilor.

Nici liderii partidului de opoziție nu au onorat acordul. A doua zi, au trecut la demiterea lui Ianukovici, însă nu au îndeplinit mai multe cerințe ale Constituției Ucrainei. Ei nu au reușit să-l acuze pe președinte, să desfășoare o anchetă și să fie certificată de Curtea Constituțională a Ucrainei. În schimb, au trecut direct la un vot privind demiterea și, chiar și în acest sens, nu au reușit să obțină votul majorității necesare a trei sferturi. Deci, chiar dacă Memorandumul de la Budapesta oferea asigurări de securitate și integritate teritorială ucraineană în schimbul predării armelor nucleare din epoca sovietică pe teritoriul său, guvernul suveran al Ucrainei căzuse într-un putsch violent neconstituțional.

Ianukovici a rămas președintele său legitim în exil și el, împreună cu prim-ministrul Republicii Autonome Crimeea, a cerut intervenția Rusiei în peninsula pentru a asigura securitatea și protejarea drepturilor omului etnicilor ruși amenințați de noul guvern de lovitură de stat și neo- elemente naziste din interiorul ei.

Se poate vedea acum cât de reală a fost această amenințare privind spre estul Ucrainei, unde armata ucraineană și paramilitarii neo-nazi, precum batalionul Azov, s-au deplasat cu forță împotriva apărătorilor regiunii Donbass ai căror oameni caută autonomie față de un guvern de la Kiev care ei nu recunosc. Aproximativ 10,000 de oameni au murit în războiul din Donbass, în timp ce doar șase persoane au fost ucise în perioada anexării (23 februarie-19 martie 2014) în Crimeea.

În timp ce războiul din Donbass se prelungește, Crimeea rămâne stabilă astăzi. Referendumul popular desfășurat la 16 martie 2014 a dat legitimitate anexării ulterioare. Rezultatele oficiale au susținut 82% prezență la vot, 96% dintre alegători fiind în favoarea reunificării cu Rusia. Sondajele independente desfășurate în primele săptămâni ale lunii martie 2014 au constatat că 70-77% dintre locuitorii din Crimeea sunt în favoarea reunificării. Cu șase ani înainte de criza din 2008, un sondaj a constatat că 63% sunt în favoarea reunificării. Chiar dacă mulți etnici ucraineni și tătari au boicotat alegerile, reîntocmirea Rusiei a fost în mod clar voința majorității poporului Crimeea.

Președintele Putin, caracterizand situația din Ucraina drept o revoluție, a susținut că Rusia nu are acorduri cu noul stat și, prin urmare, nici obligații în temeiul Memorandumului de la Budapesta. El a mai citat Capitolul I: Articolul 1 al Cartei Națiunilor Unite, care cere respectarea principiului autodeterminării popoarelor. Acordurile de la Helsinki din 1975, care au afirmat granițele post-Al Doilea Război Mondial, au permis și schimbarea granițelor naționale prin mijloace pașnice interne.

Precedentul Kosovo

De asemenea, este util să luăm în considerare evenimentele paralele din Kosovo. În 1998, curățarea etnică a trupelor și paramilitarilor sârbi a dus la o intervenție a NATO fără autorizația ONU. Nu există nicio îndoială că mișcarea a fost ilegală, dar legitimitatea a fost revendicată din cauza nevoii umanitare urgente. Zece ani mai târziu, Kosovo își va declara independența față de Serbia, iar chestiunea în litigiu va ajunge în fața Curții Internaționale de Justiție. În 2009, Statele Unite au furnizat Curții o declarație cu privire la Kosovo, care scria parțial: „Declarațiile de independență pot încălca, și adesea încalcă legislația internă. Cu toate acestea, acest lucru nu îi face încălcări ale dreptului internațional.”

Președintele rus Vladimir Putin se adresează unei mulțimi pe 9 mai 2014, sărbătorind cea de-a 69-a aniversare a victoriei asupra Germaniei naziste și cea de-a 70-a aniversare a eliberării orașului-port din Crimeea Sevastopol de sub naziști. (Fotografia guvernului rus)

Statele Unite ar trebui să accepte anexarea Crimeei de către Rusia atât ca o chestiune pragmatică, cât și una de principiu. În 1990, în timpul negocierilor pentru reunificarea Germaniei, Statele Unite au promis că nu va exista o extindere a NATO spre est. Această promisiune a fost încălcată acum de trei ori și unsprezece națiuni noi au fost adăugate la alianță. Ucraina a intrat, de asemenea, în parteneriat cu NATO și, în diferite momente, s-a discutat despre calitatea de membru cu drepturi depline. Rusia și-a exprimat constant dezaprobarea. Potrivit site-ului dumneavoastră, un obiectiv al călătoriei dumneavoastră a fost „să consolideze sprijinul pentru NATO”. Dacă acest lucru nu ar fi suficient de provocator, delegația voastră de trei senatori s-a dus la un avanpost militar de primă linie din Shirokino, Ucraina, pentru a incita o escaladare a războiului din Donbass. Senatorul Graham le-a spus soldaților adunați: „Lupta voastră este lupta noastră, 2017 va fi anul ofensei”. Liderul delegației dumneavoastră, senatorul McCain, a spus „Sunt convins că veți câștiga și vom face tot ce putem pentru a vă oferi ceea ce aveți nevoie pentru a câștiga”.

După ce au fost ținute discursurile, ești văzut într-un videoclip cu evenimentul de Revelion acceptând ceea ce pare a fi un cadou de la unul dintre militarii în uniformă. Cu toată furia legată de demisia fostului consilier pentru securitate națională Michael Flynn și de posibila încălcare a Legii Logan, pentru că a discutat despre reducerea sancțiunilor cu un ambasador rus, aceasta pare a fi o infracțiune mult mai gravă. Delegația dumneavoastră nu doar că a pledat pentru o politică externă care nu a fost aliniată cu cea a președintelui în exercițiu Obama, ci a fost și contrară abordării președintelui ales Trump față de regiune. Și rezultatele susținerii voastre au potențialul de a fi mult mai letale decât simpla atenuare a sancțiunilor.

Cu stimă, Mike Madden St. Paul, Minnesota

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *

Articole pe aceeaşi temă

Teoria noastră a schimbării

Cum se pune capăt războiului

Move for Peace Challenge
Evenimente antirăzboi
Ajută-ne să creștem

Donatorii mici ne mențin în mers

Dacă alegeți să faceți o contribuție recurentă de cel puțin 15 USD pe lună, puteți selecta un cadou de mulțumire. Mulțumim donatorilor noștri recurenți pe site-ul nostru.

Aceasta este șansa ta de a reimagina a world beyond war
Magazinul WBW
Traduceți în orice limbă