De WILPF, IPB, WBW, 6 noiembrie 2022
Stimate secretar executiv Stiell și director Violetti,
În perioada premergătoare Conferinței părților (COP) 27 din Egipt, organizațiile noastre, Liga Internațională a Femeilor pentru Pace și Libertate (WILPF), Biroul Internațional de Pace și World BEYOND War, vă scriu împreună această scrisoare deschisă cu privire la preocupările noastre legate de impactul negativ al emisiilor și cheltuielilor militare asupra crizei climatice. Pe măsură ce conflictele armate declanșează în Ucraina, Etiopia și Caucazul de Sud, suntem profund îngrijorați de faptul că emisiile și cheltuielile militare împiedică progresul privind Acordul de la Paris.
Facem un apel la Secretariatul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra climei (UNFCCC) să efectueze un studiu special și să raporteze public cu privire la emisiile de carbon ale armatei și ale războiului. De asemenea, solicităm ca Secretariatul să studieze și să raporteze cheltuielile militare în contextul finanțării climatice. Suntem îngrijorați de faptul că emisiile și cheltuielile militare continuă să crească, împiedicând capacitatea țărilor de a atenua și de a se adapta la criza climatică. De asemenea, suntem îngrijorați de faptul că războaiele și ostilitățile în curs între țări subminează cooperarea globală necesară pentru atingerea Acordului de la Paris și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite.
De la începuturile sale, UNFCCC nu a pus pe agenda COP problema emisiilor de carbon din armată și război. Recunoaștem că Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) a identificat posibilitatea ca schimbările climatice să contribuie la conflicte violente, dar IPCC nu a luat în considerare emisiile excesive din partea armatei către schimbările climatice. Cu toate acestea, armata este cel mai mare consumator de combustibili fosili și cel mai mare emițător de carbon din guvernele statelor părți. Armata Statelor Unite este cel mai mare consumator de produse petroliere de pe planetă. Proiectul Costs of War de la Universitatea Brown a lansat un raport în 2019 intitulat „Pentagon Fuel Use, Climate Change, and the Costs of War” care a arătat că emisiile de carbon ale armatei SUA sunt mai mari decât majoritatea țărilor europene. Multe țări investesc în noi sisteme de arme alimentate cu combustibili fosili, cum ar fi avioane de luptă, nave de război și vehicule blindate, care vor provoca blocarea carbonului timp de multe decenii și vor preveni decarbonizarea rapidă. Cu toate acestea, nu au planuri adecvate pentru a compensa emisiile armatei și a atinge neutralitatea carbonului până în 2050. Solicităm ca UNFCCC să pună pe agenda următoarei COP problema emisiilor militare și de război.
Anul trecut, cheltuielile militare globale au crescut la 2.1 trilioane de dolari (USD), potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI). Cei mai mari cinci cheltuitori militari sunt Statele Unite, China, India, Regatul Unit și Rusia. În 2021, SUA au cheltuit 801 de miliarde de dolari pe armata sa, ceea ce a reprezentat 40% din cheltuielile militare mondiale și mai mult decât următoarele nouă țări la un loc. Anul acesta, administrația Biden a crescut și mai mult cheltuielile militare americane la un nivel record de 840 de miliarde de dolari. În schimb, bugetul SUA pentru Agenția pentru Protecția Mediului, care este responsabilă de schimbările climatice, este de doar 9.5 miliarde de dolari. Guvernul britanic intenționează să dubleze cheltuielile militare la 100 de miliarde de lire sterline până în 2030. Mai rău, guvernul britanic a anunțat că va reduce finanțarea de la schimbările climatice și ajutorul extern pentru a cheltui mai mult pe arme pentru Ucraina. Germania a anunțat, de asemenea, o creștere de 100 de miliarde de euro a cheltuielilor sale militare. În cel mai recent buget federal, Canada și-a mărit bugetul de apărare în prezent la 35 de miliarde de dolari/an cu 8 miliarde de dolari în următorii cinci ani. Membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) măresc cheltuielile militare pentru a atinge ținta de 2% din PIB. Cel mai recent raport al NATO privind cheltuielile de apărare arată că cheltuielile militare pentru cele treizeci de țări membre ale sale au crescut dramatic în ultimii 7 ani, de la 896 miliarde USD la 1.1 trilioane USD pe an, ceea ce reprezintă 52% din cheltuielile militare mondiale (Graficul 1). Această creștere este de peste 211 miliarde USD pe an, ceea ce reprezintă mai mult decât dublu față de angajamentul de finanțare pentru schimbările climatice.
În 2009, la COP 15 de la Copenhaga, țările occidentale bogate și-au luat angajamentul de a înființa un fond anual de 100 de miliarde de dolari până în 2020 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să se adapteze la criza climatică, dar nu au reușit să atingă acest obiectiv. În octombrie anul trecut, țările occidentale conduse de Canada și Germania au publicat un Plan de livrare a finanțării climatice, susținând că va dura până în 2023 pentru a-și îndeplini angajamentul de a mobiliza 100 de miliarde de dolari în fiecare an prin Fondul Verde pentru Climă (GCF) pentru a ajuta națiunile mai sărace să facă față crizei climatice. . Țările în curs de dezvoltare sunt cele mai puțin responsabile pentru criză, dar sunt cele mai puternic afectate de fenomenele meteorologice extreme induse de climă și au nevoie urgent de finanțare adecvată pentru adaptare și pierderi și daune.
La COP 26 de la Glasgow, țările bogate au fost de acord să-și dubleze finanțarea pentru adaptare, dar nu au reușit să facă acest lucru și nu au reușit să cadă de acord asupra finanțării pentru pierderi și daune. În august a acestui an, GCF și-a lansat campania pentru oa doua reaprovizionare din țări. Această finanțare este crucială pentru reziliența la schimbările climatice și pentru o tranziție justă, care ține seama de gen și care vizează comunitățile vulnerabile. În loc să organizeze resurse pentru justiția climatică, în ultimul an, țările occidentale au crescut rapid cheltuielile publice pentru arme și război. Solicităm ca UNFCCC să ridice problema cheltuielilor militare ca sursă de finanțare pentru facilitățile de finanțare a schimbărilor climatice: GCF, Fondul de adaptare și Facilitatea de finanțare a pierderilor și daunelor.
În septembrie, în cadrul Dezbaterii generale de la Națiunile Unite, liderii multor țări au denunțat cheltuielile militare și au făcut legătura cu criza climatică. Prim-ministrul Insulelor Solomon, Manasseh Sogavare, a declarat: „Din păcate, sunt cheltuite mai multe resurse pentru războaie decât pentru combaterea schimbărilor climatice, acest lucru este extrem de regretabil”. Ministrul de Externe al Costa Rica, Ministrul Afacerilor Externe al Costa Rica, Arnaldo André-Tinoco, a spus:
„Este de neconceput că, în timp ce milioane de oameni așteaptă vaccinuri, medicamente sau alimente pentru a-și salva viața, cele mai bogate țări continuă să-și acorde prioritate resurselor în armament în detrimentul bunăstării oamenilor, climei, sănătății și recuperării echitabile. În 2021, cheltuielile militare globale au continuat să crească pentru al șaptelea an consecutiv, ajungând la cea mai mare cifră pe care am văzut-o vreodată în istorie. Costa Rica își reiterează astăzi apelul pentru o reducere treptată și susținută a cheltuielilor militare. Cu cât producem mai multe arme, cu atât mai multe vor scăpa chiar și de cele mai bune eforturi ale noastre de gestionare și control. Este vorba de a acorda prioritate vieții și bunăstării oamenilor și a planetei față de profiturile care trebuie obținute din arme și război.”
Este important de menționat că Costa Rica și-a desființat armata în 1949. Această cale de demilitarizare din ultimii 70 de ani a condus Costa Rica să fie lider în conversația privind decarbonizarea și biodiversitatea. Anul trecut, la COP 26, Costa Rica a lansat „Alianța dincolo de petrol și gaze”, iar țara își poate alimenta cea mai mare parte a energiei electrice din surse regenerabile. La dezbaterea generală a ONU din acest an, președintele Columbiei Gustavo Petro Urrego a denunțat și războaiele „inventate” din Ucraina, Irak, Libia și Siria și a susținut că războaiele au servit drept scuză pentru a nu aborda schimbările climatice. Solicităm ca UNFCCC să se confrunte direct cu problemele interconectate ale militarismului, războiului și crizei climatice.
Anul trecut, oamenii de știință Dr. Carlo Rovelli și Dr. Matteo Smerlak au co-fondat Global Peace Dividend Initiative. Ei au susținut în recentul lor articol „O mică reducere a cheltuielilor militare mondiale ar putea ajuta la finanțarea soluțiilor pentru climă, sănătate și sărăcie”, publicat în Scientific American, că țările ar trebui să redirecționeze o parte din cele 2 trilioane de dolari „risipite în fiecare an în cursa mondială a înarmărilor” către Verzi. Fondul Climatic (GCF) și alte fonduri de dezvoltare. Pacea și reducerea și realocarea cheltuielilor militare către finanțarea climatică sunt cruciale pentru a limita încălzirea globală la 1.5 grade. Facem apel la Secretariatul UNFCCC să folosească biroul dumneavoastră pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la impactul emisiilor militare și al cheltuielilor militare asupra crizei climatice. Vă rugăm să puneți aceste probleme pe o agendă viitoare a COP și să comandați un studiu special și un raport public. Conflictul armat cu consum intens de carbon și creșterea cheltuielilor militare nu mai pot fi trecute cu vederea dacă ne gândim serios să evităm schimbările climatice catastrofale.
În cele din urmă, credem că pacea, dezarmarea și demilitarizarea sunt vitale pentru atenuare, adaptare transformațională și justiție climatică. Ne-am bucura de oportunitatea de a ne întâlni virtual și putem fi contactați prin informațiile de contact ale biroului WILPF de mai sus. WILPF va trimite, de asemenea, o delegație la COP 27 și am fi bucuroși să vă întâlnim în persoană în Egipt. Mai multe informații despre organizațiile noastre și sursele de informații din scrisoarea noastră sunt atașate mai jos. Așteptăm răspunsul dumneavoastră. Vă mulțumim pentru atenția acordată preocupărilor noastre.
Cu sinceritate,
Madeleine Rees
secretar general
Liga internațională a femeilor pentru pace și libertate
Sean Conner
Director executiv Biroul Internațional pentru Pace
David Swanson Co-fondator și director executiv
World BEYOND War
DESPRE ORGANIZAȚIILE NOASTRE:
Liga Internațională a Femeilor pentru Pace și Libertate (WILPF): WILPF este o organizație bazată pe membri care lucrează prin principii feministe, în solidaritate și parteneriat cu activiști surori, rețele, coaliții, platforme și organizații ale societății civile. WILPF are secțiuni și grupuri membre în peste 40 de țări și parteneri din întreaga lume, iar sediul nostru are sediul la Geneva. Viziunea noastră este a unei lumi de pace permanentă construită pe baze feministe ale libertății, justiției, nonviolenței, drepturilor omului și egalității pentru toți, în care oamenii, planeta și toți ceilalți locuitori ai săi coexistă și înfloresc în armonie. WILPF are un program de dezarmare, Reaching Critical Will, cu sediul în New York: https://www.reachingcriticalwill.org/ Mai multe informații despre WILPF: www.wilpf.org
Biroul internațional pentru pace (IPB): Biroul internațional pentru pace este dedicat viziunii unei lumi fără război. Programul nostru principal actual se concentrează pe Dezarmarea pentru Dezvoltare Durabilă și, în cadrul acestuia, ne concentrăm în principal pe realocarea cheltuielilor militare. Considerăm că prin reducerea finanțării pentru sectorul militar s-ar putea elibera sume importante de bani pentru proiecte sociale, pe plan intern sau în străinătate, care ar putea duce la satisfacerea unor nevoi umane reale și la protecția mediului. În același timp, sprijinim o serie de campanii de dezarmare și furnizăm date privind dimensiunile economice ale armelor și conflictelor. Campania noastră privind dezarmarea nucleară a început deja în anii 1980. Cele 300 de organizații membre din 70 de țări, împreună cu membri individuali, formează o rețea globală, reunind cunoștințele și experiența de campanie într-o cauză comună. Legăm experți și susținători care lucrează pe probleme similare pentru a construi mișcări puternice ale societății civile. În urmă cu un deceniu, IPB a lansat o campanie globală privind cheltuielile militare: https://www.ipb.org/global-campaign-on-military-spending/, solicitând o reducere și o realocare pentru nevoile sociale și de mediu urgente. Mai multe informații: www.ipb.org
World BEYOND War (WBW): World BEYOND War este o mișcare globală nonviolentă pentru a pune capăt războiului și pentru a stabili o pace dreaptă și durabilă. Ne propunem să creăm conștientizarea sprijinului popular pentru încheierea războiului și să dezvoltăm în continuare acest sprijin. Lucrăm pentru a promova ideea de a nu preveni doar un război anume, ci de a aboli întreaga instituție. Ne străduim să înlocuim o cultură de război cu una de pace în care mijloacele nonviolente de soluționare a conflictelor să ia locul vărsării de sânge. World BEYOND War a fost început la 1 ianuarie 2014. Avem filiale și filiale în întreaga lume. WBW a lansat o petiție globală „COP27: Stop Excluding Military Pollution from Climate Agreement”: https://worldbeyondwar.org/cop27/ Mai multe informații despre WBW pot fi găsite aici: https://worldbeyondwar.org/
SURSE:
Canada și Germania (2021) „Planul de livrare a finanțelor climatice: atingerea obiectivului de 100 de miliarde de dolari SUA”: https://ukcop26.org/wp-content/uploads/2021/10/Climate-Finance-Delivery-Plan-1.pdf
Observatorul Conflictelor și Mediului (2021) „Sub radar: amprenta de carbon a sectoarelor militare ale UE”: https://ceobs.org/wp-content/uploads/2021/02/Under-the-radar_the-carbon-footprint- sectoarelor-militare-al-UE.pdf
Crawford, N. (2019) „Pentagon Fuel Use, Climate Change, and the Costs of War”:
https://watson.brown.edu/costsofwar/papers/ClimateChangeandCostofWar Global Peace Dividend Initiative: https://peace-dividend.org/about
Mathiesen, Karl (2022) „UK to use climate and aid cash to buy weapons for Ukraine”, Politico: https://www.politico.eu/article/uk-use-climate-aid-cash-buy-weapon-ukraine /
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (2022) Raportul NATO privind cheltuielile de apărare, iunie 2022:
OECD (2021) „Scenarii prospective ale finanțării climatice oferite și mobilizate de țările dezvoltate în 2021-2025: Notă tehnică”: https://www.oecd-ilibrary.org/docserver/a53aac3b-en.pdf?expires=1662416616&id =id&accname=guest&checksum=655B79E12E987B035379B2F08249 7ABF
Rovelli, C. și Smerlak, M. (2022) „A Small Cut in World Military Spending Could Help Fund Climate, Health and Poverty Solutions”, Scientific American: https://www.scientificamerican.com/article/a-small- reducerea-chiltuielilor-militare-lumii-ar-ar putea-ajuta-la-finanțare-soluții-sănătate-climei-și-sărăcie/
Sabbagh, D. (2022) „Cheltuielile pentru apărare din Regatul Unit se vor dubla la 100 de miliarde de lire sterline până în 2030, spune ministrul”, The Guardian: https://www.theguardian.com/politics/2022/sep/25/uk-defence-spending- la-dubla-la-100m-pana-2030-spune-ministrul
Stockholm International Peace Research Institute (2022) Tendințe în cheltuielile militare mondiale, 2021:
Programul ONU pentru Mediu (2021): State of Finance for Nature https://www.unep.org/resources/state-finance-nature
UNFCCC (2022) Climate Finance: https://unfccc.int/topics/climate-finance/the-big-picture/climate-finance-in-the-negotiations/climate-finance
Dezbaterea generală a Națiunilor Unite (2022), Adunarea Generală, 20-26 septembrie: https://gadebate.un.org/en
