A Guerra Pò Esse Riformata E Abulita?


Foto di l'ospedale Kunduz in Afghanistan via L'Intercept.

Per David Swanson, World BEYOND War, Uttobre 2, 2021

Un articulu recente è un libru recente anu suscitatu di novu questu sughjettu cunnisciutu per mè. L'articulu hè un sbagliu superinformatu di un travagliu di hatchet nantu à Michael Ratner da Samuel Moyn, chì accusa Ratner di sustene a guerra pruvendu à riformà è umanizà piuttostu chè finì. A critica hè terribilmente debule perchè Ratner hà pruvatu à prevene guerre, finisce guerre, è guerre di riforma. Ratner era in ogni avvenimentu anti-guerra. Ratner era à tutti i pannelli nantu à a necessità di impeaching Bush è Cheney per e guerre è per a tortura. Ùn avia mai ancu intesu parlà di Samuel Moyn finu à ch'ellu scrissi st'articulu oramai largamente sfundatu. Sò felice chì vole finisce a guerra è spergu ch'ellu possa esse un alliatu megliu in sta lotta.

Ma a quistione posta, chì esiste dapoi seculi, ùn pò micca esse respinta cun facilità quant'è fà sapè chì Moyn hà sbagliatu i so fatti nantu à Ratner. Quandu mi oppunia à a tortura di l'era Bush-Cheney, senza mai cessà per un mumentu e mo proteste di e guerre stesse, parechje persone mi accusavanu di sustene e guerre, o di sviare risorse luntanu da finisce e guerre. Eranu necessariamente sbagliati? Moyn vole dinunzià à Ratner per l'oppusizione à a tortura ancu sapendu chì ellu s'oppone ancu à a guerra, perchè u più grande bè si pò uttene mettendu tuttu in a fine di a guerra interamente? È pò esse ghjustu, indipende se hè a pusizione di Moyn?

Pensu chì hè impurtante in queste cunsiderazioni di cumincià per nutà induve si trova u prublema maiò, vale à dì cù i militanti, i prufittori di a guerra, i facilitatori di guerra, è e vaste masse di persone chì ùn facenu micca una cosa dannata nè per fermà nè per riformà i massacri di massa in ogni modu. A quistione ùn hè in alcun modu se incascià i riformatori di guerra cun quella folla. E dumande sò, piuttostu, se i riformatori di guerra riformanu effettivamente a guerra, sì quelle riforme (se ci sò) fanu un bene significativu, sì questi sforzi di riforma aiutanu à mette fine à a guerra o allunganu a guerra o nemmenu, se più bè puderia esse statu fendu nantu à a necessità di finisce o guerre particulari o l'intera istituzione, è sì l'abolizionisti di a guerra ponu fà più bè pruvendu à cunvertisce i riformatori di guerra o pruvendu à mubilizà e masse disinteressate inattive.

Mentre alcuni di noi anu pruvatu à tempu di riformà è di finisce a guerra è generalmente anu vistu i dui cum'è cumplementari (a guerra ùn hè micca più, micca menu, degna di finisce perchè include a tortura?), Ci hè quantunque una marcata divisione trà riformatori è abolitori. Questa divisione hè dovuta in parte à e varie credenze di e persone nantu à a probabilità di successu in dui approcci, ognunu di i quali hà mostratu pocu successu è pò esse criticatu nantu à questa basa da i difensori di l'altru. Hè dovutu in parte à a personalità è l'attitudine. Hè dovutu in parte à e missioni di varie urganizazioni. È hè accentuatu da a natura finita di e risorse, u cuncettu generale di a durata limitata di l'attenzione, è a grande attenzione in cui sò tenuti i messaghji è i slogan più semplici.

Questa divisione hè parallela à a divisione chì vedemu ogni annu, cum'è in i ghjorni recenti, quandu u Cungressu di i Stati Uniti vota nantu à una fattura di spesa militare. Tuttu u mondu si dice chì in teoria si pò esigene i deputati à u Cungressu tramindui à vutà in favore di boni emendamenti chì ùn anu mancu a pussibilità di passà in a Camera (è zero probabilità di passà per u Senatu è a Casa Bianca) è ancu di vutà contr'à u prughjettu generale (senza mancu a pussibilità di bluccà è rimudellà u prugettu, ma ùn ci hè bisognu di u Senatu o di u Presidente di fà lu). Eppuru, tutti i gruppi diretti in u Cinturione, seguitate i Cungressi-Membri ponenu almenu 99.9% di i so sforzi in i boni emendamenti, è una manata di gruppi esterni ponenu a stessa parte di i so sforzi in esigenti No vota nantu à u prugettu. Ùn vedrete virtualmente mai à nimu chì faci entrambe e cose ancu à manu. È, dinò, sta divisione si trova in quellu stracciu di a pupulazione chì ùn pretende micca chì a fattura di spesa militare ùn esista micca per ossessionà i dui più grandi fatture di spesa mai (chì sò in realtà, cumbinate, assai più chjucu di a fattura di spesa militare in l'annu spesa).

U libru chì hà suscitatu questu sughjettu per mè hè un novu di Leonard Rubenstein chjamatu Medicina Periculosa: A Lotta per Prutege a Salute da a Violenza di a Guerra. Si pò aspettà da un tale titulu un libru nantu à a minaccia per a salute di a guerra stessa, u rolu chì ghjoca cum'è una causa principale di morte è ferite, un diffusore principale di pandemie di malattie, a basa per u risicu di l'apocalipse nucleare, e armi insensatamente temerarie labs, e lotte di salute di i rifugiati di guerra, è a devastazione ambientale è l'inquinamentu mortale creati da a guerra è da i preparativi di guerra. Invece hè un libru nantu à a necessità di gestisce e guerre in modu chì i duttori è l'infermieri ùn sò micca attaccati, l'ospedali ùn sò micca bombardati, l'ambulanze ùn sò micca saltate. L'autore vole chì i prufessiunali di a salute sianu prutetti è permessi di trattà tutte e parti indipendentemente da a so identità o da quella di i prestatori di servizii di salute. Avemu bisognu, Rubenstein sustene à ragione, di una fine di falsi scemi di vaccinazione cum'è a CIA in Pakistan, di una fine di l'accusazione di duttori chì testimunieghjanu di prove di tortura, ecc. per ripiglià i cumbattenti per cuntinuà à tumbà è à esse tombu.

Quale puderia esse contru à tali cose? È ancu. Eppuru: ùn si pò mancu rimarcà a linea chì hè tracciata in stu libru, cum'è in altri cum'è ellu. L'autore ùn continua micca à dì chì duvemu ancu smette di sviare i finanziamenti da l'assistenza sanitaria in armi, duvemu smette di sparà missili è armi, duvemu fermà attività di guerra chì avvelenanu a Terra è riscaldanu u clima. Si ferma à i bisogni di i travagliadori sanitarii. È ùn si pò impedisce, ma di nutà a prevedibilità di u quadru di u numeru da a prima affermazione di l'autore, senza fatti, senza nota chì "data a propensione umana à a crudeltà, in particulare in guerra, sta violenza ùn cesserà mai interamente, più chè a guerra stessa è e atrocità chì l'accumpagnanu troppu spessu finisceranu ". Cusì a guerra hè qualcosa di siparata da e atrocità chì a custituiscenu, è ùn si suppone micca sempre "accumpagnà" ma solu "spessu". Ma ùn ci hè nisuna ragione offerta per a guerra chì ùn cessa mai. Piuttostu, a presunta assurdità di quell'idea hè simplicemente presentata per paragunà per illustrà quantu hè certa chì a violenza contr'à i fornitori di salute in i guerri ùn cesserà mai (ancu se si pò presumibilmente riduce è u travagliu per riducela sia ghjustificatu ancu se u stesse risorse puderianu andà à riduce o eliminà a guerra). È l'idea nantu à a quale si basanu tutte queste assunzioni hè a supposta propensità à a crudeltà di "l'umani", induve l'omi significanu ovviamente quelle culture umane chì si impegnanu in guerra, cum'è parechje culture umane avà è in u passatu ùn l'anu micca.

Duvemu fà una pausa quì solu per ricunnosce chì a guerra, naturalmente, cesserà interamente. A quistione hè solu se l'umanità farà cusì prima. Se a guerra ùn cessa prima di fà l'umanità, è u statu attuale di l'armi nucleari ferma senza correzzione, ci hè poca dumanda chì a guerra ci metterà fine prima di metterla fine.

Avà, pensu Medicina Periculosa hè un libru eccellente chì cuntribuisce una cunniscenza vitale à u mondu crunendu in modu espertu attacchi senza fine à l'ospedali è l'ambulanze durante e guerre da una larga varietà di diverse scumesse di guerre per parechji anni. Escludendu a credenza in l'impussibilità di riduce o eliminà a guerra, questu hè un libru chì ùn pò aiutà, ma fà chì unu vole ancu di più chè prima di riduce o eliminà a guerra, è ancu di riformà ciò chì ne ferma (eccettu a credenza in l'impossibilità di tale riforma).

U libru hè ancu un cuntu chì ùn hè micca grossu pregiudiziu in favore di una nazione particulare. Spessu a riforma di a guerra currelate cù a pretensione chì a guerra sia fatta da nazioni è gruppi chì ùn sò micca u guvernu di i Stati Uniti o i guverni occidentali, mentre l'abolizionisti di a guerra minimizanu eccessivamente u rolu ghjucatu in guerra da chiunque altru chì u guvernu di i Stati Uniti. Tuttavia, Medicina Periculosa s'appoghja in a direzzione di culpà u restu di u mondu dichjarendu chì u guvernu di i Stati Uniti hè parzialmente riformatu, chì quandu face saltà in aria un ospedale pienu di pazienti hè un affare precisamente perchè hè cusì inusuale, mentre chì altri guverni attaccanu l'ospedali assai più di rutina. Questa rivendicazione ùn hè, naturalmente, messa in u cuntestu di u rolu di i Stati Uniti in a vendita di u più armi, iniziendu a maggior parte di guerre, lascendu u più bombe, dispiegendu u più truppe, ecc., A causa di u focu annantu à a riforma di a guerra ùn importa cumu gran parte di questu.

A volte, Rubenstein suggerisce una grande difficoltà per riformà a guerra, affermendu chì finu à chì i capi politici è militari tenganu e truppe responsabili per l'attacchi à i feriti, quessi attacchi continueranu, è cuncludi chì a violenza contr'à l'assistenza sanitaria in guerra ùn hè micca una nova normalità perchè hè una longa nurmale. Ma dopu sustene chì ci sò i tempi quandu a pressione publica è u rinfurzamentu di e norme anu impeditu l'attacchi à i civili. (Benintesa, è ci sò parechje volte quandu i stessi fattori anu impeditu guerri interi.) Ma dopu Rubenstein ci mette in rosa, affermendu chì i militari occidentali anu riduttu assai u bombardamentu indiscriminatu cù u risultatu chì "vittime civili da bombardamenti da parte di e forze aeree occidentali sò principalmente misurati in centinaie, micca in decine o centinaia di migliaia ". Leghjelu qualchì volta. Ùn hè micca un typo. Ma chì pò significà? In quale guerra hè stata impegnata una forza aerea occidentale chì ùn hà micca avutu decine o centinaia di migliaia di vittime civili o ancu di morti civili? Rubenstein pò significà u cunti di vittime da una sola corsa di bombardamentu, o da una sola bomba? Ma chì saria u puntu di affirmà què?

Una cosa chì notu nantu à a riforma di a guerra hè chì qualchì volta ùn si basa micca solu nantu à una credenza chì pruvà di mette fine à a guerra hè inutile. Si basa ancu annantu à l'accettazione sottile di a mentalità di a guerra. À u principiu ùn pare micca cusì. Rubenstein vole chì i duttori sianu liberi di curà i suldati è i civili da ogni parte, per ùn esse custretti à dà aiutu è cunfortu solu à certe persone è micca à l'altri. Questu hè incredibilmente ammirevule è u cuntrariu di una mentalità di guerra. Eppuru, l'idea chì duvemu esse più severamente offesi quandu un ospedale hè attaccatu ch'è quandu una basa di l'armata hè attaccata riposa nantu à l'idea chì ci hè qualcosa di più accettabile in l'uccisione di persone armate, senza ferite, non civili, è menu accettabile per uccidere disarmati, feriti, persone civili. Questa hè una mentalità chì sembrerà normale, ancu inevitabile, per parechji. Ma un abolizionistu di a guerra chì vede a guerra, micca qualchì altra nazione, cum'è u nemicu, serà esattamente orribile uccidendu truppe cum'è uccidendu pazienti. Similmente, l'abolizionista di a guerra vedrà l'uccisione di e truppe da entrambi i lati cum'è orribile cum'è ogni parte vede l'uccisione di e truppe da u so latu. U prublema hè l'assassiniu di l'omi umani, micca quelli chì l'omi umani. Incuraghjendu a ghjente à pensà altrimente, per qualunque cosa sia di bonu, face ancu u male di nurmalizà a guerra - hè cusì bè in fattu chì e persone estremamente intelligenti ponu suppone chì a guerra sia in qualche modo integrata in una sostanza non identificata chjamata "natura umana".

U libru di Rubenstein incarna l'impurtante dibattitu, cum'ellu a vede, trà a visione di Franz Lieber chì a "necessità militare" supera a restrizione umanitaria in guerra, è a visione di Henry Dunant à u cuntrariu. Ma a visione di u cuntempuraneu Lieber è di Dunant Charles Sumner chì a guerra deve esse abolita ùn hè micca cunsiderata affattu. L'evoluzione di sta visione durante parechji decennii manca interamente.

Per alcuni, cumpresu me stessu, i motivi per travaglià per abulisce a guerra sò venuti à includere in primu locu u bè chì puderia esse fattu cù e risorse dedicate à a guerra. Riformà a guerra, cum'è a riforma di e forze di polizia assassine è razziste, pò spessu implicà investisce ancu un pocu di più risorse in l'istituzione. Ma e vite chì puderebbenu esse salvate riorientendu ancu una piccula frazione di spese militari fora di u militarisimu è in l'assistenza sanitaria simplifica solu a vita chì puderia esse salvata fendu guerri 100% rispettendu i fornitori di salute è i pazienti, o ancu a vita chì puderia esse salvata finendu e guerre.

Sò i compromessi di l'istruzione mostruosa chì influenzanu u equilibriu versu a necessità di focalizassi, almenu principalmente, in a fine di a guerra, micca in l'umanizazione. L'impattu ambientale, l'impattu nantu à u statu di dirittu, l'impattu nantu à i diritti civili, l'alimentazione di l'odiu è di u fanatismu, a diffusione di a violenza in istituzioni naziunali, è l'incredibile investimentu finanziariu, oltre à u risicu nucleare, ci danu e scelte di finisce a guerra (rimpiazzata o micca) o finisce noi stessi.

Lieber hà vulsutu riformà assai istituzioni maravigliose cumpresi a guerra, a schiavitù è e prigiò. Cù alcune di quelle istituzioni, accettemu u fattu evidente chì pudemu sceglie di finisceli, è cun altri ùn l'avemu micca. Ma eccu una cosa chì pudemu fà assai facilmente. Puderemu inquadrà a riforma di a guerra cum'è parte di un sforzu per riduce è finisce a guerra, passu à passu. Puderiamu parlà di l'aspetti particulari chì vulemu riformati fora di l'esistenza cum'è ragioni sia per a riforma pruposta sia per l'abolizione totale. Tali messageria cumplessa si trova bè in a capacità di u cervellu umanu mediu. Una cosa bona chì averia da realizà seria di mette i riformatori è l'abolizionisti in a listessa squadra, una squadra chì pareva spessu à u bordu di e vittorie s'ella puderia esse stata solu un pocu più grande.

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *

Artìculi Related

A nostra Teoria di u Cambiamentu

Cumu finisce a guerra

Move for Peace Challenge
Avvenimenti antiguerra
Aiutateci a Cresce

Donatori Chjucchi Ci Mantene Andatu

Se sceglite di fà una cuntribuzione recurrente di almenu $ 15 per mese, pudete selezziunate un rigalu di ringraziu. Ringraziemu i nostri donatori recurrenti nantu à u nostru situ web.

Questa hè a vostra chance di reimaginà a world beyond war
Negoziu WBW
Traduci A Qualchese Lingua