Ciò chì a Crisi di i Missile Cubani ci pò Insegni nantu à a Crisa d'Ucraina d'oghje

di Lawrence Wittner, Blog Pace è Salute, Frivaru 11, 2022

Cummentatori nantu à a crisa attuale di l'Ucraina l'anu qualchì volta paragunata à a crisa di i missili cubani. Questa hè una bona paragone - è micca solu perchè tramindui implicanu un periculosu scontru US-Russu capaci di guidà à una guerra nucleare.

Duranti a crisa cubana di u 1962, a situazione era notevolmente simile à quella in l'Europa di l'Est d'oghje, ancu s'è i rolli di grande putenza sò stati invertiti.

In u 1962, l'Unioni Suviètica avia invaditu a sfera d'influenza autodefinita di u guvernu americanu installendu missili nucleari di media distanza in Cuba, una nazione à solu 90 chilometri da i Stati Uniti. sponde. U guvernu cubanu avia dumandatu i missile cum'è un dissuasore per una invasione di i Stati Uniti, una invasione chì pareva abbastanza pussibile datu a longa storia di l'intervenzione di i Stati Uniti in l'affari cubani, è ancu di l'invasione di a Baia di Porchi sponsorizzata da i Stati Uniti in u 1961.

U guvernu suvièticu era suscettibile à a dumanda perchè vulia assicurà u so novu alleatu cubanu di a so prutezzione. Si sentia ancu chì u missile sparghje ancu l'equilibriu nucleare, per i Stati Uniti. U guvernu avia digià dispiegatu missili nucleari in Turchia, à a fruntiera di Russia.

Da u puntu di vista di u guvernu di i Stati Uniti, u fattu chì u guvernu cubanu avia u dirittu di piglià e so decisioni di sicurità è chì u guvernu sovièticu era solu copià a pulitica di i Stati Uniti in Turchia era assai menu significatu cà a so supposizione chì ùn ci pudia esse cumprumissu quandu hè vinutu. à a sfera d'influenza tradiziunale di i Stati Uniti in i Caraibi è l'America Latina. Cusì, u presidente John F. Kennedy urdinò un US. bloccu navale (chì hà chjamatu una "quarantena") intornu à Cuba è hà dichjaratu ch'ellu ùn permetterà a presenza di missile nucleari in l'isula. Per assicurà a rimozione di missile, hà annunziatu, ùn "riducia" da a "guerra nucleare mundiale".

Finalmente, a crisa intensa hè stata risolta. Kennedy è u Premier Soviet Nikita Khrushchev accunsenu chì l'URSS caccià i missili da Cuba, mentri Kennedy hà prumessu di ùn invadiscia Cuba è di caccià i missili americani da Turchia.

Sfurtunatamente, u publicu mundiale hè ghjuntu cun un malintesu di cumu a cunfrontazione US-Sovietica era stata purtata à una cunclusione pacifica. U mutivu era chì a rimozione di missile di i Stati Uniti da Turchia hè stata tenuta segreta. Cusì, pareva chì Kennedy, chì avia pigliatu una linea dura publicamente, avia guadagnatu una vittoria significativa di a Guerra Fridda annantu à Khrushchev. L'incomprensione pupulare hè stata incapsulata in u cummentariu di u Sicritariu di Statu Dean Rusk chì i dui omi s'eranu stati "ochju à ochju", è Khrushchev "sbattu".

Ciò chì hè veramente accadutu, però, cum'è avà sapemu, grazie à e rivelazioni successive da Rusk è u Sicritariu di a Difesa Robert McNamara, hè chì Kennedy è Khrushchev anu ricunnisciutu, à a so cunsternazione mutuale, chì e so duie nazioni armate nucleari eranu ghjunte in un impasse incredibbilmente periculoso. stavanu scorrevule versu a guerra nucleare. In u risultatu, anu fattu una negoziazione top secret chì hà diminuitu a situazione. Invece di stazzà missili nantu à e fruntiere di e duie nazioni, simpricimenti si sbarazzavanu di elli. Invece di a guerra per u statutu di Cuba, u guvernu americanu hà rinunziatu à qualsiasi idea di invasione. L'annu dopu, in un seguitu adattatu, Kennedy è Khrushchev firmavanu u Trattatu Parziale di Prohibizione di Test, u primu accordu di cuntrollu di l'armi nucleari in u mondu.

Certamente, a de-escalation puderia esse travagliatu in cunnessione cù u cunflittu d'oghje nantu à l'Ucraina è l'Europa di l'Est. Per esempiu, cum'è parechji paesi di a regione si sò uniti à l'OTAN o si dumandanu per fà grazia à u timore chì a Russia ripiglià a so duminazione di e so nazioni, u guvernu russu puderia furnisce i garanzii di sicurezza appropritati, cum'è a riunione di e Forze Armate Convenzionali Trattatu di l'Europa, da quale a Russia si ritirò più di un decenniu fà. O e nazioni cuntendenti puderanu rivisite e pruposte per a Sicurezza Cumuna Europea, popularizata in l'anni 1980 da Mikhail Gorbachev. À u minimu, a Russia duveria ritirà a so armada massiccia, chjaramente pensata per l'intimidazione o l'invasione, da e fruntiere di l'Ucraina.

Intantu, u guvernu di i Stati Uniti puderia aduttà e so propiu misure per a de-escalation. Puderia pressà u guvernu ucrainu per accettà a formula di Minsk per l'autonomia regiunale in a parti orientale di quella nazione. Puderia ancu impegnà in riunioni di securità Est-Ovest à longu andà chì puderanu travaglià un accordu per disattivà e tensioni in l'Europa di l'Est in modu più generale. Numerose misure sò dispunibuli in queste linee, cumprese a rimpiazzamentu di l'armi offensivi cù armi difensive in i partenarii di l'Europa di l'Est di l'OTAN. Ùn ci hè nè bisognu di piglià una linea dura per accoglie l'appartenenza di l'Ucraina à l'OTAN, postu chì ùn ci hè micca un pianu di cunsiderà ancu a so appartenenza in un futuru prevedibile.

L'intervenzione di terzu partitu, in particulare da e Nazioni Unite, seria particularmente utile. Dopu tuttu, saria assai più imbarazzante per u guvernu americanu di accettà una pruposta da u guvernu russu, o vice versa, chè per elli à accettà tramindui una pruposta fatta da un partitu fora, è presumibbilmente più neutrale. Inoltre, rimpiazzà e truppe di i Stati Uniti è di l'OTAN cù e forze di l'ONU in e nazioni d'Europa di l'Est suscitarà quasi certamente menu ostilità è desideriu di intervene da u guvernu russu.

Cum'è a crisa di i missili cubani hà cunvintu infine Kennedy è Khrushchev, in l'era nucleare, ci hè pocu da guadagnà - è assai da perde - quandu e grande putenzi continuanu e so pratiche seculari di scavate sfere d'influenza esclusive è impegnendu in alta sfera di influenza. mette in scena scontri militari.

Di sicuru, ancu noi pudemu amparà da a crisa cubana - è duvemu amparà da ella - se avemu da sopravvive.

Dr Lawrence S. Wittner (www.lawrenceswittner.com/) hè Professore di Storia Emerita à SUNY / Albany è l'autore di A faccia a bomba (Stanford University Press).

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *

Artìculi Related

A nostra Teoria di u Cambiamentu

Cumu finisce a guerra

Move for Peace Challenge
Avvenimenti antiguerra
Aiutateci a Cresce

Donatori Chjucchi Ci Mantene Andatu

Se sceglite di fà una cuntribuzione recurrente di almenu $ 15 per mese, pudete selezziunate un rigalu di ringraziu. Ringraziemu i nostri donatori recurrenti nantu à u nostru situ web.

Questa hè a vostra chance di reimaginà a world beyond war
Negoziu WBW
Traduci A Qualchese Lingua