Guerre ùn sò micca dispettuti in Defensa

E guerre ùn sò micca lanciate in difesa: Capitulu 2 Di "A guerra hè una bugia" Da David Swanson

GUERRA UZ SONU LAVE IN DEFENSE

A creazione di propaganda di guerra hè a seconda professione più antica di u mondu, è a so linea più antica hè "l'accuminzanu". Ci hè stata battuta for milenaria in difesa contra l'aggressori è in difesa di a manera di vita di parechji stati. Stòricu Ateneu, u recordu di Tucídide di l'orazione generale di Aticles, l'oration à u funerale di u mumentu di u muvimentu di l'annu hè sempri eludatu da i proponenti di a guerra. Pèricle rici à i mourners assemblées chì Atena pussedi i più grande prugieri perchè sò motivati ​​à difendenu a so modalità demucratica superiore è più demucratica, è chì per morir in a so difesa hè a destinazione più bona chì qualcunu pò esse espertu. Pericli anu spicificatu l'ateni a prucissioni in altri stati per u guvernu imperiale, è ancu dirivà chì i lotta cum'è a difesa di qualcosa più valente chì i pòpuli di l'altri stati puderanu ancu capiscu - a cosa assai chì u presidente George W. Bush fermu più tard assicutò l'atti terroristi per attaccari li Stati Uniti: libertà.

"Odiammu i nostri libertà, a nostra libertà di riligione, a nostra libertà di parlà, a nostra liberta di vutà è aghjunte è ùn anu inaccurate cù l'altri". Bush hà dettu à u settore di u seculu 20, 2001, cliccendu un tema chì volvia à una volta è novu.

U capitanu Paul K. Chappell in u so libru The End of War scrive chì e persone chì anu libertà è prosperità ponu esse più faciule da cunvince per sustene e guerre, perchè anu più da perde. Ùn sò micca se hè veru o cumu pruvà, ma sò principalmente quelli chì anu u minimu da perde in a nostra sucietà chì sò inviati à cummattà e nostre guerre. In ogni casu, parlà di guerre di lotta "in difesa" si riferisce spessu à a difesa di u nostru standard di vita è di modu di vita, un puntu chì retoricamente aiuta à sfocà a quistione di se stemu combattendu o cum'è aggressore.

In risposta à l'argumintazzioni pro-guerra, avemu a difendirle u nostru moddu di a vita, per prutezzione di furnizzioni d'oliu, una stituzzioni cumuni di cartelluna in anti-marchesi in 2002 è 2003 era "Cumu si sottu oliu sottu sottu a so sabbia?" À quattori Americani "assicurendu "Riservazioni d'oliu era una" attivita "di difesa. L'altri anu stati cunvinti chì a guerra ùn avia nunda di fessi cù u pitroliu.

E guerri difendi pò esse vistu cum'è difenda a pace. Ghjuvanotti sò sparati è fubbe in u nome di a pace, ma nimu hà sempre a promezzione di pace per a fine di a guerra. A guerra in nome di a pace pò esse prumetti di a guerra è a pace, è ponu ghjustificà a guerra à l'ochji di quelli chì pensanu chì deve esse justificazione. "Per a maiò preponderanterata in ogni cumunità", scrivi Harold Lasswell quasi un seculu, "a cummerciu di beating the enemy in nome di a sicura è a pace suffisa. Questa hè a ghjustizia ghjuve di guerra, è in una delezione di u core di u so averebbe ritruvate chì "pacitudi di esse in guerra".

Mentre chì tutte e guerre sò deskritti com'è difensivu in qualchi modu di tutti i partiti implicati, hè solu per una guerra in una difendizzioni propria chì una guerra pò esse legale. Sutta a Cartula Naziunale, menu chì u Cunsigliu di u Segnu hà accunsentutu cù una autorizazione specifica, solu quelli chì lotterunu contru un attaccu ghjunghjenu a guerra ghjudicali. In i Stati Uniti, u Dipartimentu di Guerra hè rinite u Dipartimentu di Difesa in 1948, appruvistatu l'u stessu annu in u quale George Orwell hà riittatu à Nineteen Eighty-Four. Dopu questu, i Americani anu indicatu à tuttu ciò chì i so militari o a maiò parte di l'altri militarici facenu cum'è "difesa". Avvicinati di paci chì vulianu sguillà trè trimestri di u budgetu di l'armata, chì credi chì hè una agressione immoral o pura purità, publicate documentati chì sianu chjamati passanu à a "difesa". Perdenu a lotta a lotta prima di apre a bocca. L'ùltima cosa chì a parte di u populu serà parte di a "difesa".

Ma se ciò chì face u Pentagonu hè principalmente difensivu, l'Americani necessitanu una sorta di difesa à u cuntrariu di qualsiasi vistu prima o attualmente cercatu da qualsiasi altra ghjente. Nimu altru hà divisu u globu, più u spaziu esternu è u cyberspaziu, in zone è hà creatu un cumandamentu militare per cuntrullà ognuna. Nimu altru ùn hà parechje centinaia, forse più di mille, basi militari spargugliate intornu à a terra in i paesi di l'altri. Quasi nimu altru ùn hà basi in i paesi di l'altri. A maiò parte di i paesi ùn anu micca armi nucleari, biologiche o chimiche. L'armata americana face. L'Americani spendenu più soldi per i nostri militari ch'è qualsiasi altra nazione, per circa 45 per centu di e spese militari di u mondu sanu. E prime nazioni 15 contanu 83 per centu di e spese militari di u mondu, è i Stati Uniti passanu più di i numeri 2 à 15 cumbinati. Spendemu 72 volte ciò chì l'Iran è a Corea di u Nord spendenu cumbinati.

U nostru "Dipartimentu di a Difesa", sottu i so vechji è novi nomi, hà pigliatu azzioni militari à l'esternu, grandi è chjuchi, circa 250 volte, senza cuntà azzioni piatte o l'installazione di basi permanenti. Per solu 31 anni, o 14 per centu, di a storia di i SU ùn ci sò state truppe americane impegnate in azzioni significative à l'esternu. Agendu in difesa, per esse sicuru, i Stati Uniti anu attaccatu, invaditu, cuntrullatu, rovesciato, o occupatu 62 altre nazioni. L'eccellente libru di 1992 di John Quigley The Ruses for War analizza 25 di l'azzioni militari più significative di i Stati Uniti dopu a Siconda Guerra Mundiale, cuncludendu chì ognuna era prumossa cù bugie.

E milizie americani sò stati attaccati quand'elli sò stati stati fora, ma ùn hà mai statu un attaccu à i Stati Uniti, almenu micca da 1815. Quandu u japunesi anu attaccu i navi americani in Pearl Harbour, Hawaii ùn era micca un state di l'U.SM., ma hè un territori imperiale, fattu cum'è per ischje di a regina in parte di i pruprietarii di i pianoforte. Quandu i terroristi attaccanu u World Trade Center in 2001, eranu cummessu un crimini più seriu, ma ùn eranu micca una ghjustizia di una guerra. In u principiu di a Guerra di 1812, i britannichi è l'americani cambiaron l'attacche à a fruntiera Canadiana è in i marchi aperti. L'indigghji americani trujanu ancu attaccati cù setturi di i Stati Uniti, anche si chì era invucatu quale hè una question chì ùn hà mai vulutu facà.

Ciò chì avemu vistu da i Stati Uniti è tutti l'altri statu guerrianu sò guerri in u nome di difesa chì utilizanu aggressioni massiva à risponde à ferite o insultati meni, chì utilizanu aggressioni massiva per a fama di vendetta, chì seguitanu a pruvenzioni d'aggressione di l'inemicu, chì seguenu solu a pretendenza chì l'aggressione hè da l'altra parte, è chì ostinendu di difenda l'alleati o pussibuli imperiali o altri nazioni trattati cù un puzzicheghju in un ghjocu globale chì l'alleganzii sò imaginati per fallu cum'è dominoes. Ci hè ancu e guerri di agressione humanitarie. A fine, a maiò parte di sti guerri sò guerri di agressione: chjara è simplice.

Sezzjoni: ma mi sò cercati à i funniesi

Un esempiu di scummismi trasfurmati, offiżi marittimi è disputationsi di cummerciale à una guerra tutta, inutilità è distruttiva hè a Guerra di 1812 scurdata, a principale realizazione chì altru ch'è morte è miseria, pare avè ottinutu Washington , DC, credendu. Cumposti onesta si puderanu attaccà à i britannichi. È, à u cuntrariu di assai guerri americane, questu hè statu autorizatu da, è in fattu hà prumuvutu primurmente da u Cungressu, à uppusizione à u presidente. Ma era l'Stati Uniti, nè Gran Bretagna, chì dichjarà a guerra, è un capu di parechji ghjudiziaturi di guerra ùn era micca spicialmenti difensivu - a cunquista di u Canada! Cumunista Samuel Taggart (F., Missa), in prutestione di un debufu, hà publicatu un discorsu in a Gazera di Alessandria in u giù 24, 1812, in quali ellu rissi:

"A cunquista di u Canada hè statu rapprisintata per esse cusì faciule per esse più più cà un festa di piacè. Avemu, hè stata dichjarata, nunda à falla però di marchjà un esercitu in u paese è avete un standard di i Stati Uniti, è i Canadiani anugghichi immediatamenti à questu è si ponu sottu à a nostra prutezzione. Hè statu rapprisintati cum'è propiu di rivolta, inghjulendu per l'emancipazione da un Governu tirranicu, è longu à guddà di i carichi di libertà sottu a manu d'acrobata di i Stati Uniti ".

Taggart hà cuntinuatu per avà ragiunà chì un tali risultatu ùn era micca di esse espertu, è sicuru era ghjustu. Ma u dirittu hè di pocu valore quandu a fede di a guerra si prende. U Vice President Dick Cheney, u March 16, 2003, hà fattu un reclamatoriu simili di l'Iraqi, anchi si avutu signalatu u so errore nantu à a televisione nove anni prima quandu avia spunusatu per quessa chì l'Stati Uniti ùn anu invade Baghdad durante a Guerra del Golfu. (Cheney, in questu tempu, puderanu abbandunatu parechji fatturi unstated, cum'è u veru timore à quellu di l'armi chimichi o biològichi, cumparatu cù a pretensione di quellu teme in 2003). Cheney hà dettu di u so avè seconda attaccata à l'Iraq:

"Avà, pensu chì e cose sò stati belli ghjorni dolenti in l'Iraq, da u puntu di l'aspettu di u populu iraqanu, a mo cridenza hè chì avemu, veramente, si pò aghjunghje cum'è liberatori".

Un annu nanzu, Ken Adelman, anzianu direttore di cuntrollu di l'armi per u presidente Ronald Reagan hà dettu chì "liberà l'Iraq seria una torta". Questa aspettativa, sia una pretesa sia sincera è veramente stupida, ùn hà micca travagliatu in Iraq o dui seculi fà in Canada. I Sovietici sò andati in Afganistan in u 1979 cù a stessa stupida aspettativa di esse accolti cum'è amichi, è i Stati Uniti anu ripetutu u listessu sbagliu quì à partesi di u 2001. Benintesa, tali aspettative ùn funzioneranu mai per un esercitu straneru ancu in i Stati Uniti, quantunque ammirevuli pudessinu esse e persone chì ci invadenu o quant'è miserabili ci puderianu truvà.

Chì si u Canada è l'Iraq ci hà accadutu l'assistenza americani? Saria chì avè produciatu qualcosa à pett'à l'orrore di e guerri? Nurmannu Thomas, autore di a Guerra: senza gloria, nè prufittu, nè Need, speculati cusì:

"[S] uppusianu i Stati Uniti in a Guerra di 1812 anu successu in u so tentativu summossi à cunquistà tutte o parte di u Canada. Chì ùn deve avè bisognu di e stori di a scola per insignà chì furtuna era u fruttu di sta guerra per i populi d'Ontario è quantu valore una lezziò chì hà statu insegnatu inseme à i britannichi nantu à a bisognu di regula illuminata! Eppuru, a ghjurnata, i Canadiani chì sò in l'Imperiu Britannicu diceranu chì anu più libertà vera chì i so vicini à u sudu di a fruntiera!

Un gran numaru di guerri, include numerosi guerri americani contra i pòpuli nativelli di u Nord America, eranu guerri di scala. Cum'è l'Iraqi - o, in ogni modu, certi persone di l'Orienti Medianti cù nomi di sonu graziosu - anu tombatu persone 3,000 in i Stati Uniti, facendu a furmazione di un milione di Iraqi una misura di difisa, l'indi americani anu sempre ammazzatu unepoche di settlers , contru à quali azzioni una guerra puderia esse cumpresu com'è represà. Ma esse guerri parechji guerri di scelta, perchè numerosi incidenti minimi idèntica à quelli chì pruvucanu e guerri sanu permettenu passà senza guerri.

Per decennii di Guerra Fria, i Stati Uniti è l'Unioni Sovietsi permettevene incidenti minimi, cum'è u scundiscenu di i piani spiani, da esse trattatu cù l'uttimi altri a guerra seriosa. Quandu l'Unioni Soviètica ti mannò un spíritu di u U-2 in 1960, e relazioni cù Stati Uniti eranu gravamente danniati, ma nisuna guerra hè stata abitata. L'Unioni Suvietica trasfirìu u pilotu chì avìanu scuppiatu per unu di i so spiechi in un scambiu chì era luntanu di l'inusual. U operatore di radar americanu per u top-secret U-2, un omu chì s'hè difettatu à l'Unioni Suvietica sei mesi prima è infatti dicenu à i Russi tuttu ciò chì sapia, hè stata accoltu da u regnu di i Stati Uniti è micca persone. A cuntrariu, u guvernu hà pristatu un finanziu è più tardi hà datu un passaportu novu per a notte. U so nome era Lee Harvey Oswald.

Incidenti identichi avarianu servutu cum'è scuse per a guerra in altre circustanze, vale à dì qualsiasi circustanza in cui i dirigenti di u guvernu vulianu una guerra. In fattu, u 31 di ghjennaghju di u 2003, u presidente George W. Bush hà prupostu à u primu ministru britannicu Tony Blair chì di pinghje l'aviò U-2 cù culori di e Nazioni Unite, di vultalli bassu sopra l'Iraq, è di fassi fucilà, puderia furnisce una scusa per a guerra . Intantu, mentre minacciavanu publicamente a guerra à l'Iraq per e so "armi di distruzzione di massa" fittizie, i Stati Uniti ignoravanu un sviluppu interessante: l'acquistu propiu di armi nucleari da parte di a Corea di u Nordu. E guerre ùn vanu micca induve sò l'offese; i reati sò truvati o inventati per adattassi à e guerre desiderate. Se i Stati Uniti è l'Unione Soviètica ponu evità a guerra perchè ùn volenu micca distruggere u mondu, allora tutte e nazioni ponu evità tutte e guerre scegliendu micca di distrughje pezzi di u mondu.

Seczione: DAMSELS IN DISTRESS

A menzione unu di l'excusa iniziale per l'accion militari hè di difenda l'americani in un paese stranieru chì hè stata supranita chì sò stati riesciuti da l'eventi recenti. Questa scusa hè stata utilizata, cù a varietà chjaru di l'altri scusi, da l'i Stati Uniti invinnendu a Republique Dominicana in 1965, Grenada in 1983, è in Panama in 1989, in esempi chì anu scrittu da John Quigley è da Norman Salomon in u so libru War Made Easy. In u casu di a Republique Dominicana, i citadini di i Stati Uniti chì vulianu abbandunà (1,856 d'elle) anu evacuatu annantu à l'accionu militari. Vechilii in Santo Domingo induve l'urdinarii viventi eranu libberu di viulenza e l'esercitu ùn era micca necessariu per evacuarè qualcunu. Tutte e maiò facciuti Dominiciani anu accunsentutu per aiutà à evacuee ogni furasteru chì vulianu abbandunà.

In u casu di a Grenada (una invasione chì i Stati Uniti pruibenu l'attuali di l'U. CUNNIGHWEB) li suppostu eranu i studienti medichi americani per salvà. Ma u dipartimentu statale di u Ustiaticu James Budeit, dui ghjorni prima di l'invasione, hà amparatu chì i studienti ùn anu micca in periculu. Quandu nantu à i 100 à l'attuali 150 decideru chì vulianu marchjarà, a so mutivu hè scantatu di l'attaccu americanu. I genitori di 500 di i studienti mandonu u presidente Reagan un telegramu dettu ch'ellu ùn avè micca attache è chì u sapia chì i so figlioli eranu salvati è liberi di abbandunà di Grenadine si elli scolleranu à fà.

In u casu di Panamà, un incidente di veru puderia esse signalatu, unu di una sorte chì hè stata trova in ogni locu in l'armata straniera hanu sempri occupatu u paese d'altru. Certi suldati di Panamanian ebbe battennu un capu di marina di u mari di i Stati Uniti è amminazzò à a so mòglia. Mentre chì George HW Bush hà dettu chì questu è altri prucessi novi guidati a guerra, i piani di guerra anu avutu principiatu di mesi dopu à l'incidentore.

Sezzjoni: L'EMPIRE FRANGERA TORNA

Una variazione curiosa nantu à a justificazione di difesa hè a justificazione di vendetta. Ùn ci pò esse implicazione in i chianci di "avè attaccatu prima" chì si facenu cusì ùn avè micca attaccà. Ma spessu u punch emocionale hè in u pianu di vendetta, mentre chì a pussibilità di futuri attacchi sò distanti da certi. Infatti, inizià una guerra guarantiti u contru attacche, contru i truppe si un territoriu è cumincià una guerra contru una nazioni in risposta à l'azzioni di i terroristi pò serve di publicità di reclutazione per più di terroristi. Inedizio di sta guerra compone a suprema delitu di agressione, motivi di vendetta minù. Revenge hè una emozione primitiva, micca una difesa lege per a guerra.

L'assassini chì volonu l'arrecani in i settori di u settore 11, 2001, mortu in u prucessu. Ùn ci era nudda manera di inizià una guerra contru ad elli, è ùn rapprisentanu micca nazione chì u territoriu (perchè s'hè cumunmente cum'è falsamente crede in a guerra di a Sicunna Guerra Munniali) puderia esse liberatu è legalment bombardate in u cursu di una guerra. I cosi pussibuli cuncitaturi in i crimini di settimana 11th chì eranu trà a vita, avissiru avutu esse cercatu à tutte i canali naziunale, stranerii è internaziunali, è ghjudicati in tribunale liberi è legittimi - cum'è Bin Laden è autri accugghieren in absentia in l'Spagna. Anu sempre esse. A denuncia chì i terruristi sò stati "retaliating" per difendenu contr'à eezioni Uniti anu ancu esse investigatu. Se l'estamparamentu di e truppi americani in l'Arabia Saudita è l'aiutatimi militari di l'U.S.A. era distabilizzanti l'Orienti Mediu è ponanu in poghettà e persone per culpè innocenti, i stati è politiè anche parechje avissiru avutu esse rivisatu per determinar si avanti vantaghji più grande da u danni fate. A maiò parte di e truppi americani sò stati sceltu da l'Arabia Saudita dui anni dopu, ma da quelli parechji avianu statu mandati in Afganistan è in l'Iraq.

U presidente di u reticientu di e troppu in 2005, George W. Bush, era figliolu di u presidente chì avia, in 1990, i mandò in a basa di a minzogna chì l'Iraq era per attaccà l'Arabia Saudita. U vicedirettore in 2003, Dick Cheney, era statu u Sicritariu di "Difesa" in 1990, quandu era statu assignatu a funzione di persuadi à i Saudis per permettà a presenza di a troop di i Stati Uniti ma anu micca cridutu a menti.

Ci era un pocu raggiuni per crede chì a lanciazione di una guerra à Afganistanera guidà à a catturà di u suspettatu capimachja terrurista Osama bin Laden, è, cum'è avemu vistu, era chjaramente micca a priurità principalu per u guvernu americanu, chì reffirmava una offerta per esce in prucessu. Invece, a guerra hè a priorità. È a guerra era certu per esse ghjustificata in u prepostu di impedisce u terrurismu. David Wildman è Phyllis Bennis furnisce i fondu:

"E decisioni di i Stati Uniti per risponde militarmente à i attacchi terroristi sò micca falluti per i stessi motivi. Unu, anu fattu uccisu, ferite, o rinfurzati ancu innocenti persone più invechjate. Dui, ùn anu micca travagliatu di impunità u terrurismu. In 1986 Ronald Reagan urdinò u bumbardamentu di Trìpuli è Benghazi per punisce u panamista libia Muammar Ghadafi per una splutazioni in una discoteca in Germania chì avia tombu dui IG. Ghadafi hà surviviu, ma parechji civili libbi, cumpresi a figliola di 3 anni di Ghadafi, anu uccisu.

"Un sulu parechji anni dopu avianu u disaster di Lockerbie, per chì Liabe assumisca a respunsabilità. In 1999, in risposta à l'attacche à l'amassati americani in Kenya è in Tanzania, i bombardii americani attaccanu i campi di furmazione d'Osama bin Laden in Afganistan è una presunta fàmpura farmacéutica bin Laden-linked nel Sudan. Ci hè stata a fabbricazione Sudanese ùn avia nunda di cunnessione à Bin Laden, ma l'attache americanu anu distruttu u solu prudutturi di vaccinati vitali per i zitelli chì crescenu in a scarcessa scassa di l'Africa cintrali. E l'attaccu nantu à i campi in l'Afganistan eranu imprevedi micca claramente l'attacchi di settembre 11, 2001. "

A "Guerra Globale à u Terrore" chì hè stata lanciata à a fine di 2001 cù a Guerra à l'Afghanistan è hà continuatu cù a Guerra à l'Iraq hà seguitu u listessu schema. Da u 2007, pudemu documentà una scossa di sette volte in più di l'attacchi jihadisti fatali in u mondu, vale à dì centinaie d'attacchi terroristi addiziunali è migliaia di civili morti in più in prevedibile se risposta criminale à l'ultime guerre "difensive" di i Stati Uniti, guerre chì avianu ùn hà pruduttu nunda di valore per pisà contr'à quellu dannu. U Dipartimentu di Statu di i Stati Uniti hà rispostu à a scalazione periculosa di u terrurismu mundiale interrompendu u so raportu annuale annantu à u terrurismu.

Dui più anni dopu, u presidente Barack Obama hà scali u guerri in Afganistan, cù l'intelligente chì Al Qaeda ùn era micca prisente in Afganistan; chì u gruppu più odiatu di prublema di ricerduate qualse parte di putere in Afganistanu, i Taliban, ùn era micca alliatu vicinu à Al Qaeda; è chì Al Qaeda era altrimenti occupatu di furmà attacchi terroristi in altri paesi. A guerra avia bisognu à avè prumessu, per què. . . bè, perchè. . . um, nuddu attu era veramente sicuru perchè. Ntô giulgruni 14, 2010, u rappresentante di u presidente in Afganistan, Richard Holbrooke, attestò davanti à u Cumandatu di Relazione Esterzii di u Senatu. Holbrooke ci pareva fresh out of justifications. Senatore Bob Corker (R., Tenn.) Disse à u Los Angeles Times durante l'audizione,

"Un pagliaru di folie in i dui banni di a fiada creanu chì stu sforzu hè in furia. A lot of folks vi cunzidira li quattru i vignetti più forti in u paese si scratchighjenu i so capi in priaccupazione ".

Corker si lamintò chì dopu avè l'eseguitu per 90 minuti à Holbrooke avia "micca una idea terre chì i nostri ghjudizii sò in u frontudu civile. Finu à quì, hè stata un scuritu incredibile di u tempu. "A pussibilità chì l'i Stati Uniti hè sottusata à attache è a lotta di sta distanti inghja in guerra in l'autodefensa ùn era ancu imaginate cum'è una spiegazione plausibile, perchè u sughjettu ùn hè statu mai discussatu da qualchissia altru ca u locu di u spaziu di spiegazione sparghje u pretendimentu senza pretendimentu chì "avemu a lotta" in quellu chì ùn avè micca avutu luttà da quì. "Quellu chì hè chì Holbrooke più vicinu o a Casa Blanca hè stata ghjustificata per mantene a guerra ova o scalanu era sempre chì, se i forzi Talibani vincinu li purtari à Al Qaeda, è se l'al Qaeda èranu in Afganistan chì puderia in pateperu l'Stati Uniti. Ma ancu parechji esperimenti, chì inclusi l'Holbrooke, in altri oghji admittenu chì ci era micca pruvucazione per qualsiasi sustene. U Talibanu ùn era più in bonu termini cun Al Qaeda, è Al Qaeda puderia prupugnà qualcosa di vulissi raghjone in ogni numeuru di altri paesi.

Dui misi prima, u May 13, 2010, u scambiu dopu sottu fattu in a cunferenza di stampa di u Pentagonicu incù u Gi Stanley McChrystal chì ghjera adupratu a guerra in Afganistan:

"REPORTER: [I] n Marja ci sò riforme - relazioni credibuli - d'intimidazioni è ancu decapitamentu di i persone lucali chì travaglianu cù e vostre forza. Hè a vostra intelligenza? E se accussì, vi si preoccupa?

GEN. MCCHRYSTAL: Sì. Hè assulutamente ciò chì vemu. Ma hè assicurabilmente preveditu ".

Lettu ciò chì volta.

Sè vo site in un paese di l'altru di u mondu, è i lucali chì aiutanu à succede, per esse di prubilazione, per vede e so capelli cut off, puderia esse u tempu di ricurdà ciò chì fate, o almenu per vene cun quarchi ghjustificazione per ellu, ùn importa ciò fantastichi.

Sezzjoni: A STRATEGIA PROVOCATIVE

Un altru tipu di guèrra "difesa" hè quella chì segue a pruvucazione successa di l'aggressioni da l'ughjettu desideratu. Stu metudu era usatu per cumincià, è ripetitu à scalassa, a Guerra di Vietnam, quand'ella hè stata registrada in i Papori di u Pentagono.

Appena anu finu à u capu quattru a question di se Stati Uniti avissiru avutu acquistatu a Secunna Guerra Munniali, in Europa o in u Pacificu o l'altri, u fattu hè chì u nostru paese ùn era improbabulevole intrà agisce micca à atacatu. In 1928 u Senatu di u Suviu avia vutatu 85 à 1 per ratificà u Pattu di u Kellogg-Briand, un trattatu chì hà ligatu - è anu fermu - a nostra nazione è parechje altre ùn volenu più novà in guerra.

Primu ministru britannicu Winston Churchill, a fervente speranza di anni, era chì u Giappone attacà ancu i Stati Uniti. Questu permetterà à i Stati Uniti (micca legalmente, ma puliticamenti) per ingrandà sana a guerra in l'Europa, cum'è u so presidente hà vulsutu fà, in oposizione à pocu à furnisce l'armi, cumu avianu fattu. L'aprili 28, 1941, Churchill hà scrittu una direttiva secreta à u so armariu di guerra:

"Pò esse pussutu esse guasi certeziamu chì l'ingressu di u Giappone in a guerra hè stata a seguita da l'ingaghjamenti immediata di i Stati Uniti per noi".

Ntô maiu 11, 1941, Robert Menzies, u primu ministru di l'Australia, si ncuntrau cù Roosevelt è truvonu "un pocu ghjelu" di u postu Churchill in u centru di a guerra. Mentre chì u gabu di Roosevelt vulianu tutti i Stati Uniti per entra in a guerra, Menzies hà truvatu chì Roosevelt,

". . . furmatu da Woodrow Wilson in l'ultima guerra, aspetta per un incidentu, chì in un colpu di vendite i Stati Uniti in a guerra è riceve R. da a so fabulosa elezzioni prumove chì "vi mantene da a guerra".

L'agustu 18, 1941, Churchill hà scontru cù u so armariu in 10 Downing Street. A riunione hà avutu parechje similarità à u settimana 23, 2002, riunione in l'indirizzu identicu, l'accontu di quale fù cunnisciutu da u Minute di Downing Street. E duie e reunione avvintevanu l'intimi esistuli di i Stati Uniti per andà à a guerra. In a reunione 1941, Churchill hà dettu à u so armariu, sicondu i minuti: "U presidente hà dettu ch'elli vulia guerre, ma ùn dichjarà micca". In addition, "Tuttu era per esse fattu per furzà un incidentu".

In u Giappone ùn hè micca averse d'avirè à l'altri è avia statu impastatu creendu un imperu Asiaticu. È i Stati Uniti è u Giappone ùn anu micca campatu in armunia amici. Ma chì putissi purtari li giappunisi per attaccallu?

Quandu u presidente Franklin Roosevelt hà visitatu Pearl Harbor di u XXimu 28, 1934, sette anni prima di l'attaccu Japanese, l'espressioni japonaise s'apprisintava. Lu General Kunishiga Tanaka hà scrittu in l'annunziu Japan, oppunennu à l'accumitamentu di a flotta americana è a creazione di basa addoppiale in Alaska è l'Aleutian:

"Stu cumpurtamentu insolente ci ponu sospettà. Hè stà cuncepimentu chì una disturbazione maiò hè pruiente per esse stimatu in u Pacificu. Questu hè assai disprezzo ".

Ch'ella era chjamatu o ùn hè micca una quistione separata da se era una risposta tipica è prontavvi à l'expansionismu militari, ancu quandu aduprà in u nome di "difesa". Un grande unembedded (cum'è avemu oghje chjamà oghje) u ghjurnalista George Seldes era suspettu. In uttrovi 1934 hà scrittu in a Revista di Harper: "Hè un axiome chì e nazioni micca armatu per a guerra ma per una guerra". Seldes hà dumandatu un ufficiale à a Liga di Marina:

"Avete l'accettari l'axioma navali chì preparate à purtà una armata specifica?

L'omu disse: "Sì."

"Cuntemplate una lotta cù a marina britannica?"

"Assolu, nò".

"Contemplate a guerra à u Giappone?"

"Iè."

In 1935 l'u Marino più ecunomicu di a storia in u tempu, u General Brigadier Smedley D. Butler, pubblicatu à un successu enormi un libru curtu chjamatu War Is a Racket. Vidia perfettamenti cusì chì era avvicinavanu a nazione:

"In ogni session di u Cungressu, a quistione di i più appropriazioni navali si sviluppa. L'admirazione giratoria. . . Ùn cridete micca chì "avemu bisognu di lotta di battelli di guerra à a guerra à questa nazione o quella nazione". Oh, nuddu. Prima di tutti, permettenu chì sia cunnisciutu chì l'America hè amarace da un grand poder navali. Quasi ogni ghjornu, sti ammirazzi vi diceranu, a grandi flotta di stu supitatu ghjustu culpite in un santu è aniquilià e nostre 125,000,000 persone. Cumu hè cusì. Allora si sianu da chiancià per una marina più grande. Perchè? Per contru l'inimitariu? Oh my, no. Oh, nuddu. Sò per difetti solu. Allora, incidentamenti, annunzienu maneuvers in u Pacificu. Per difesa. Uh, huh.

"U Pacificu hè un grande oceanu grande. Avemu una tremenda costa in u Pacificu. Quandu i maneuvers seranu fora di a costa, dui o trenta centesi mila? Oh, nuddu. I manubbriu saranu dui mila, sì, forsi ancu trenta cinque centhe milla, di a costa.

"U japunesi, una persona orgogliosa, di sicuru serà un piacè mai l'espressione di vedà a flotta di i Stati Uniti da quì vicinu à i costi di Nippon. Anchi cum'è piacè cumu seranu l'abitanti di Californie sò discernamenti, per mezu di a brume di a matina, a flotta japonesa tocca à i ghjucassi di guerra di Los Angeles ".

Ntô marzu 1935, Roosevelt hà cunfirmatu Wake Island à l'Armada di u Usturianu è dete à Pan Am Airways un permessu per custruisce piste da Wake Island, Midway Island è Guam. I capimuni militari giapponese anu avvistu ch'elli anu disturbati è visti sti pistafi com'è una minaccia. Cusì accede à i militanti di pace in i Stati Uniti. À u mesi dopu, Roosevelt hà avutu i ghjocu di guerra è maneuvers vicinu à l'Isule Aleutian è l'Isula Midway. In u mesi dopu, l'attivisti di paci era marchjatu in New York favurendu l'amici cù u Giappone. Nurmanni Thomas hà scrittu in 1935:

"L'omu di Marte chì hà vistu chì l'omi hà suffertu in l'ultima guerra è chì frenzatori chì sò preparati per a guerra chì volenu serà peoru, venenu à a cunvinzione chì ellu avia vintendu u populu di un asili lunatic.

L'Armata Uri passau i prossimi prossimi di sviluppà i piani di guerra cù u Giappone, a versione di March 8, 1939, di quale scrivi "una guerra offensiva di longa durazione" chì distrudeia u militare è disturbanu a vita economica di u Giappone. Ntô jinnaru 1941, òndeci de mesi dopu l'attaccu, l'Associazione di u Giappone annuncia a so indecisenza supra Pearl Harbor in un editoriale, è l'ambaissadoru americanu in u Giappone scrivi in ​​u so diurnu:

"Ci hè assai parlendu à a cità à l'effettu chì i ghjudiziati, in casu di rumpimentu cù l'i Stati Uniti, anu pensendu di passà in un attu di massa sorpresa à Pearl Harbor. È sicuru infurmatu u mo guvernu ".

U ferraghju 5, 1941, U traseira Ammiraghju Richmond Kelly Turner hà scrittu à u Sicritariu di Guerra Henry Stimson per avisà di a pussibilità di un attu di sorpresa in Pearl Harbor.

Quandu CiU cum'è 1932 l'Stati Uniti avianu parratu cù a Cina da furnisce l'ariani, i piloti è a furmazione per a so guerra cù u Giappone. Ntembre da u 1940, Roosevelt prusciu a Cina un centru milionariu di dolore per a guerra cù u Giappone, è dopu cunsigliate cù u britannicu, u Secretariu di l'Oggiuta Henry Morgenthau hà fattu piantà di mandà à i bombardi chinesi cù l'equipagerie di u Umanu per utilizà in bombaggio Tokyo è altre cità Japanese. U dicembre 21, 1940, duie simane timida d'un annu prima di l'attu Japanese à Pearl Harbor, u Ministru di finanziari di a China, Soong è u Coronel Claire Chennault, un reticentista di l'armata di l'US Army chì avia travagliatu pè i Cinese è avia urdinatu à l'usu di l'americana Piloti di bombu Tokyo da almenu 1937, si sò in u menhjornu di Henry Morgenthau per pattighjà a prigione di u Giappone. Morgenthau hà dettu chì puderia riesce i libri di u travagliu in l'Armata di l'Auropeu di l'Auropei, siddu i chinesi puderanu pagà $ 1,000 per misi. Soong accunsentì.

Ntô maiu 24, 1941, u New York Times hà infurmatu nantu à a furmazione di l'EEUU di a forza aèria chinesa, è a prestazione di "numerosi pattu di lotta è bombarde" à a China da i Stati Uniti. "U bumbardamentu di i città japonese hè stata esperta" leghje u sottumognu. Da u lugliu, a Cunsigliu Armata Armata Armata appruva un pianu chjamatu JB 355 à firebomb Giappone. Una corporazione fronta cumprenda piani americani per esse rimettutu di volontiò americani furmatu da Chennault è pagatu da un altru gruppu di fronte. Roosevelt hà appruvatu, è u so cumpagnu Chineu Lauchlin Currie, in e parolle di Nicholson Baker, "hà cunigghiu Sera Chaing Kai-Shek è Claire Chennault à una lettera chì abbagliamente inghjulazione per l'intercepzioni di spiegalli japunesi". Sia o micca chì era tuttu u puntu, questu era la lettera:

"Sò assai cuntentu per pudè rientra annunzià oghje u presidente urienti chì seicenter six bombers sò dispunibili à Chine dinò l'annu cù vintisette quattru da esse mandati immediata. Hà avè accunsentitu un prugramma di furmazione chjamatu quì. Details traversu e canali Coperta prestu.

U nostru ammasciaturi avia dettu "in casu di rumpimentu cù l'i Stati Uniti" i bombe in giapponese perchè Pearl Harbor. Ùn ci vole sta dumanda!

U 1st American Volunteer Group (AVG) di a Forza Aria Chine, cunnisciutu ancu a Flying Tigers, avanzava cun capistendu è appaghjatu alligualamenti, è prima vittite u cumbattimentu nantu à dicembre 20, 1941, dotze ghjorni (tempore local) dopu à u ghjapparu attaccati à Pearl Harbor .

A maghju 31, 1941, à u Cuminciatu di l'America fora di a Guerra di u Guerra, William Henry Chamberlin hà datu un prudenti strughju: "U boicottu economico di u Giapponu, a stoppage di l'esportamenti d'oliu per esempiu, prendirianu u Giappuni in l'armari di l'Eze. A guerra ecunomica seria una prelude à a guerra navali è militare. "A peor cosa di l'avvucati di paci hè quantu volte quelli da esse ghjusti.

U ghjugnu 24, 1941, u presidente Roosevelt rimarcò,

"Se ci avemu tagliatu l'oliu off, [u japunesi] anu avutu da falà à l'Antigone Indi orientali un annu, è avete avutu una guerra. Era assai essenziale da u nostru puntu egoista di vista di difesa per prevene una guerra di principià in u Pacificu di u Sudu. Allora a nostra pulitica stranera era circava di vultà una guerra di scacchèndulu.

I ravigghiati avianu chì Roosevelt hà dichjaratu "era" più di "hè". U ghjornu dopu, Roosevelt hà publicatu un esecutivu executive per fraccionarii attivi Japanese. I Stati Uniti è Gran Bretaña cut off oil and scrap metal to Japan. Radhabinod Pal, un juriste indianu chì servi à u tribunale per crimini di guerre dopu a guerra, chjamò i embargi una "amminazza chjera è potente per a l'esistenza propria di Giappone", è hà conclusi chì i Stati Uniti avucanu à u Giappone.

A de agosto 7th, quattru mesi di l'attaccu, u Giappone Times hà dettu u publicista:

"Prima era a creazione di superbasi in Singapore, forti armata da i truppe britànchi è Imperu. Da questu centru una rota grande hè stata fatta è ligata cù i basi americani per fà un grandìficu largu in a grandi area à u sudu è à u punenti da i Filippini per Malaya è Birmania, cù u link rompe solu in a penisula Tailandia. Avà hè prupostu di cumpressione l'angusti in u cciru, chì avvena à Ranguni. "

Di sittembri, a pressa nurmanna fù scandalizatu chì i Stati Uniti avianu principiatu u trasportu di petrolini in ghjustu da u Giappone per arrivà à a Russia. Giappone, i so ghjurnali dicianu, stava murendu una morte lenta da "guerra ecunomica".

Chì puderia chì i Stati Uniti anu sperendu à guadagnà u trasportu di l'oliu in una nazione in dumata dispirata?

A fini d'uttrovi, i Spy Stati Uniti Edgar Mower facia travagliu pè u coronellu William Donovan chì spiedu per Roosevelt. Mower parrava cun un omu in Manila, chjamatu Ernest Johnson, un membru di a Cumpagnìa Maritima, chì hà dichjaratu chì ellu stava "A Culleghja piglià Manila prima di pudè esse". Quandu Mower sprimiu a surprisa, Johnson disse: "Ùn sapete micca u Jap A flotta hà trasladatu uccidintali, presumibule per attache à a nostra flotta à Pearl Harbor?

Nuvèmmiru 3, 1941, u nostru ambaisatore pruvò torna d'avè qualchì pezzu u craniu di u so guvernu, mandendu un telegramu longu à u Dipartimentu Statale avviendu chì e sanzioni ecucràichi puderanu foru di nurmanna per fate "hara-kiri naziunali". Hà scrittu: "Un armatu cunflittu cù l'i Stati Uniti pò venghje sottopenniu per una sguità praticata è drammatica ".

Perchè ne staiu ricurdendu u titularu di u memoru attribuitu à u presidente George W. Bush prima di l'attuali 11, 2001 di settimana? "Bin Laden Determinati à Strike in US"

Appena chì nimu in Washington avia vulutu sèntelu in 1941. U Nuvèmmiru 15th, u Capu di Staffu di l'Armata George Marshall hà infurmatu i media nantu à qualcosa chì ùn avemu micca ricurdatu com'è "u Pianu Marshall". In fattu, ùn si ricorda micca à tuttu. "Aghju preparat una guerra offensiva contru u Giappone", disse Marshall, dumandendu à i ghjurnalisti a mantene un segretu, chì quantu sò secondu l'avianu fattu.

Dui ghjorni dopu Segretaria di a Guerra Henry Stimson hà scrittu à u so diurnu chì s'hè cunnosu in l'Uffiziu Oval cù Marshall, u presidente Roosevelt, u Sicritariu di a Marina Frank Knox, l'Ammiragliu Harold Stark è u Sicritariu di Statu Cordell Hull. Roosevelt avia dittu chì i giappunisi foru attaccati attaccati prestu, possibbilmente u luni dopu. Ddu averebbe statu December 1st, sei ghjorni prima di l'attuali vanu. "A quistione", Stimson hà scrittu, "era cumu si n'avemu da manuvharatti in a pusizione di sparta u primu specchiu senza permettenu micca un gran periculu per noi. Era una proposition difficiuli ".

Hè stata? Una risposta ovvia era di mantena a flotta sana in Pearl Harbour è i mantini à i marineri stagbiati in u scuru, mentre chì frettinganu di l'uffizii cusì in Washington, DC In fatti, questa era a suluzione chì i nostri erimi suit-and-bound allativanu.

U ghjornu dopu l'attaccu, u Cungressu votu di guerra. U Congressista Jeannette Rankin (R., Mont.), A prima donna chì hè statu elettu à u Cungressu, è chì avia vutatu in contru a Guerra Munniali, si sò stati sultantu à oppusizione a Secunna Guerra Munniali (cum'è Congresswoman Barbara Lee [D., Calif.] Stalla solu contru à l'Afganistan 60 anni dopu). Un annu dopu à u votu, u dicembre 8, 1942, Rankin ponia rivoluzioni longu à u Cungressu Registru chì spieghjanu a so opposizioni. Ella citedu u travagliu di un propagandist britannicu chì avia avutu in 1938 per utilizà u Giappone per portà i Stati Uniti in a guerra. Ella cited a rivista di Henry Luce in a rivista Life in July 20, 1942, à "i Cinese per quale l'USA avia dettu l'ultimatum chì purtò à Pearl Harbor". Hè pruvenza chì in a Ghjurnata Di Atlantic 12, 1941, Roosevelt avia assicuratu Churchill chì i Stati Uniti portanu a pressione ecunomica per soprappiglià in Japan. "Cittò," Rankin dopu hà scrittu,

"U Dipartimentu Statale di u Dicembre 20, 1941, chì revelò chì u settimana 3 una cumunicazione avia statu mandatu à u Giappuni esigenti chì accettau u principiu di" disturbazione di l'statu quo in u Pacificu ", chì era quantità à esigenzi e garantizi di l'inviolature di l'imperi bianchi in Oriente ".

Rankin hà cunsideratu chì a Cunsigliu di Difiża Ecunomica avia acquistatu sanatorii ecunòmici sottu modu più menu di una settimana dopu à a Conferenze Atlanticu. A dicèmmiru 2, 1941, u New York Times avia infurmatu, in fattu, chì u Giappone hè statu "cut off da 75 per centu di u so cummerciale normale da u bloqueu Alleatu". Rankin cita ancu a dichjarazione di u teniente Clarence E. Dickinson, USN , in u Dicembre di u Salieri Ughju di u October 10, 1942, chì in u Novembre 28, 1941, nove ghjorni prima di l'attaccu, u Vice Almirante William F. Halsey, Jr., (ellu di u slogan "kill Japs, kill Japs!") avia dà l'urdistanu à l'altri è à l'altri "scundiscenu qualchissimu vede in u celu è di bombò nunda li avemu vistu nantu à u mari".

Sia a Sicera Guerra Mundiali era a "guerra bona" ​​chì sò cusì ci hà dettu chì era, fate definisce à u capitu quattru. Perchè era una guerra di difisa, perchè i nostri posti imperi innocenti in u mità di u Pacificu fù attaccatu da u celu celu chjaru è un mitu chì si meriteghja hè sipariu.

Sezzjoni: CUNZU PUZZLEMI QUANDU PODE PUGLIAIENT?

Una di e formi difendanti di tutte guerri di difesa hè ancu a guerra basata solu à a pretensione di agressione di l'altra parte. Questu hè cumu si i Stati Uniti hà cullatu in a guerra à u quale stole i so stati sud-est di Messico. Ancu Abraham Lincoln addivintau, cum'è presidente, l'abuser giustiziunarii di e putenzi di u guvernu chì hà servitu per scumpete abusi simili di tanti di i so succorsi, era un statu di cunfurmà chì a Custituzione avia datu u putere di dichjarà guerra à u Cungressu. In 1847, u Congressman Lincoln hà accusatu u presidente James Polk di stendu a nazione in una guerra per culpingà à u Messicu per agressione quandu u prezzu puderebbenu avè esse fattu contru l'armata americana è u Polk stessu. Lincoln s'unì à l'ex presidente è u cumprendenti di u congresista John Quincy Adams per circà una furmazione formali di l'accusazioni di Polk è u furmazione formali di Polk per mentre a nazione in guerra.

Polk hà rispostu, cum'è Harry Truman è Lyndon Johnson averianu fattu dopu, annunzendu ch'ellu ùn circarà micca un secondu mandatu. E duie case di u Cungressu anu passatu una risoluzione in onore di u generale generale Zachary Taylor per a so prestazione "in una guerra inutile è anticustituziunale iniziata da u presidente di i Stati Uniti". Era una cunniscenza cumuna chì a Custituzione ùn sanzioniva guerri aggressivi, ma solu guerre di difesa. Ulysses S. Grant hà cunsideratu a Guerra Messicana, in a quale ellu hà cumbattutu,

". . . unu di i più ingiusti mai vittuti da un forte contru à una nazione più dèvula. Hè stata un esempiu di una repubblica seguitu l'esempiu malizu di e munarchii europei, di ùn avè imparziatu a ghjustizia in u so desideriu d'acquistà territoriu addiziale ".

Lu discursu di Lincoln in lu chianu di a Casa à u jinnaru 12, 1848, hè un puntu di a guerra à u debbuli in a storia americana è hà includeu sti frasi:

"Li dettiru [u presidente James Polk] ricorda chì s'assetta unni Washington si stà, è ricurdativi, permettenu rispunse chì Washington faria risposta. Cum'è una nazioni ùn deve esse micca, è u putenti ùn esse micca, esse evaduti, perchè ùn pruvate micca micca evasione - nisun equivocation. E se, cusì à risponde, pudete amparà chì u tarrenu era u nostru induve u primu sangue di a guerra fù spustatu - chì ùn era micca in un paese abbitatu, o, seppendu tali, chì l'abitanti fedenu sottumessi à l'autorità civile di O Texas o di i Stati Uniti, è chì u listessu hè veru di u situ di Fort Brown - chì sò cun ellu per a so justificazione. . . . Ma s'ellu ùn pudere micca o ùn fate micca questu - si in ogni prublema o nudda prute ùn si ricusarà o o omità - vi sò cunvinta solu di ciò chì avè più di suspectame digià - chì hè in modu cusì cunzientu di stà in u sbagliatu, chì sente u sangue di sta guerra, cum'è u sangue di Abel, chianciassi à u Celu contra ellu. . . . Comu cumu u mettre di u so sibbile, hè tutta a guerra di u so messagiu!

Ùn puderebbe figurà a maiò parte di u Cungressu di parlà di un presidente di a guerra cun such honesty today. Ùn pò mancu fà chì i guerri mai vanu à fine finu à questa sorte di cosa passa cù qualchì regulezza è hè sustinutu da aduprà i fondi.

Ancu mentre denunziava una guerra basata nantu à bugie chì u sangue pienghjia in celu, Lincoln è i so cumpagni Whigs anu votatu ripetutamente per finanzialu. U 21 di ghjugnu di u 2007, u senatore Carl Levin (D., Mich.) Hà citatu l'esempiu di Lincoln in u Washington Post cum'è ghjustificazione di a so propria pusizione di "avversariu" di a Guerra à l'Iraq chì continuerà à finanzialu finu à l'eternità cum'è mezu di "sustene e truppe". Curiosamente, i regimenti di Virginia, Mississippi è Carolina di u Nordu anu mandatu à risicà a so vita uccidendu messicani innocenti in a guerra chì Lincoln hà finanziatu per contu soiu ammutinendu si contr'à i so ufficiali. È almenu 9,000 suldati americani, arruinati è vuluntarii, disertati da a Guerra Messicana.

Certi centesimi, in fattu, cumpresi l'immigranti irlandesi, cambiaron a so fidanzità è cullate in u partitu mexicanu, furmendu u battalioni di San Patrick. Sicondu Robert Fantina, in u so libru Desertioni è u Soldatru americanu, "Couldra più di quellu chì in ogni guerra di precedente, in a Guerra Messicu-Americana, a mancanza di cunvinzioni di a causa hè stata maiò di a desertione. distruzioni di una parte - senza stu tipu di resistenza à quelli chì sò mandati à fà a lotta. Quandu i Stati Uniti pagonu u Mèssicu per u vastu territoriu era pigliatu, u Whig Intelligencer scrivia, apparentemente senza ironi, "Ùn aghjustemu nunda da cunquista. . . . Grazie a Ddiu ".

Tanti anni dopu, David Rovics piacerebbe questu lyrics:

Ci era quà nantu à i paesi è i costi

Perchè l'aghju avutu l'errore chì avè fattu

Parte d'un esercitu cunquista

Cù a morali di una lampa di bayone

Allora à mezu à quelli di i pòpuli, i cacciotti mortificanti

I zitelli chjosi, u fogghi ardenti di tuttu

Misu è dui cugliu irlandesi

Deciditu à risurrezzione à a chjamata

Da Dublin City à San Diego

Avemu vistu a libertà denegata

Allora si custruìanu u Battagliu di San Patriciu

E battiqueghjani nantu à a parti Mexicana

In u 1898, u USS Maine splende in u Portu di l'Avana, è i ghjurnali americani culpiscenu subitu à i Spagnoli, gridendu "Arricurdatevi di u Maine! À l'infernu cù a Spagna! " U pruprietariu di u ghjurnale William Randolph Hearst hà fattu tuttu u pudè per accende e fiamme di una guerra chì sapia chì stimulerà a circulazione. Quale hè chì hà fattu saltà a nave? Nimu a sapia. Certamente a Spagna l'hà nigata, Cuba l'hà nigata, è i Stati Uniti l'hà nigata. A Spagna ùn l'hà micca ricusata solu casualmente. A Spagna hà realizatu un'inchiesta è hà trovu chì l'esplosione era stata in a nave. Rendendu contu chì i Stati Uniti ricusaranu sta scuperta, a Spagna hà prupostu un'inchiesta cumuna da i dui paesi è hà prupostu di sottumettesi à un arbitramentu vincolante da un panel internaziunale imparziale. I Stati Uniti ùn eranu micca interessati. Tuttu ciò chì hà causatu l'esplosione, Washington vulia a guerra.

Investigazioni più recenti elevate a possibilità distinta chì u Maine era sundutu ancu sottumessu da una splusioni, ch'hà accidintali o intenionale, chì si averebbe in elle, in quantu à una mina fora. Ma ùn l'avete l'avete pruvatu una teoria nantu à l'altru à a satisfacità di tutte e cose, è ùn sò micca sicuru ciò benedda chì faria. L'espanole puderanu esse trovu una manera di piantà una bomba di a nave. L'americani pudianu avè truvatu un modu per piazzate una mina fora. Sapendu induve l'esprissioni hà devenu esse micca quì chì, se qualcunu, hà causatu. Ma ancu se sapiamu per certi chì anu causatu, cumu, è per quessa, nunda di questa informazione mudarà cambià a basa di ciò chì hà successu in 1898.

A nazione hè stata misu per a guerra in risposta à un attaccamentu di l'Spagna per quale ùn era micca pruvucatoria, solu cunghjettu. Un vapuri americanu avia spulatu, i americani sò stati ammazzati, è ci era una pussibuli chì a Spagna puderia esse responsabbili. In cumbinazioni cù altre greve di contru Spagna, chistu era raggiuni (o scusa) abbastanza per friddà i tamburini di guerra. A pretensione di certezza chì a Spagna era culpèvule ùn era nunda di più una pretenda. Dichumu avissi statu unaltered, ancu s'è prufiziate chì anu da esse spiegatu chì a Spagna hà infatti u sguassà u Maine, cum'è l'armata di u presidente George W. Bush anu stendu nantu à a so cirtezza chì l'Iraq anu armenu in 2003, ancu s'elli parechji armi anu avutu . Questa allegra atrocità - u fretu di u Maine - hè stata utilizata per inizià una guerra "in difesa di" Cuba è Filippini chì implicava attaccà è occupanu Cuba è Filippini, è Portu Riccu per bona mette.

Ricurdativi di sti lineti da Smedley Butler chì citeu prima nantu à u piacè chì u japunesi seria vedà a flotta di i Stati Uniti ghjucassi à ghjassi di guerra contru Giappone? Eccu i seguenti tragetti in quellu passaghju:

"I navi di a nostra marina, si pò vede, devenu esse specificamente limitati, da a ghjuridizione, à ghjente à 200 miles di a nostra costa. Avà chì hè statu a lege in 1898 u Maine ùn avianu mai avutu à u portu di l'Havana. Ùn avete mai stata sfughjata. Ùn ci avianu micca statu guerra contru à l'Spagna cù a so pèrdua assistente di vita ".

Butler hà un puntu, ancu s'ellu hè micca un matimàticu. U travagliu s'ellu pensemu di Miami com'è a cità più vicinu di u SU in Cuba, ma Key West hè più vicinu - solu à l'Avie da 106 miles da - è l'armata americanu l'avianu sustituitu in 1822, custruìanu una basa, è a mantenninu à u Nordu ancu durante u Guerra civile. Cume Principia era a cità più grande è ricca in Florida quandu u Maine sfalla. Ernest Hemingway hà scrittu A Farewell to Arms there, ma l'armata ùn hà micca da lascià Key West.

Forsi l'altura di l'apparenza inghjuste in a fabbricazione di una guerra di difisa di l'imitatu hè di truvà in l'esempiu di l'accussioni di l'Allemagne Nazi quand'ellu era prontu à invadiscia a Pulonia. L'omu SS di Heinrich Himmler hà stagnatu una seria di incidentati. In una, un gruppu di questi armati in uniformi polani, incruciate in una stazione di a ràrica franca in una cità di cunfini, furzò l'impiegati in u sotondamentu è anu avvirtutu l'intentioni anti-tedesca in u pulaccu in l'aria mentre fightece i pistoli. Li purtaru un alimanu chì si cumpatissivu cù i pulacchi, uccisi, è u lasciò dopu à vede com'è chì era statu sparatu mentre participà à u so sforzu. Adolf Hitler hà dettu à l'esercitu di l'armata tedesca chì a forza avissi bisognu di metta in forza, è avè principiatu à attaccà Pulonia.

Per 2008, l'amministrazione Bush-Cheney anu avutu pigliatu un casu per a guerra à Iran senza successu. Tales di supportu iranianu per a resistenza Iraqi, u sviluppu Iranianu di l'armi nucleari, i vitturi iraniani à i terroristi, è cusì stanu trotted out with great regularity, è ignoratu o riittatu da u populu americanu, annantu à 90 per centu di quale anu cuntrariu à attaccarà l'Iran . U Vice President Dick Cheney è u so staff, apparentemente in creazione, hà sviluppatu, ma mai avianu fattu, un scopu chì avete avutu favuritu Hitler. L'idea hè di custruisce quattru o cinque barche cume i piace i pezzi iri Irani è pusendu i Focus d'Armia annantu cù "assai braccia". Poderè pudè un raportu di u focu cù una nave in u Dirittu di Orma, è voila, avè una guerra à Iranu. A proposizione hè stata abbandunata perchè averebbe necessariu i americani à u focu nantu à l'americani.

Ddu spéciale ùn avianu micca firmatu u Capu Chjave di Staff in 1962 da mandà u Segretariu di "Difesa" un pianu chjamatu l'Operazione Norville chì chjamava per attaccà à i cità americani è blame l'attacche à Cuba. Perchè sti piani ùn anu micca attitivatu ùn diminisce u so valore in pienu di u pensamentu di u populu da u quali si nascenu. Questi eranu persone caccia per scusi per a guerra.

Quandu Gran Britagna cuminciò à eserciziunà i miriali civili in Alimagna in 1940, sti prubàbbili avutu esse vistutu com'è ritalia, anche anch'ella l'Allemagne nun avia ancu bombau di i miriali civili britànnici. Per rializà sta fazaenu, Winston Churchill hà dettu à u so novu ministru di l'infurmazioni per "affirmà chì a rifarenza scurazione deve esse fatta in a stampa per l'assassiniu di civili in Francia è in Paesi Baix, in u cursu di l'attaccoli à l'aria francese". a guerra dichiaratu in Germania in risposta à l'invasione di Germania di Pulonia. Questu hè un modu cumunu in quale chì e nazioni chì ùn anu micca attaccatu affirmanu à esse attiratu in guerri "difensivu". A guerra si pò lancià in difesa di l'aliati (quarchi cosa chì i forse prublemi cum'è quellu chì creò l'Organizazione di l'Organizazione di u Nordu Atlanticu [OTAN] affezioni nazioni per fà).

Alcune alcune sò sparati in a difesa "preemptive" contru a pussibilità chì una nazione puderia attaccà a nostra, se ùn avemu micca attaccatu prima. "Fate à l'altri, prima di puderà fà per voi" hè, cumu crede, cumu Ghjesù aduverà. In a parlance militarist modernu questu questu questu quì hè "cummattiu" per quà non semi mettei cummattiu micca quì.

U primu prublema cù questu stigiu hè chì avemu solu a vagabettuzione di quale "elli" hè. A scandalizatu di un gruppu di i terroristi saudi, avemu a guerra di guerri in Afganistan è l'Iraq. Fantasizing chì l'inemicu, quellu chì hè, odieghja per i nostri libertà, ùn falli per capiscia chì l'odiànnu per i nostri bombi è e nostre basa. Allora nostra solu suluzione faciule a situazione perchè.

Dapoi a nostra Guerra Civile, i Stati Uniti ùn anu micca cummattutu guerri in casa. Avemu abituatu à luttà contr'à e nostre guerre luntanu è fora di vista. E telecamere televisive in Vietnam eranu una breve interruzzione à stu mudellu, è e immagini realistiche ancu di quella guerra eranu l'eccezione à a regula. In e duie guerre mundiali è parechje guerre dapoi, ci anu dettu chì puderiamu esse attaccati in casa se ùn andavamu micca à attaccà l'altri à l'esteru. In u casu di a Prima Guerra Mundiale, ci anu dettu chì a Germania avia attaccatu i nostri boni è innocenti alleati, puderia eventualmente attaccà noi, è avia in realtà attaccatu civili americani innocenti à bordu di una nave chjamata Lusitania.

Sottumunisa tedesca avia avutu cunvenimentu à i navi civili, chì permettenu i passageri i abbandunà micca prima ch'elli eranu afdati. Quandu chistu sposti i U-boats à contatti, però, i tuduliani anu attaccatu senza avvistà. Hè cumu hà spazzu u Lusitania u May 7, 1915, u mortu per u populu di 1,198, cumpresu 128 Americani. Ma, per altri canali, i tedeschi anu avutu à avvienziu quelli passageri. A Lusitania avia statu custruita in i specificazioni di a Marina Britannica, u listessa per cruiser. In u so viaghju finale, a Lusitania era ricchiata da un materiale di guerra americanu, cumprendu un tonu è un mità di tonelli di cartucheri rifle, 51 tunnellati di cunti d'una metà è una grandi pruvisione di u cottu di pistola, per micca à dì 67 suldati di u 6th Rifles Winnipeg. Chì u bastimentu era purtatu e truppe e armi à guerra ùn era micca un segretu. Prima chì a Lusitania partitu da u Novu York, l'Ambaissada Germani avia uttitu u permessu di u Secretariu d'Statu di u SU, per pubblicà in i periodi di New York un avvirtimentu chì perchè u bastimentu era purtatu suminatori di a guerra era sottumessu à attaccu.

Finu à u fretu di a Lusitania, i stessi ghjurnali, è tutti l'altri ghjurnali americani, dichjaru l'assassinu d'attacheti è omessi qualcosa di qualchissia chì u bastimentu hà purtatu. Quandu u presidente Wilson prutissi à u guvernu tedescu, facennu finta chì a Lusitania ùn avia micca cuntenuta troppi è armi, u so secretariu di statu resignò in protesta di Wilson. I britànichi è i guvernu americani falsificanu i manifesti di u vaghjulu è liquejenu cusì eccu chì molti pirsuni si imaginanu chì ci hè dubbitu nantu à se a Lusitania avia armi à bordu. O imaginate chì l'equipaggiu di buceo scopre l'armamenti in a rùbbrica di a nave in 2008 anu resolviu un misteru longu. Eccu un extractu di un rapportu broadcastatu in Radiu Pubbliku Naziunalu in u Novembre 22, 2008:

"Quandu a Lusitania fubbe, si abbia un misteru behind: Chì era a causa di a seconda scata? Dopu qualchì guasgiu un seculu di storia, argumentu è intriga, piani sò iniziati à a superficia. . . . In i so mani sò menti di pezzi di a storia: sette rinfrescanti di i .303 ammunizzioni, prubabilamenti fatti da Remington in Amèrica è hà previsto per l'armata britannica. Munzunzione chì per decennii funziunarii inglesiali è americani ùn anu micca esiste. Ma tutta l'annunzii sò muntagni di cartuccii rifle cunfurmati chì glintu u tesoru di u pirate in a luci di robot ".

Ùn fà maiò chì i cuntenuti di a nave anu avutu pubblicatu annunziatu per avantaghju, i ghjacciu ufficiale sò datu u so postu espertu in a "copertura equilibrada" di a mediare chì circate à noi chì ùn hà micca detattu a so stupidità uttere. . . anchi 90 anni dopu.

Sezzjoni: SĀ DIDU DEFENSE, SEMPTURE SINTICE?

I prubbremi di propaganda tedesca in i Stati Uniti fracassavi miserabbili in a faccia di un accordu superiore da i guvernu britànchi è americani durante a Primu Mundi Guerra. U britannicu tagliatu u telegrafu u cable trà l'Allemagne è i Stati Uniti per chì l'americani puderà svià a so guerra solu da Gran Bretagna. Questa nova hè stata di l'atrocità horrible - una battaglia trà a civiltà è i briganti barbari (quelli chì erani i germani, sicuru). Ùn solu ùn anu avutu lettore amparà micca in i tudischi chì fracchiannu e mani di i zitelli è di fioru u corpu per a glicerina, è l'altri fantasìfici fantasìi, ma i britànichi anu vistutu guadagnà ogni battava in una manera assai piacevule. Mentre i currispundenti di guerra britannichi eranu stroscritti di censurati, ùn deve micca bisognu, cumu vistu u so rolu cum'è oculanu a guerra da u pubblicu per u sustegnu a reclutazione militari in Gran Bretagna. U Tempiu di Londra spiega:

"Un principiu principiu di a puteri di guerra di [u Tempiu] era da aumentà u flussu di recluti. Era una mira chì avissi da pocu aiutu di i raccunti di ciò chì successu à i recluti una volta chì si fallevanu suldati ".

U so cumpagnu di vendita di u presidente Wilson per a guerra, u Cumitatu di l'Infurmazioni Publicu, hà esercitatu u putere di a censura è finiscinu l'annullamentu di l'imaghjini di i morti americani, mentri u Postmaster Generale fici a so parte pruibitu tutti i radiazzi riviste. U CPI cunvinta ancu e persone chì e contru à i tedeschi anu cumporte à una difesa di a demucrazia in u mondu è chì a vittima di a Germania in guerra contru à a diplomazia difficiuli è seria, creà a demucrazia mundiale.

Wilson avia bisognu di un milionu di suldati, ma in a primu sitti settimane dopu à dichjarà a guerra, solu 73,000 hà vuluntariu. U Cungressu vinni obligatu, è micca per a prima volta, per creà un scavu. Daniel Webster eloquently hà denunziatu un scrive com'è in inconstitucional in 1814 quandu era statu pruvatu senza successu da u presidente James Madison, ma l'espansioni anu avutu usatu in i dui parti di a Guerra Civile, ma cun l'indici chì i ricchi puderi pagà poviri omu per andà à mourrir in u so postu. Ùn sò micca i Stati Uniti sò obligati à cummattiri in a Guerra Munniali (e guerri sussegwenti), ma ancu di 1,532 di l'avutri vucali avianu esse ghjucatu in prigiò. U teme di esse tombu per u tradimentu avia esse sparghje in tutta a tarra (cum'è l'ex-Sicritariu di a Guerra Elihu Root proposatu in u New York Times) prima chì a bandiera bandiera è a musica militare puderia interdizzione. Ghjosu di guerra, in certi casi, i lincui, è e mobs acquitted.

A storia di sta lotta contr'à a libertà di spressione - i so ribombi ribombanu attraversu l'incursioni di u FBI d'ottobre 2010 in e case di l'attivisti per a pace in Minneapolis, Chicago è in altre cità - hè bè cuntata in u libru 1935 di Norman Thomas, War: No Glory, No Profit, No Need, è in u libru di Chris Hedges di u 2010, The Death of the Liberal Class. Quattru volte candidatu à a presidenza Eugene Debs hè statu chjosu è cundannatu à 10 anni per avè suggeritu chì i travagliadori ùn avianu micca interessu in a guerra. U Washington Post l'hà chjamatu "minaccia publica", è hà aplauditu a so incarcerazione. Saria candidatu à u presidente una quinta volta da a prigiò è riceverà 913,664 voti. À a so sentenza, Debs hà rimarcatu:

"U vostru glurificatu, parechji anni, aghju ricunnisciutu u mo parenti cù tutti l'èvuli viventi, è aghju stabilitu a mo mia chì ùn eru un pocu megliu cà u più mortu in a terra. Aghju dettu quì, è dicu issa, chì mentre chì ci hè una classa più bassa, sò in questu; Mentre ùn ci hè un elementu criminali, sò; Mentre chì ci hè una ànima in prigiò, ùn sò micca liberu.

I Stati Uniti hè stata manipulata in a Primu Guerra Munita per vultà à l'aiutu di a Gran Bretagna è di a Francia, ma u pòpulu di quelli paesi ùn anu micca alluntanatu cù a guerra. Almenu 132,000 Frenchmen opponi à a guerra, rifiutanu di participà, è anu esiliatu.

Dopu dui guerri mundiali cù una sipurtura attraversu, nimu di quale l'Americani anu sughjettu à volontà, u presidente Harry S Truman anu avutu qualchì mala nutizia. Se ùn avemu micca stallatu immediatamenti per fughjassi cumunisti in Corea, avissiru invadireni pocu à l'Stati Uniti. Perchè chistu era ricunnisciutu com'è un sensu di patente hè stata suggeruta per u fattu chì, anch'elli, l'américani anu avutu esse redazzione si avissiru da esse ghjustu è a lotta. A Guerra Coreana fubbe devastata in suecia di difesa di u modu di vita in i Stati Uniti è in suecia di difesa di a Korea di u Suliacutu contru l'aggressioni di Corea di u Nordu. Di sicuru chì era statu l'arroganti genius di l'Alliati per fraccionari la nazzioni coreana à a mità à a fini di a Second World War.

U ghjinnaghju 25, 1950, u nordu è u sudcumandinu chì l'avìanu l'invasore. I primi rapporti da l'intelligenza militari americani foru chì u sud hà invaditu u nordu. Eppuru dui partevanu d'accordu chì a lotta accuminciò vicinu à a costa oveste à a penisula d'Ongjin, chì significava chì Pyongyang era un postu lògicu di una invasioni da u sudu, ma una invasione da u nord induve pocu sensu cum'è hà purtatu à una penisula petite è micca Seoul. In u gianu 25th, i dui parte annunziavanu a captura per u sudu di a cità sittintriunali di Haeju, è l'armata americanu a cunfirmata. U ghjugnu 26th, l'imbasciadore di i Stati Uniti u mandò un cable cunfermendu un avanzellu miridiunali: "L'armatura nordi è l'artiglieria eruditeghjanu totus a linia".

U presidente sudcoreanu Syngman Rhee avia realizatu incursioni di u nordu di un annu è avia annunziatu in a primavera a so intenzione di invadiscia u nord, traspendu a maiò di e so truppe à u parallelu 38th, a linia imaginaria chì a nord è u sud s'hè divisu . In u nordu solu un terzu di e truppi dispunibbili sò posti vicinu à a fruntiera.

Eppuru, i Stati Uniti eranu amici chì a Corea di u Nordu anu attaccatu à a Corea del Sud, è avia fattu per esse dumandate di l'Unioni Suvietica com'è parte di un parc per trattà u mondu per u cumunismu. Cume hè chì quellu attaccu attaccò, era una guerra civile. A Union Soviètica ùn avia micca participatu, è i Stati Uniti ùn avianu micca statu. I Sur Corea ùn era micca i Stati Uniti, è ùn era micca in ogni locu vicinu à l'Stati Uniti. In ogni modu, intrèimu in altre guerra "difesa".

Cumu cunvintava e Nazioni Naziunale chì u nordu avia invaditu u sudu, quarchi cosa chì l'Unioni Sovietsi era stimatu di veto avè stata detta da a guerra, ma a Soviètica era boicottata a Nazioni Unida è ùn pigliò micca interessu. Avemu guadagnatu parechji voti nazioni in i Nazioni Uniti mentri à elli chì u sudu avia capture tanke guvernati da Russi. I capi di l'ufficiu US publicamente dichjite l'affabetu Sovièticu ma dubbitu privatu.

L'Unione Soviètica, in fattu, ùn vulia micca una guerra è u dicembre 6th chì u so vicinale ministru strangeri dettu l'ambaatore britannicu in Mosca quandu vulia un stabilimentu pacificu. L'ammasciatore di u US in Mosca hà pensatu chì era genuine. Washington ùn avia micca cura. U Nord, u nostru guvernu hà dettu, hà avutu violatu u parallelu 38th, quella sagrada linea di a sovereignità naziunale. Ma quantu u generale americanu, Douglas MacArthur hà pussutu l'azzione, hà avanzatu, cù l'appruvazioni di u presidente Truman, ghjustu in questa linea, in u nordu è finu à u cunfini di a Cina. MacArthur avia statu babbu per una guerra à Chine è amminazzannulu, è hà dumandatu permessu di attaccà, chì u Chjave di Staffu Conflittu vultò. In seguitu, Truman sparò MacArthur. L'attaccu un impenite in Corea di u Nordu chì furniavanu a Cina, è bumburcava una cità di a fruntiera, era a MacArthur chi vinni più vicinu à quale vulia.

Ma l'amminazioni americani à a Cina purtò i Cinese è Russi in a guerra, una guerra chì custruiscenu cinqueie milioni di viti civili è i suldati di l'Iraqi 37,000, mentri torna a Seoul è Pyongyang in munzelli di rubble. Molti di i morti avianu statu ammazzatu à u strettu, anu fassi sacrificatu è in sangue friddu da i dui ganghi. È a fruntiera era vicinu da quì era statu, ma l'oddiu diretta per tutta a fruntiera grandi assai. Quandu a guerra finisci, senza avè avutu boni per eddi, ma i capelli armati, "a ghjente saliita da una espansione mole in caves è tugghi per truvà un pesadore in u celu di u ghjornu".

Sezzjoni: COLD BLOODED WAR

È avemu simu ghjustu. Quandu u presidente Truman parrava à una sunta di u Cungressu è di a radiu in March 12, 1947, hà dividitu u mondu in dui forzi opposti, u mondu liberu è u mondu di i cumunisti è u totalitariani. Susan Brewer spiega:

"U discorsu di Truman hà riesciutu cunclusione e temi di a Propugnazioni di a Guerra Fridda. Prima, l'hà definitu a situazione cum'è una crisa immediata, chì dumandava l'accordu rapidamente da u capu executive è ùn permettenu micca un tempu per essa studiu, disputa domestica o negoziazione. Siconda, culpò à i prublemi internaziunali, ghjuvanotti da a devastazione post-guerra, di liggi pulitichi internu, di movimenti nazziunalistichi o di agressione sovietissima, à l'aggressioni soviètica. Terzu, riproduciutu i americani cum'è intervenenu per a nomi di libertà umana, micca per l'interessu ecunomicu. A Doctrine di Truman stabbilìu u marcu chì justificà a implementazione di u Pianu Marshall, a creazione di l'Agenzija Centrale Intelligenza (CIA), u Cumunicu Naziunale di Seguretat (NSC), è u Federale Fiduciale di Fiduciante di l'Impieghi, a reconstruction di Germania Occidentale, particularmente dopu l'intentu di i Russi di bluccari Berlinu, è, in 1949, a furmazione di l'Organizazione di u Trattatu Atlanticu Nattativu (OTAN).

Queste cambiamentu hà avanzatu u cuntrolu presidenziale nantu à e putenzi di guerra è facilitò l'operazione guerrie sicretu è senza accountabili, cum'è l'annullamentu di a demucrazia iraniana in 1953, in quale tempu i funziunari americani inventaru a ficzioni chì l'elettu demucraticamente elettu era un comunista, cum'è u figliolu di Teddy Roosevelt è Norman Schwarzkopf patri hà urdatu un colpu è rimpiazzò l'1951 di a rivista Time l'omu di l'annu cù un dictoru.

U seguente nantu à u blocu era Guatemala. L'Edward Bernays hè stata cunghjuntata in 1944 da United Fruit. Un veteranu di u Cumitatu in Publicu Informazione chì avia cummercializatu a Primu Guerra Munita, nipote di Sigmund Freud, è babbu di a professione nobili di sfruttà e incuraghjuli l'irrazziunità umana through "relazioni publichi", Bernays, avia publicatu un libru in 1928 chjamatu Simply Propaganda, chì anu publicatu per i meriti di a prupaganda. Bernays aiutò à Sam Zemurray, fruttante di u fruttu di l'Ungheria (quandu s'hè alluncatu u presidente d'Honduras in 1911) creendu una campione di PR commencing in 1951 in Stati Uniti contru u guvernu demucraticu di Guatemala. U New York Times è altri media ind'u seguitu a prima di Bernays, di u fruttu nobili di u fruttu Unitu chì hà patitu sottu u regnu di una dictadura marxista - chì era inveci un guvernu elettu chì impone riforme di novu Deal.

Senatore Henry Cabot Lodge Jr. (R., Mass.) Guidò l'sforzu in u Cungressu. Hè stata grandu grandu grandu grandu grandu di u Senaturi George Cabot (F., Missa.) È niputi di Senatore Henry Cabot Lodge (R., Missa) chì avianu pusatu u paese in a Guerra Spanjola-Americana è a Guerra Munniali I , battenu a Liga di Nazioni, è hà custruitu l'Armata. Henry Cabot Lodge Jr. puderia esse com'è ammasciatore à u Vietnam di u Sudu, chì in u postu averia aiutà à manuvara a nazione in a Guerra di Vietnam. Mentre a Union Soviètica ùn avia nudda relazioni cù Guatemala, u babbu di a CIA Allen Dulles era certu o rivendia da esse sicura ch'è Moscu dirigenu a marche fictionale di Guatemala versu u cumunismu. Cu l'appruvazioni di u presidente Dwight Eisenhower, a CIA annullò u guvernu di Guatemala in nome di a Fruit Regina. A chjave per l'operazione hè stata u travagliu di Howard Hunt, chì avaristi divintassi dopu in u Watergate per u presidente Richard Nixon. Nimu da questu anu surprised Smedley Butler.

E dopu - dopu una missile crisis in Cuba in u quali a pianeta di guerra hà casi scurdata u pianeta per fà un puntu, è parechji altri abbitanti cusì fascinanti - vinni u Vietnam, una guerra di agressione in quale eremu falati falsamente, comu eranu in Corea, chì u nordu avia iniziatu. Pudemu risparmià u Vietnam di u Sud o vede tutti l'Asia è a nostra nazione hè a vittima di a amminazza comunista, avemu avutu dittu. Eisenhower e John F. Kennedy dicenu chì e nazioni di l'Asia (ancu di l'Africa è l'America Latina, sicondu u General Maxwell Taylor) puderanu cum'è dominoes. Hè stata un altru pezzu di senso chì sò riciclati in forma modificata in a "Guerra Globale nantu à Terrariu" libbitu da i GW Bush è l'Obama. Arguing in March 2009 per u so escaliamentu di a Guerra à Afganistan chì a creta majore di i Stati Uniti opposti, Obama, secondu u blogger Juan Cole:

". . . scrivite u listessu sorte di domino chì l'elite di u settore utilizatu per l'ascudiariu à u cumunismu internaziunale. In l'aghjurnatu, a versione d'Al Qaeda, i Taliban puderanu piglià a Pruvincia di Kunar, è in tuttu l'Afganistan, è puderia torna d'alimà à Al-Qaida, è puderanu amminiscenu a sponda di i Stati Uniti. Ancu hà sappiutu di aghjunghje un analogicu à Cambogia à u situ, dicendu: U futuru di l'Afganistan hè inextricabbile ligatu à u futuru di u so vicinu, u Pakistan, è ad avirli, "Ùn fà micca à sbaglià: Al-Qaida è i so alleati estremisti sò una Cànceru chì riesce riesce u pezzu di Pakistan ".

L'incidentatu drammaticu, chì era utilatu à scalate a Guerra di Vietnam, era un attaccamentu novu à i navi in ​​u Golfu di Tonkin l'August 4, 1964. Eccu i navi di guerra di i Stati Uniti di i costi di u Vietnam di u Nordu chì eranu impegni in l'azzioni militari versu u Vietnam di u Nord. U presidente Lyndon Johnson cunnosci ch'eddu era mentirenu quand'ellu si rivendò l'attu 4 l'agostu ùn era prupostu. Avianu succidutu, ùn pò micca esse statu pruvati. A stessa vanda chì hè stata attaccata à l'aghjurnu 4th, hà danatu à trè barche vietnami nant'à u Norvevimu è hà tombatu parechji vignori di u Norve vitturi dui ghjorni prima, in un accontu chì l'evidenza prupone i Stati Uniti fici prima, anche chì u cuntrariu era affirmatu. In fattu, in una tradizione di ghjornu dopu, i Stati Uniti avianu cuminciatu l'articulu à u cuntinente di u Vietnam di u Nord.

Ma l'aspettatu attaccu di l'agustu 4 era in attu, a più, una misreading di u sonu americanu. U cumandante di a nave cumporta à u Pentagonu cum'è esse sottu attaccu, è poi immediatamenti cabled per dì chì a so creda prima era di dubbitu è ​​nisna nave vittoria nor siciliana puderia esse cunfirmata in u spaziu. U presidente Johnson ùn era micca sicuru chì ci hè statu qualunqui attaccu chì ellu disse à u publicu americanu era statu. Hè mesi dopu ammettiu privatu: "Per tuttu ciò chì averaghju, a nostra armata era ghjustu spartavvi à e baleni fora". Ma da a ghjusta Johnson anu l'autorizazione di u Cungressu per a guerra ch'eddu avia vulutu.

In fattu, da questu hè ancu mentatu à una nova accision militare nanzu à a Repubblica Dominicana per difenda l'americana è impediscenu a diffusione imaginata di u cumunismu. Comu avemu vistu, ùn anu nè Americani eranu in modu di periculallu. Ma quellu justificazione hè stata nutata cum'è sustitutu per a sustegnu di cumbattimentu di u Cumunismu, chì Johnson hà avutu esse senza basa è ùn pudia micca sicuru chì vulia. In una sessione di u Cunsigliu di a Cassazione straniera di u Senat, u Sicritariu Assistantu di l'Estatu Thomas Mann spiegò dopu chì l'ambaatatore di i Stati Uniti avia dumandatu u capu di l'esercitu Domenicu si avissi da esse dispostu à ghjucà incù a muzione alternativu:

"Tutti insaccate era quasi vuluntaria di cambià a basa per questu di una di u cummunisimu in u babbu di a vita Americana".

Ddu stessu annu, u presidente Johnson hà fattu e so motivazioni humanitarie è demucratiche in un cumendariu à l'ammasciatore greco, chì u paese avia possittatu elettu un primu ministru liberali micca favuritu da l'i Stati Uniti, è s'obbiau di scuntrà cù a Turchia è opponi à i piani di partizioni di partioni Chipre . Cumminzioni di Johnson, sicuru d'esse ricordati comu crontamentu chì l'indirizzu Lincoln's Gettysburg, era:

"Fate u vostru parramentu è a vostra custituzione. America hè un elefante, Cipru hè un fiorje. Sì sti dui friddi cuntinuamu l'ità l'elefante, pò esse ghjustificate da u troncu d'u l'elefanti, biaccione bè. Pagamu assai boni doni americani à i grechi, u Sur Embajador. Se u vostru Primu Ministru m'hà datu una parla da a demucrazia, u parlamentu, è a custituzione, ellu, u so parlamentu, è a so custituzione ùn duvite micca durazione.

U prughjettu di sceglienu e sculture per una guerra pò avà parechje formate da burocràticu. Pocu pocu dopu l'invasioni di l'Iraqi in 2003, quandu e persone chì avianu cridutu i mentri si dumandava unni eranu tutte l'armi, u dirittore di "Difesa", Paul Wolfowitz, disse à Vanity Fair,

"A verità hè chì per ragioni chì avemu assai di fà cù a burocrazia di u guvernu di i Stati Uniti, si stalleteghja nant'à un quistione chì tutti pudavanu accordu chì era l'armi di a distruzzione massima cum'è a mutivu fundamentale".

In un documentale 2003 chiamatu The Fog of War, Robert McNamara, chì era statu Sicritariu di "Difesa" in u mumentu di u Tonkin mentri, ammettiu chì l'attuduzzu 4 l'aostu ùn hè micca successu è chì ùn anu sughjettu seri dubbmi à u tempu. Ùn avete micca esiquutu quellu in l'agustu 6th chì averebbe tistimunivatu in una sunta konġunta di u Catedra di u Senatile di Affaires Esterni è di i Servizi Armati, incù Genele Comandante Earl Wheeler. Prima di i dui cumitati, i dui omini riclamavanu cun certitude assicurata chì u vittinu nordu avia attaccatu à l'agustu 4th. McNamara ùn hà micca esiquitu quì pocu ghjorni dopu à u Golfu Tonkin ùn hè incident, ellu avia dumandatu à u Chjuba di Staffisti Conforme per furnisce cù una lista di più accertati US chì puderanu provucinu u Vietnam di u Nord. Hà ricivutu u listinu è prumossa per quelli pruvucazioni in reunioni anticiphe à l'ordine di Johnson per esse cumminciarii à settimana 10th. Queste l'azzioni includia à rimbursà i stessi patrule di nave è di creazione d'operazione sicura, è à uttobu urdinendu u bumbardamentu di i navi di i radar.

Un rapportu di l'Agenzija Naziunale di Seguiali (NSA) in 2000-2001 concluiu chì ùn anu micca attaccatu à Tonkin l'Agostu 4th, è chì a NSA s'hè dispostu deliberatamenti. L'Administration Bush ùn permettenu micca chì l'rapportu era publicatu finu à a 2005, per a preoccupazione chì pudaria intristraru cù e mentri si dicenu à avè l'armate Afganistan è l'Iraq facìanu. Ntô marzu 8, 1999, Newsweek anu publicatu a mamma di tutte e giacche: "L'America ùn hà micca iniziatu una guerra in questu seculu." No doubt Team Bush hà pensatu chì era megliu di abbandunà stu pretendimentu senza disturbatu.

I discututu i mentri chì apreziu a Guerra nantu à u Iraq in u mo prubituatu di u Babbu, è ùn avete micca bisognu d'esurtazione, salvu in nota chì l'intensu tentativu di propaganda per u mercatu chì a guerra traccia di u repertoriu sanu di a guerra passata chì inclusi a travagliu di u prettatore di u presidente George W. Bush è di u sustegnu di l'agressioni umanità, u presidente Bill Clinton. Doppu chì occupanu Cuba per liberà, i Stati Uniti anu sipatu numerosi guverni per u supposed good di i so populu. Nta l'ùrtimi decennii, hè diventatu quasi rutina per i presidenti per sparghjera stravaganzza contru suspettati terroristi o cù l'obiettivu di impedisce crimini contra l'umanità. Clinton hà sviluppatu a prerogativa presidenciale utilizendu l'OTAN, in viulenza di a Carta di l'ONU è unconstitucionalmente in difesi di l'oghja di u congressu, per prumuzione l'ex Yugoslavia in 1999.

U risicu legalu di e missioni di bombarde di esse funnali umanitarii hè chì, se i Nazioni Unlevani sò evulute, ogni nazione pò esse di u drittu u dirittu di cumincià à sguillà bombi finu à ch'elli proclamati ghjosu umanitarii. U periculu custituziunali hè chì qualsìasi presidente pò piglià tali azzioni senza l'appruvazioni di i rapprisentanti di u populu in u Cungressu. In fattu, a Cumpagnia di Rapprechtenti vutaru à ùn autoriserà u bumbardamentu in 1999, è l'executive spinniu cun noi. U periculariu umanu di sti bombardi "campane" hè chì u danu pò esse cum'è pesu cum'è qualsiasi chì pudaria esse impeditu. U Tribunal Crimiale Internaziunale per l'ex Iugoslavia hà avutu chì u bombasticu di l'OTAN pò esse aumentatu, in quantu diminutiu, i crimini di guerri era ghjustificatu da a maiò parte di quale hè stata sviluppata è micca prima di u bombasticu.

Intantu, numerosi crises humanitarii, cum'è u genocidiu ruandianu di 1994, sò ignorati perchì ùn sò micca cunsideratu di valuru strategicu o perchè ùn hè vistutu solu suluzione facilitadora. Pensemu di crises di ogni tipu (da l'uragani à i liàvuli di petroliu per i genocidi) solu solvable cù l'arnesi spessu impurtati di l'esercitu. Se una guerra hè digià annantu, l'excusa di salvezza di disastru ùn hè micca necessariu. In 2003 in Iraq, per esempiu, e truppe americani custodiammu u ministeru di petri, mentri e istituzione di valuru culturali è umanità eranu stati sacchetti e sunusate. In 2010 e truppi americani in u paese sicilianu urdinava a prutittiva di prutezzione di una basa aere à invece di aiutà vittimi di inundazioni Sicura chì i disastri umani è umani creati da e guerri propiamente sò micca ignurizzati, per esempiu, a crìstia di refuglianza Iraqi à u mumentu di sta scrittura.

Dopu ci hè u pudere di ùn sapendu ciò chì duvimu fà, perchè noi ci hè ghjustu à fà. Cù a guerra, ùn hè micca cusì un periculu cum'è una certezza certezza. Utilizendu una strumentu chì mata un gran numaru di pirsuni è hè sempre ghjustificata cù e minzogni pare una propositu dubiosa ancu à i ragiunità umanitarii. Quandu, in 1995, Croazia anu abattutu o "serbnis ètnicamente limpiati" di Serboni cù a benedizzione di u Washington, impunite 150,000 persone da e so domicili, ùn avissimu avutu a notte, e più menu dispunibile bombas per impediscenu. U bumbardamentu fu salvatu per Milosevic, chì - avemu avutu dettu in 1999 - rifiutò di trattà a pace è per quessa era a so bombarde. Ùn avemu micca dichjaratu chì i Stati Uniti insistia à un accordu chì nazione in u mondu volontaranu d'accunsentà, un furnisce l'OTAN a libertà assicurata di occupà tutta l'Iugoslavia cun l'immunità assoluta di e lege per tuttu u so persunale. In u ghjinnaghju 14, 1999, issuazione di a Nazione, George Kenney, un servitore di presicili di u dipartimentu di u dipartimentu Yugoslavia, informava:

"Una maghjina imprenta di stampa chì viaghja regularmente cù u Sicritariu di Statu Madeleine Albright hà dettu à questu [scrittore] chì, ghjuridicavanu ripertorii à a confidenza di u profondezza in l'impegni di Rambouillet, un senior officieru di u Dipartimentu Statali avia pruvucatu chì i Stati Uniti deliberatamente fossu u bar più elevatu ca li Serbiani puderanu accettà. Li Serbiu era necessariu, sicondu l'ufficiale, un bumbardamentu per vede a raggiuni ".

Jim Jatras, una pulitica stranera à l'Aide à i Republicani Senatici, avianu rapportatu in un Natività di u 18, 1999, in l'Istitutu Cato in Washington chì l'avìa "a bona autorità" chì "un senior amministratore amministrativu uffrìu à i media à Rambouillet, sottu" seguitanu: "Aghjustu in modu di manera ridutta u bar demasiado alta per i serbi per u cumplettu. Avè bisognu di qualchì bogattu, è questu hè chì vene per esse ".

In entrevista cù FAIR (Equity and Accuracy in Reporting), Kenney è Jatras asseriscenu chì quessi eranu verbi citaturi trascritti da i reporte chì parlavanu cun un official US.

Negozià per l'impussibile, è accusà falsamente l'altra parte di non cooperazione, hè un modu praticu per lancià una guerra "difensiva". Daretu à quellu schema in u 1999 era un inviatu speciale di i Stati Uniti Richard Holbrooke, chì avemu scontru sopra in 2010 difendendu una guerra aggressiva in Afghanistan.

Atrocità contr'à u stessu gruppu di pirsuni pò esse chjassi di guerri umanitarii o di materiali senza preoccupari a tutti, secondu se l'auturi hè un aliatu di u guvernu di i Stati Uniti. Saddam Hussein puderia assassinate li curdiani finu à chì ellu falò da favore, chì l'assassinu assassinate hè statu horrible è galvanizza - salvu Turcu ùn hà fattu, in quale casu, ùn era nunda di preoccuparse. In 2010, l'annu scrivi stu libru, Turcu risicò u so status, in ogni modu. Turchia è u Brasil avianu fattu passi per facilitate a pace entre i Stati Uniti è Iranu, chì di sicuru angered many in Washington, DC U turcu avia aiutatu i navi di l'aiutà chì cercanu aiutu à furnisce alimentu è suminatu à i persone di Gaza chì eranu stati bloccati è ghjittati per u guvernu di Israele. Questa hà causatu u lobby israelitariu o in fondu in Washington, DC, per riversione di una postu longa è sustegnu l'idea di u Cungressu "cuncepimentu" u Genudu Armeniu 1915. Li armadisi anu devenu esse cumpritamenti omini? Eppuru hè micca. Hè solu esse dispunibuli cumercià à accusà Turchia, un seculu tardi tardi, di u genocidiu, precisamente degamente chì Turcu era tentativu di allistà l'strangulazione oghje di un populu.

L'annunziu u presidente Jimmy Carter, chì Noam Chomsky chjamata u nostru presidente più vultudu da a Prima Guerra Mondraghia, hà denunciatu bravamente a so parte equitazione di l'atrocità, cumpresa quiddi prudutti da Israele, ma micca a sacrificare di u Timorese u Timorese per l'Indonèsia chì a so amministrazione fornitu assai l'arme, o l'escorsione di i salvatichi da u so guvernu chì a so amministrazione hà fattu a stessa. U cumpurtamentu atrocious hè sanctatu è mantene in silenziu quandu u strategicu. Si ponu signalatu è si usa à ghjustificà guerri solu quandu i pruduttori di i guerri volenu una guerra per un altru ghjocu di razze. Quelli chì ubbidienti l'ubbidienti per i ragiuni pretendenza per una guerra sò stati utilizati.

Ci hè una guerra in a storia di i Stati Uniti chì avemu riferenu à l'aggressione è ùn pruvate di difenda difinitiva. Or, invece, qualchissimu noi di fà. Molti Costisti suciali si riferiscenu com'è a Guerra d'Aggressioni di u Nord, è u Nord chjamanu a Guerra Civile. Era una guerra u liceu in u liceu di u lugisgiunatu per u dirittu di parte è u Nord pichja à prevene i Stati chì partianu, per ùn difende micca contru un assaltu straneru. Avemu avutu una persunione in i termini di e justificazioni chì avemu bisognu di i pruduttori di guerra. Invece chì u guvernu americanu permette un statu di abbandunà di pacificu ancu oghje, ogni guerra oghje sò deve ghjustificate in termi humanitaristi chjamati in i seculi anchi.

Cumu avemu a vidiri a capitulu quattru, i guerri si sò più mortali è horribles. Ma i justificazioni pruposti à spiegà o scusi sò diventate più benevolenti è altruistichi. Avemu latu i guerri per u benefiziu di u mondu da a benezza, amori è generosità.

A almenu chì hè ciò chì aghju intesu è ciò chì avemu da esaminà in u capu tercu.

One Response

  1. Ci hè: TrackBack

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *

Artìculi Related

A nostra Teoria di u Cambiamentu

Cumu finisce a guerra

Move for Peace Challenge
Avvenimenti antiguerra
Aiutateci a Cresce

Donatori Chjucchi Ci Mantene Andatu

Se sceglite di fà una cuntribuzione recurrente di almenu $ 15 per mese, pudete selezziunate un rigalu di ringraziu. Ringraziemu i nostri donatori recurrenti nantu à u nostru situ web.

Questa hè a vostra chance di reimaginà a world beyond war
Negoziu WBW
Traduci A Qualchese Lingua