Guerre ùn sò micca cummattuti Contra u malu

E guerre ùn sò micca cummattute contr'à u male: Capitulu 1 Di "A guerra hè una bugia" Da David Swanson

GUERRINI NO PASSIAN AGNISSI

Una di l'excusas più antichi per a guerra hè chì l'inimitu hè irredeemably male. Adoreghja u Diu dipende, ha fattu a pelle è a lingua in malignità, cumete atrocità, è ùn pò micca esse ragiunatu. A longa tradizione di fà guerri in i stranieri è cunvertisce quelli chì ùn anu micca tombatu à a religione propria "per u so propiu" hè simile à a prussione attuali di tombu oghjelle e stranieri per a ragiunata stata chì i so gvernijiet ignoranu i diritti di a donna. Da quelli di i dritti di e donne abundanti di stu stigghiu, unu hè micca mancatu: u dirittu à a vita, cum'è gruppi di a donne in Afganistan anu pruvatu à spiegà à quelli chì anu utilizatu a so prurenza per justificà a guerra. U malu crede da i nostri rivabre ci permettenu micca esse accede à e donne non-americani o à l'omi o i zitelli morta. I medii occidentali rinfriscà a nostra perspettiva spermata cù l'intermezza di imaghjini di e donne in burqas, ma mai risicate di usterà cun imagini di e donne è di i zitelli miscendati da i nostri e truppe.

Imagina si a guerra hè statu assai cummattuta per ghjustu strategicu, principevule, ghjochi umanitarii, a "marche di libertà" è a "diffusione di a demucrazia": ùn avemu micca cuntatu u mutuu straneru per falla un certu calculu stampatu di se u bonu sìammu circà à fà u pesu di u danni? Ùn fate micca cusì, per u bisognu ragiunendu chì cunsiderà u malu inescu è digna di morte è crede chì qualsiasi penseru altru urricava cumpagnie una tradenza di u nostru albu. Avemu usatu u cuntestu l'ucevule morti, in Vietnam è e guerri e prima, cum'è una misura di prugressu. In 2010 u General David Petraeus hà resuscitatu un pocu di quellu chì in Afganistan, senza cumpendà u mortu civile. A più parte di issa ora, ma più altu di u mortu hè, più critica hè di a guerra. Ma evitendu cuntendu è estimatu, aghju avutu u ghjocu: avemu sempre un valore negativu o vacanti nantu à e vede.

Ma cum'è chì i pagani chì si eranu irunizievuli eranu cunvertiti in a religione chjachja quandu i chjinidi è i morti caderu, perchè ancu chì e nostre guerri vanu finisci in a fini, o almenu una occupazione permanente di un statu titbibbitatu pacificatu. À questu puntu, l'oligarchi irrévéveire di e maligni diventenu admirable o almenu alleati tolerate. Anu avutu u mali avianu a inizziatu o dicenu cusì sò solu fà fà fà più faciuli di piglià una nazione à guerra è persuade à i so suldati per u scopu è u focu? U populu di l'Alimagna hà diventatu monumu anumani ogni volta chì avemu avutu a guerra à elli è da turnà à esse umani sani quandu a pace vinia? Cumu si i nostri alleati russi addiventà un imperu malviziu, u mumentu si spicchianu di fà u bonu travagliu umanitari di iracchiarli Germani? Or eremu noi solu chì eranu boni, quandu eranu stati malati? O eremu chì fingenu ch'elli eranu o ghjente chì eranu solu modelli certi cunfittiti umani, cum'è noi? Cumu l'Afghani è l'Iraqi sò diventanu dimòniu chì un gruppu di Saudis abbinaru averebbe in l'edificazioni in i Stati Uniti, è cumu si capite l'oghje di u populu Sàghju? Ùn fate micca circà lògica.

Crenile à una croazia in u mumentu ferma un forte motivatore di i partigiani è di i guerrieri di guerra. Certi supporturi è participanti in guerri americani sò motivati, in fattu, da un desideriu di sacrificà è cunverte micca non-cristiani. Ma mancu di questu hè cintratu à u veru, o almenu u livellu primariu è di a superficia, i motivazioni di i planificaturi di guerra, chì seranu discututi in u sittu seculu. A so musulmana è l'odi, ma ùn avianu alcune, puderanu fate e so menti, ma ùn spartanu propiu a so agenda. I guardii di guerra facenu u scantu, l'odi è a vendetta per esse u mutivu di u publicu è di i recluti militari. A nostra cultura populari di a svantazione di a nostra violenza ci ponu supremacassi u periculu di attaccamentu viulente, è u nostru guvernu ghjuculeva nantu à quellu scantu cù i minaccii, i avvienzii, u codice di codice di u còrculu, i ricerca in l'aeropuportu è i cunsiglii di carti giocatori cù i carichi di i più iniquità .

Sezzjoni: EVIL vs. HARM

I precetti di a morte eventi è di u soffrenu in u munnu include i guerri. Ma quì in l'I Stati Uniti, i funderii principali di a morte impedabile ùn sò micca cultura straniera, guvernu stranieri o gruppi terroristi. Sò e malatie, accidenti, accidenti di auto è suicidi. A "Guerra à Pobreza", "A guerra à l'obesità", è altri campagni tali sò stati tentati fallienti di purtà à sopr'à e altri grandi cause di dannu è a perdita di vita, a stessa passione è urgenza sò generalmente assuciati da guerri cun u malu. Perchè hè una malatie cori senza u male? Perchè chì u fumu di cigarette o a mancanza di l'infurzione di u sicretu di u situ di travagliu? Frà chì i fatturii malsani, chì anu crescente, chì impugnantà i nostri prutezziunità per a vita, hè u calunciu glubale Perchè ùn avemu micca debuttatu urganisazione tutte sforzi per contru à e case di a morte?

A ragiuna hè una chì ùn faci micca sensu morale, ma faci un sensu emutivu per tutti. Si qualchissia pruvatu à amparà u periculu di i cigarettes, sapendu questu resulte in assai dolore è morte, ha avutu cusì per fà un buchu, per ùn micca per apennà personalmente. Ancu s'ellu ùn hà fattu cumpurtamentu per l'alegria sisticia di morti à molti parsoni, ancu i so atti puderebbenu avè cuntatu perchè, ùn anu micca avutu esaminatu in modu specifice per minera in particulare per un attu violu.

L'atleti è i passageri pusonu per mezu è u periculu per l'emozione. I periuti di e civile salvatichi di ravaganza di bumbardamentu vivenu u scantu è u periculu, ma micca u traumu patutu da i suldati. Quandu i suldati ritornu da i guerri psiculoghuli iddi, ùn hè micca primurmente perchè anu persu à u scantu è u periculu. I cume di e cundizzioni di l'estressu in a guerra sò d 'avè uccisu à l'altri abbitanti umani è avè à fà affruntà direttamente à altri umani umani chì vulemu tumbà. Questu hè scrittu da u Lt. Col. Dave Grossman in u so libru "Killing" per "u ventu di l'odiu". Grossman spiega:

"Vulendu disprezzu per esse piaciutu, amatu è in u cuntrollu di a nostra vita; e l'ostilizioni intenziona, forti, umilità è aggressione - più di qualcosa cosa in a vita - assaults a nostra imaghjina, u nostru sensu di cuntrollu, u nostru sensu di u mondu com'è un locu sensu è intrensible, è, ultimamente, a nostra salute mentale è fisica. . . . Ùn hè scanzatu di morte è ferita da malatia o accidenti ma à l'attu di depredazione persunale è di dominazione da i nostri cumpagnie di l'omi umani chì strupane u terrurdu è odi in i nostri cori. "

Questu hè chì i sgridati di perforazioni sò pseudo-maligni versu i trainees. Sò inoculatori, cundiscenu per fà facci, manicurà, è credi chì anu sopravivutu u ventu di l'odiu. A maiò parte di noi, felice, ùn sò micca stati entrenatu. L'aria di settimana 11, 2001, ùn hà micca tombu a maiò parte di i nostri casi, ma a creazione terrestrama chì i prossimi puderebbe fà esaminà una forza impurtante in a politica, una chì parechji politichi sustenenu solu. Tandu avemu statu dispunibule in imaghjini di prusiziunati di parlà in lingua straniera, di pelle, musulmani, non-anglicani chì anu trattatu cù bèstie salvatichi è torturati perchè ùn ponu micca esse ragiunati. E pi anni avemu falliu a falli di l'ecunumia per finanzià l'assassiniu di "rag heads" è "hadji" longu chì Saddam Hussein avia statu spargugliatu da u putere, captu è a morte. Questa illustrà u putere di a credenze in ognunu oppuru. Ùn truvate micca l'eradicazione di u malughe in ogni dumande di u Projetu per u novu seculu americanu, u pensamentu chì hà pricatu più forte per una guerra à l'Iraq. U ghjurnale oppostu hè un modu per acquistà quelli chì ùn hà micca uttene prufittu in qualse modu da una guerra à u pianu cù u promettore.

Sezzjoni: ATROCITIES

In ogni guerra, i dui bughjetti sughjenu di lotta per u bè cù u male. (Durante a Guerra del Golfu, u presidente George HW Bush di pronunziallu u primu nomu di Saddam Hussein per parolle à Sodoma, mentri Hussein parrava di "Devil Bush") Mentre chì un parte puderia esse dichjaratu a verità, claramente i dui partiti in una guerra ùn pò micca esse di u cantu di buntà pura à u malu assolut. In a maiò parte di i casi, un qualchì mumentu pò esse signalatu com'è evidenza. L'altra parte ha cumpurtatu atrocità chì solu i maligni cume cumpete. È s'ellu ùn hè micca fattu assai, quì certi atrocità pò esse facilmente inventatu. L'accuglienza di u libru di Harold L. Laswell di a Propaganda Technique in a guerra mundiali includenu un capulu di "Satanismu" chì stenni:

"Un regnu tutilativu per suscitarse l'odiu hè, se prima ùn anu micca scantificatu, utilizza una atrocità. Hè stata impiegata cù un successu invariable in ogni cunflittu chì omu sapi. A Orighjillita, quandu si spende venenu vantaghju, hè questu indispensabile. In i primi tempi di a guerra di 1914 [più noti cunnisciuti com'è a Primu Guerra Munità] una storia patetica hè stata annunziata di una criatura d'anni di sete anni, chì avia apuntentatu a so arma di lignu in una patroluna di uglesi invasori, chì l'avia despatigatu nantu à a puntu. Questa storia avia fattu u travagliu eccessivu in a guerra franco-prussiana più di quaranta anni prima ".

Altri stati atrocità ani più basi in fattu. Ma pò ancu esse attruversi simili simili in parechje altre nazioni contru chì ùn anu micca sceltu per fà a guerra. Ancu avemu a guerra à nome di dittaturi chì sò i culpati di atrocità. Altri volumi hè culleve di i stessi atrocità o ancu avè un rolu in l'atruità di u novu nimicu è l'ex aliatu. Ancu l'offensiva primaria contra quale avemu da andà à a guerra pò esse una culpabilita per noi stessu. Hè impurtante, di vende una guerra, di nigarià o scusa l'atrocità propiu cumu per scopre o inventà l'inimitariu. Lu primu ministru Theodore Roosevelt s'accorda di l'atrocità di i Filippini, mentri dimittendu l'ingaghjati da i truppi americani in l'Filippini senza nisuna cunsulenza e micca peggiu di ciò chì avia fattu a massacra di u Sioux at a ferita di a knee, cum'è chì u semplici assassinamentu massu era u standard di accettazione. L'atrocità ndustriali in Filippini attruvamu sacrificà nantu à 600, in particulare unarmatu, omini, donne è zitelli figurati in u cràcculu di un sumerimentu dormente. U General in cumanda di questa operazione apertamentu favuriva l'stirminiu di tutti i Filippini.

A vendita di a Guerra à l'Iraq, hè statu impurtante sferenzà chì Saddam Hussein avia utilizatu armi chimichi, è ancu indispittìvi per evitari u fattu chì avia avutu cun l'assistenza US. George Orwell scritta in 1948,

"Aghjunghjini sò stati dispunibili o bagnu, micca in i meriti propii, ma sicondu i quali li fa, è ùn ci hè quasi nisuna natura di scarnatura - tortura, l'utilizazione di ostatges, travagli forze, deportazione massiva, imprisonment senza prucessu, falsificazione, assassinu, u bumbardamentu di civili - chì ùn cambia u so culore morale chì hè impegata da "u nostru". . . . U nazziunalista ùn solu ùn ùn disapprovu di l'atroppità impiandati da u so propiu parte, ma hà una capacità notevile per mancu ùn sìanu à sente cun elle.

In qualchì puntu avemu a risaltà a quistione di l'atrocità sò a veru motivazione di i planificaturi di guerre, chì ci anu usatu à vede ancu a quistione di a guerra hè a mellor strumentu per impedisce l'atrocità.

Sezzjoni: U CINTURATURA IN OUR SENIOR PROPIO

U recordu di i Stati Uniti, tristemente, hè una di e grande menti. Ci sò avutu chì u Messicu hà assettatu à noi chì quandu, in a realità, anu attaccatu. L'Spagna hè ridutta di i Cubani è a Filippini a so libertà, quandu avemu duvutu esse quelli chì nigava micca a so libertà. L'Alimagna pratica l'imperialismu, chì hè interferente cù l'Imperu Britannicu, Francescu è Imperu americanu. Quotes from Howard Zinn di una scissioni 1939 in a so Storia di Persuna di i Stati Uniti:

"Ci, i guverni di a Gran Bretagna è i Stati Uniti, in u nome di l'India, Burma, Malasia, l'Australia, l'Àfrica orientale britannica, Guiana Britannica, Hongkong, Siam, Singapore, Egittu, Palestine, Canada, New Zealand, Escocia, Gales, ancu di u Portu Riccu, Guam, Filippini, Hawaii, Alasca è e Isole Vergine, dichjaremu più enfaticamenti, chì questu hè micca una guerra imperialista ".

A Grana Britannica di a Forza Aria manteneva trafilau trà e dui guerri mundiali, lampendu i bombardi nantu à l'India, è hà pigliatu a primura di rispunsabilità per a puliziarà l'Iraq da tribù chì avianu micca o ùn puderianu pagà i so imposti. Quandu Granazi discriviu a guerra à l'Allemagne, l'impegni inglesi milione di persone in India per l'opposente di a Sicunna Guerra Munniali. Anu eranu i cumbatte britannichi di l'imperiale in a Second World War, o solu l'imperialismu Germanu?

L'ingannini originali di e bandi di guerriaturi umani pudianu esse gatti grossi, orsi, è altri bèstie chì preveni nantu à i nostri babbi. I Dumaneci cavalli di questi animali pò esse qualchissimi di i posteriori di u reclutazione militari, ma i novi ùn sò micca cambiatu assai. Durante a Secunna Guerra Mundiale, i Nazis aduprà un pappellettu chì rendi i so nemici cum'è gorilli, copiatu un cartellu chì u guvernu americanu avia pruduciutu per a prima guerra mundiale per demonizà o sultanizicanà i tedeschi. A versione americana hà realizatu e parolle "Destroy This Mad Brute", è anu copiatu da un panzianu più avanzatu da i britannichi. Cartoni americani durante a Sicunna Guerra Munniali anu trapuscenu ancu u Giappunesi cum'è gorilli è musunju.

A propaganda britannica è americana chì hà cunvintu l'Americani à luttà in a Prima Guerra Mundiale si sò focalizati nantu à a demonizazione di i tedeschi per atrocità fittizie commesse in Belgio. U Cumitatu per l'infurmazioni publiche, gestitu da George Creel à nome di u presidente Woodrow Wilson, hà urganizatu "Quattru Minuti Men" chì hà datu discorsi pro-guerra in i cinema durante i quattru minuti chì ci hè vulsutu per cambià bobine. Un campione di discorsu stampatu in u Quattru Minuti Men Bulletin di u cumitatu u 2 di ghjennaghju di u 1918, leghje:

"Mentre sìammu davanti à sera esta ghjorni in una mostra d'imaghjini, vi capisci chì millares di belgri, persone cum'è stessi, si sò languide in esclavitudsi maestri Prussiani? . . . Prussiana "Schrecklichkeit" (a pratica deliberata di u terrurismu) porta à quasi un brutale brutali aghjustata. I suldati di Germania. . . foru spessu obligati contra e so vulintà, elli stessu chiancianu, per aduprà l'ordini indefinibuli contra i vechji, e donne, è i zitelli indefiji. . . . Per esempiu, à Dinant, e donne è i figlioli di i 40 eranu ubligati à vede l'esercitu di i so mariti è i babbi.

Quelli chì pensanu o si pensanu chì anu cumpritu stanzi d'atrocità sò trattati com'è menu di l'umani. (Mentre chì i Germani cumplicate atrocities in Belgio è in tutta a guerra, quelli chì anu ricivutu a più attenta sò oghji cunnisciutu chì anu fabbricatu o esse insubstantiale è assai in dubbitu).

In u 1938, animatori giapponesi anu falsamente descrittu i suldati cinesi chì ùn riescianu micca à spiazzà i so corpi morti dopu à e battaglie, lascendu li à e bestie è à l'elementi. Ciò apparentemente hà aiutatu à ghjustificà i Giappunesi in a guerra à a Cina. E truppe tedesche chì invadenu l'Ucraina durante a seconda guerra mundiale anu pussutu cunvertisce e truppe sovietiche chì si rendenu à u so latu, ma ùn anu pussutu accettà a so resa perchè ùn eranu capaci di vede li cum'è umani. A demonizazione di i Giappunesi da parte di i Stati Uniti durante a Siconda Guerra Mundiale hè stata cusì efficace chì l'armata americanu hà trovu difficiule à piantà e truppe americane da tumbà i suldati giapponesi chì circavanu di rendesi. Ci sò stati ancu incidenti di giapponesi chì fingenu di rendesi è dopu attaccà, ma quelli ùn spieganu micca stu fenomenu.

L'atroppità giappunisa eranu numerosi è astreti, è ùn deve micca fabricà. Cartoni americani è caricaturas illustrated Japanese such as insects and monkeys. U ghjurnalista australianu Sir Thomas Blamey hà dettu à u New York Times:

"E Giovi di Ghjorghji ùn hè micca cum'è pienu adupicà l'armari umani standard. U Jap è un pocu bàrbaru. . . . Ùn ùn tratta micca di l'omu cum'è a cunnosce. Avemu trattatu di qualcosa primitiva. I nostri truppe anu a vittima di u babbu. Li cunsidaranu com'è parassiti ".

Un sonnu di l'armata americanu in 1943 hà truvatu chì circa a mità di tutti i GC crescianu chì saria necessariu per ammazzà tutti i japziali in a terra. Ghjustu di a Guerra, Edgar L. Jones hà scrittu in u mesi di u 1946 Atlantic Monthly,

"Qualessu tipu di guerra facenu civili, suppunite chì battate cusì? Ci hè un puzzu sparghje in sangue friddu, hà asciugatu l'alloghji, salvatichi, salvatichi o maltratati civili in contemptu, finitu l'uceanu ferito, hà fattu a morte à un pirtore cù i morti, è in u Pacificu ci fuceru fora di i cranchi di l'enemicu per fà l'ornamenti di a table amatori, o sculpuru l'omi in letter abrade ».

Suldati ùn fate micca quellu di cosa à l'animali umani. E facenu à e bèstie male.

In realtà, i nemici in guerra ùn sò micca solu menu di umani. Sò demonichi. Durante a Guerra Civile di i Stati Uniti, Herman Melville hà sustinutu chì u Nordu lottava per u celu è u Sud per l'infernu, riferendu à u Sud cum'è "Lucifer dilated helmed". Durante a Guerra di Vietnam, cum'è Susan Brewer conta in u so libru Perchè l'America Fights,

"U situ currispundenti di u guvernu anu freti entrevista di" armata citadinu "cù i ghjovani officii articuli chì anu da esse identificati da nome, di raghju è di a nascita. U surdatu avarbe parlatu d'esse 'quì per fà un travagliu "è esete fiducia in a so ghjunghje à fà. . . . In cuntrastu, l'inemicu era routinamente hà infumatu in novu. E truppe americani si riferenu à l'inimitu cum'è 'gooks', 'pendente' o 'dinks' ".

Un cartulare editoriale di a Guerra di u Golfu in u Miami Herald riprisentava Saddam Hussein cum'è una ragna gigantesca attaccata à i Stati Uniti. Hussein era spessu paragunatu à Adolf Hitler. U 9 ​​d'ottobre di u 1990, una zitella kuwaitiana di 15 anni hà dettu à un cumitatu di u cungressu americanu ch'ella avia vistu i suldati iracheni piglià 15 zitelli da un incubatore in un uspidale kuwaitianu è lascià li nantu à u pianu fretu per more. Alcuni membri di u cungressu, cumpresu u mortu Tom Lantos (D., Calif.), Sapianu ma ùn anu micca dettu à u publicu americanu chì a zitella era a figliola di l'imbasciadore kuwaitianu in i Stati Uniti, chì era stata allenata da un grande US cumpagnia di relazioni publiche pagata da u guvernu kuwaitianu, è chì ùn ci era micca altre prove per a storia. U presidente George HW Bush hà adupratu a storia di i zitelli morti 10 volte in i prossimi 40 ghjorni, è sette senatori l'anu aduprata in u dibattitu di u Senatu per appruvà l'azzione militare. A campagna di disinformazione kuwaitiana per a guerra di u Golfu seria ripresa cù successu da i gruppi iracheni favurendu u cambiamentu di regime irachenu dodici anni dopu.

Hè sti fibs solu una parte necessaria di u prublema di tràgni l'emozioni di l'ànima dèca per u travagliu veramente necessariu è nobili da a guerra? Semu tutti, ognunu di noi, sapienti è sapendu di l'insins, chì devenu tollerà esse mentulatu per chì l'altri ùn si capiscenu micca? Questa linee di penseru saria più persuasive sè ghjudicate ùn fate micca bè chì ùn pò micca esse fattu senza elli è se l'avianu mancu senza tutti i male. Dui guerri e tanti anni di bombarde è privazione più tardi, u regnu mali di l'Iraq anu spuntatu, ma ci avia spesatu triluni di soldi; Un milionu di Irachendi eranu mortu; Quattru milioni anu spustati è desiderate è abbandunati; A viulenza era in ogni locu; traffico di u sexu era in risata; a infrastruttura basica di l'electricità, l'acqua, a saziera è a salute assistia era in ruine (in parti per l'intinzione di i Stati Uniti di privatizzà i risorsi di l'Iraq per prufittu); a so vita era cacciatu; Ciruciamentu di u cancer in Fallujah superava quelli in Hiroshima; i gruppi terroristi anti-US utilizonu l'occupazione di l'Iraq comu una struzzione di ricerca; ci era micca un guvernu funzanti in Iraq; e la maggiuranza di l'Iraqi dicianu chì sò stati megliu cun Saddam Hussein in u putere. Avemu avutu esse chjinatu per questu? Reali?

Di sicuru, Saddam Hussein hà fattu e cose fattura propria. Assassins e torturata. Ma causò a più suffirenza per una guerra contru l'Iran chì l'aiutavanu i Stati Uniti. Puderia esse l'esencia pura di u male, senza chì a nostra nazione hà avè bisognu à qualificà l'epitome di a buntà senza bundanza. Ma cumu avete l'americani, duie volte, sceglie chjelu u mumentu pricisu induve u nostru guvernu volia fari guerra per esse ango u scantu di u malu di Saddam Hussein? Perchè ei guvirnanti di l'Arabia Saudita, ghjustu dopu, ùn mai micca casu di distress in i nostri cori umanitarii? Sò avemu opportunisticu emutivu, sviluppannu l'odiatu solu per quelli chì avemu avutu l'uppurtunità di unseat or kill? O sò quelli chì ci anu instructivu cumu a quale avemu avutu di odi à quellu mumentu i veri opportunisti?

Section: RACIST BIGOTE JINGOISM HELPS LA MEDICINE GO DOWN

Chì fà chì i fantastichi è l'indocumentati ghjè credibuli sò differenzi è preghjudizii, contr'à e altri è favuri di nostru stessu. Senza senza simplicità religiosa, racismu è jingoism patrioti, i guerri eranu più difficili per vende.

A religiùn longa hè una justificazione per i guerri, quali eranu cummattuti per i dii di prima per elli èranu cummattuti per faraoni, rè è imperatori. S'è Barbara Ehrenreich hà in u so libru Ritratti Sangue: Origini è Storia di Passioni di Guerra, i primi precursori à i guerri eranu battalioni contru leoni, leopardi è altri ferò predaturi di i persone. In fatti, questi bèstie predanti pò esse u materiale base da quale eranu inventati i divinità - è drones anmanned nnamurati (per esempiu, "u Predator"). U "sacrificiu finale" in a guerra pò esse intimata da a pratica di sacrificiu umanu cumu esiste prima di guerri comu l'sapemu chì hè vinutu. L'emozioni (micca i credi o capisce, ma arcuni di i sensazioni) di a religione è a guerra pò esse parechje, s'ellu ùn hè identicu, perchè e dui pratichi sò una storia cumuni è ùn anu mai statu distanti.

I cruditati è i guerri coloniali è assai altri guerri in a so ghjustificazione religiosa. L'Amiricani luttaru li guerri religiosi pi assai generazioni previsti à a guerra per l'indipendenza di l'Inghilterra. U captain John Underhill in 1637 hà descrizatu a so propria guerra heroica contru u Pequot:

"Captaine Mason intrusu in un Wigwam, hà fattu esce una marca di u focu, dopu chì ellu avia ferutu parechji in a casa; Allora u focu à u focu di l'uccidintali. . . u mo prutru chjamatu focu nantu à l'Apertura sud cun un traine di Pule, i pèciri di i dui riunioni in u centru di u Forte brindomiu più bruttu, è brusgià tutta in u spaziu di a mezza vuca; parechji coubicous fellowes ùn anu riflittutu à esce, e battia più disprezzamente. . . Cusì sò stati scorciati è brusgiate. . . è perchè cun valiantly. . . Parechji forru in u Forte, omi, donne è zitelli.

Questa Sottu chjina com'è una guerra santu:

"U Signore hà cuntentu d'esercità u so pòpulu cun impetu è afflictions, perchè stà à l'apparechjate in misericòrdia, è revela più graziamente a so gràzia libera à i so ànima".

Underhill significa a so propria ànima, è e populi di u Signore sò di sicuru a ghjente bianca. L'indigeni americani pudiani avè stà valente è valianti, ma ùn eranu micca ricunnisciuti com'è persone in u sensu tutale. Dui è mezi centu dopu, assai amiricani avianu sviluppatu una perspettiva assai più illuminata, è parechji avìanu micca. U presidente William McKinley anu vistu u Filippu cumu avutu bisognu d'occupazione militari per u so propiu bonu. Susan Brewer relates this account from un ministru:

"Parlà à una delegazione di i Metodistichi in 1899, [McKinley] insistia chì ùn avia avutu i Filippini è" quandu anu venutu à noi, cum'è un rigalu di i dii, ùn sò micca sapendu chì fà cù elli ". Ellu discurò pricendu nantu à i so ghjinochje per guidà quandu era ghjunghje à ellu chì era "cobardy and dishonorable" per dà l'isuli in regnu in Spagna, "affari di malu" per dà à i rivali cummerciale in Germania è in Francia, è impussibile di i lascià 'anarchia è misrule "sottu filippine Filippini. "Ùn ci hè nunda di noi chì puderebbe fà", cuncludi, "ma per piglià tutti, è per educà i filippelli, è s'arrivece è civili è christianisimu. In questu conta di a guidanza divina, McKinley hà trasfurmatu di esse di chì a maiò parte di i Filippini èranu cattolici romani o chì i Filippini anu una università più antica d'Harvard.

Hè dubbiosu chì parechji membri di a delegazione di Metodudisti anu messu in discussione a saviezza di McKinley. Cum'è Harold Lasswell hà rimarcatu in u 1927, "E chjese di praticamente ogni descrizzione ponu esse invidiate per benedisce una guerra pupulare, è per vede in ella un'occasione per u trionfu di qualunque cuncepimentu divinu anu sceltu di più" Tuttu ciò chì era necessariu, hà dettu Lasswell, era di uttene "clerici visibili" per sustene a guerra, è "luci minori scintilleranu dopu". I manifesti di propaganda in i Stati Uniti durante a Prima Guerra Mundiale anu mostratu à Ghjesù in cachi è avvistendu un canna di fucile. Lasswell avia campatu una guerra cummattuta contr'à i tedeschi, persone chì appartenianu principalmente à a listessa religione cum'è l'Americani. Quantu hè più faciule d'utilizà a religione in guerri contr'à i musulmani in u XXImu seculu. Karim Karim, prufissore assuciatu à a Scola di Ghjurnalisimu è Cumunicazione di l'Università Carleton, scrive:

"L 'imaghjina storica di furmazione di u" musulmanu malvucatu "hè statu utile à i guvernu occidentali di pianificà per attaccà i paesi maiori-musulmani. Sè l'opizione publica in i so paesi pò esse cunvinta chì i musulmani sò barbari è vitturiti, è dopu avè uccisione è a destruzzione di a so prupietà hè più accettable.

In la realtà, sicuru, a religione nuddu justifica à faccalli guerra, è i presidenti di l'U.SU ùn esistenu micca più. Ma a proselitizzazzioni cristiana hè cumuna in l'armata americanu, è cusì hè l'odi di i musulmani. Anu parechji suldati hà rapportatu à a Fundazioni di Libertà Religiosa Militari chì quandu si tratta à u cunsigliu di salute mentale, sò stati mandati à capellani inveci chì l'avianu vulutu stà in u "campu di battaglia" per "a morte di i musulmani per Cristu".

A religione pò esse adupratu à a creda chì ciò chì vo vulete fà esse bè, ancu s'ellu ùn faci senza sensu à voi. Un ogghiu supremu l'entendre, ancu s'ellu ùn avete micca. A religione pò offre a vita dopu a morte è a crede chì sì cascatu è risicate a morte per a maiò custa. Ma a riligione ùn hè micca a sola diferenza di gruppu chì pò esse utilizata per promossi i guerri. Qualchese diferenza di cultura o di lingua fate, è u putere di u razzisimu per facilità u peppu tipu di cumpurtamentu umanu hè bè stabilitu. Senatore Albert J. Beveridge (R., Ind.) Offrissi lu Senatu a so ragiunalizzazione divinamente guidata per a guerra à i Filippini:

"Diu ùn hè statu avà esse preparatu i pòpuli d'anglicanto è i Teutoni per un mila anni per nunda, ma vanu è stà in autore cuntemplazione è d'autore admirazione. Innò! Ellu hà fattu l'organizatori maestru di u mondu per stabilà un sistema di u casu chì rignava ".

I dui guerri mundiali in l'Europa, mentre battenu tra nazioni chì oghji pensanu cum'è "biancu", racismu impurtanti per tutte e costi. U ghjurnale francese La Croix l'August 15, 1914, celebrau "l'antica élan di i galassi, i Rumani, è i risurpe di a regurgità francese", è dichjarò chì

"Li tudischi sò deve esse purgati da u spunimu di u Rhine. Quessi ghjeschi infamous deve esse prestu in e so proprie frontiere. I Galli di Francia è di Belga debite repulse l'invasore cù un colpu decisivu, una volta per tuttu. A guerra di cursa prisenta ".

Trè anni dopu, era u ghjornu di i Stati Uniti per perdisce a mente. U dicembre 7, 1917, u Congressman Walter Chandler (D., Tenn.) Hà dichjaratu à u pianu di a Casa:

"Hè stata dichjaratu chì se vi analizà u sangue di un Ghjudeu sottu à u microscope, truvate u Talmud è a Biblia di l'antica chì flutuanu in parechje particulate. Se analizà u sangue di un rappresentante Germanu o Teutone, truverete amanduli è particelli di cunchili è bombi chì sò stati surdati in u sangue. . . . Stàtelu finu à chì ti distrughjenu tutti u gruppu. "

Stu tipu di penserà ùn aiutau micca solu per allisione i cartulare di i guerrie fora di i sacchetti di i membri di u congressu, ma ancu in u permetteru i ghjovani mandonu à a guerra per l'assassiniu. Cumu avemu vistu in u capu cinque, u morte ùn vene micca facilmente. Quantità di 98 per centu di e persone tendenu à esse assai resistenti à a morte di l'altri populi. Riceramente, un psiquiatre hà sviluppatu una metodulugia per permette à l'Armata di l'Ustituti per preparà l'assassini per annunzià. Incluye tecniche,

". . . pi aiutà l'omi chì pensanu di i nemici potenziali chì anu bisognu di fà facenu formi di vita infermiera [cù film] preghjudiziu per presentà l'inemicu cum'è menu di l'umani: l'stupidità di i costi locali hè ridiculatu, e personalizzazioni lucali si prisentanu cum'è semi-ghjusti. "

Hè assai piacevule per un suldatu americanu per ammazzà un hadji chì un essaru umanu, cum'ellu era più faciule per a truppi nazi per a morte Untermenschen ca i poviri vera. William Halsey, chì hà urdinatu à e forze navali di i Stati Uniti in u Pacificu Meridionale durante a Second World War, hà pensatu di a so missionu cum'è "Kill Japs, kill Japs, kill more Japs", è avia pruduciutu chì quandu a guerra era quandu, a lingua japonaise si parra solu in l'infernu.

Se a guerra hà evolutu com un modu per l'omi chì ammazzanu e bèstie giganti à mantene oghje affaccendatu altre omi cum'è quelli animali anu muratu, cum'è Ehrenreich teorizza, a so associazione cù racismu e l'altri distinzioni trà gruppi di persone hè un grande. Ma u naziunalisimu hè a fonte più recente, putenza è misteriosa da a devozione mystica alleata cù a guerra, è quellu chì hè stessu criscenu fora di a guerra. Mentre chì i cavaleri di l'anziani moriri pi la so pròpia gloria, l'omi è a donna muderni moriri pi un pezzu di battèsimu di tela di colore chì ùn a cura micca di nunda. U ghjornu dopu chì i Stati Uniti dichjarò a guerra à a Spagna in 1898, u primu statu (New York) passau una liggi chì esigene chì i scoli di i saluti i salute à u bandiera USA. Altri seguite. U Nazziunalista era a nova religione.

Samuel Johnson hà rimarcatu chì u patriutismu hè l'ultimu refuggiu di un brutale, mentri àutri avianu suggiunatu chì, à u cuntrariu, hè u primu. Quandu si tratta di motivazione di l'emozioni guerriera, se altri differenzi falla, hè sempre questu: l'inemicu ùn hè micca di u nostru paese è salute a nostra bandiera. Quandu i Stati Uniti era menticulu più in a Guerra di Vietnam, tutti ma dui senaturi vittonu à u risque Gulf of Tonkin. Unu di i duie, Wayne Morse (D., Ore.) Disse à altri senaturi chì avia statu dichjaratu da u Pentagonu chì l'attuali attaccu da u vitturiatu tramandatu era statu pruvucatu. Cumu serà discututu in u capu dui, l'infurmazioni di Morse era correcte. Ogni attaccu avissi statu pruvucatu. Ma, cumu avemu avutu, l'attaccu stessu era fictitariu. I culleghi di Morse ùn avete micca oppostu nantu à u sustegnu chì era stata mistadete. Invece, un senatore disse à Ghjesù:

"Infernali Wayne, ùn pudete micca entra in una lotta cù u presidente, quandu tutti i bandieri sò stando e avemu da passà per una cunvenzione naziunali. Tuttu [Presidente] Lyndon [Johnson] vole hè un pezzu di carta chì ci dicia chì avemu da esce ghjusticate quì, è l'appiegamu.

Mentre a guerra hè andata per anni, distruggendu inutilmente milioni di vite, i senatori di u Cumitatu di Relazioni Estere anu discuttu in secretu a so preoccupazione ch'elli avianu statu mentuti. Eppuru anu sceltu di stà zitti, è i registri di alcune di quelle riunioni ùn sò micca stati resi publichi finu à u 2010. E bandiere avianu apparentemente ondulatu per tutti l'anni intervenuti.

A guerra hè bona per u patriottisimu quant'è u patriottisimu hè per a guerra. Quandu a prima guerra mundiale hà iniziatu, parechji sucialisti in Europa si sò riuniti à e so varie bandiere naziunali è anu abbandunatu a so lotta per a classe operaia internaziunale. Ancora oghje, nunda cunduce l'opposizione americana à e strutture internaziunali di u guvernu cum'è u nostru interessu per a guerra è l'insistenza chì i suldati americani ùn sianu mai sottumessi à alcuna autorità fora di Washington, DC

A Sezzjoni: ÙNÉME NUNCI MILLEO POPULU, ESA ADOLF HITLER

Ma i guerri ùn sò micca cummattuti contra bandieri o idee, nazioni o dicurti dimonisins. Sò cumbattutu contr'à i persone, u percentu di 98 chì sò resistenti à a morte, è a maiò parte di quali ùn avia pocu o nunda di fà cù fà nant'à a guerra. Una manera di dehumanisà quelli persone hè di sustituisce tutte e cose cun una imatge di un mondu individuu mondu.

Marlin Fitzwater, a Casa Blanca Press Segretaria per i Presidenti Ronald Reagan è George HW Bush, hà dichjaratu chì a guerra hè "simplificatu per a parsoni di capiscenu s'ellu ci hè una faccia à l'imperatore". Dice exempli: "Hitler, Ho Chi Minh, Saddam Hussein, Milosevic "Fitzwater puderia avè includeu u nomu Manuel Antonio Noriega. Quandu u primu presidente Bush hà cercatu, frà altri prughjetti, per pruvà ch'ellu ùn era "wimp" per attaccà à Panamà in 1989, a justificazione più prominente era chì u capu di Panamà era un mediu, ingannatu di drogu, affissante cun una face fasolata chì gustò di cumprà adulteri. Un articulu impurtante in u sirviziu seriu di u New York Times u dicembre 26, 1989, hà iniziatu:

"Questa u sediu militare di i Stati Uniti, chì hà messi à u General Manuel Antonio Noriega com un dictador erratic, di cocaine chì richieghja à i deuses di vudoi, annunziatu oghje chì u capimacheru dipunutu aduprà roba russa è hà avutu a prustituite.

Ùn importa micca chì Noriega avia travagliatu per l'Agenzia Centrale di Intelligenza di i Stati Uniti (CIA), ancu à u mumentu chì avia arrubatu l'elezzioni di 1984 in Panama. Ùn importa micca chì a so vera offesa rifiutassi di sustene a guerra di i Stati Uniti contru u Nicaragua. Ùn importa micca chì i Stati Uniti anu sappiutu annantu à u trafficu di droga di Noriega dapoi anni è anu continuatu à travaglià cun ellu. St'omu sbuffò a cocaina in mutandine rosse cù e donne micca a so moglia. "Questa hè una aggressione sicuramente quant'è l'invasione di Adolf Hitler in Polonia 50 anni fà era una aggressione", hà dichjaratu u Vicesecretariu di Statu Lawrence Eagleburger di u trafficu di droga di Noriega. I liberatori invasori di i Stati Uniti anu ancu dichjaratu di truvà una grande riserva di cocaina in una di e case di Noriega, ancu s'ellu si hè rivelatu tamale impannillatu in foglie di banana. È se i tamales eranu veramente cocaina? Chì, cum'è a scuperta di e "armi di distruzzione di massa" attuali in Bagdad in 2003 averia ghjustificatu a guerra?

A rifarenza di Fitzwater à "Milosevic" era, sicuru, a Slobodan Milosevic, u presidente di Serbia, chì David Nyhan di u Globulu di Boston in January 1999 chjamatu "a cosa più bella di Hitler Europe hà trovu à l'altru half century". Sapete, per tutti l'altri. Per 2010, a pràtica in a pulìtica domestica americanu, di paragunà quellu chì ùn hà fattu dispramentu incù Hitler era diventatu quasi cummativi, ma hè una pratica chì hà aiutau a varariate assai guerri è pò ancu aduprà più. In ogni casu, duvite duie per tango: in 1999, i serbi chjamanu u presidente di i Stati Uniti "Bill Hitler".

In a primavera di 1914, in una sala di cinema in Tours, Francia, una imaghjera di Wilhelm II, l'imperatore d'Allemagne, hè nantu à a pantalla per un momentu. Tutti l'infernu sprime sanu.

"Tutti cridianu è mutate, omi, donne è zitelli, cum'è s'elli avianu statu abbuffatu. I belli ghjente di natura di Tours, chì ùn sapianu più nantu à u mondu è a pulitica cà ciò chì avianu lettu à i so ghjurnali, anu stati scattii per un mumentu, "

secondu Stefan Zweig. Ma i Francesi ùn avarianu micca cumbattutu u Kaiser Wilhelm II. Sarianu in lotta cù e persone cumune chì sò accadute à esse nati un pocu luntanu da elli stessi in Germania.

A più di più, annantu à l'annu, avemu avutu chì e guerri ùn sò micca contru i pirsuni, ma puramente contra li stati mali e li so dirigenti debbuli. U tempu dopu l'autumàticu s'innamurò una retorica in una nova reticenza di l'urganisione "di precisione" chì i nostri capi facianu fà scopi di regimi opresorii senza preghjudiziu u populu chì cridemu d'avemu liberatu. E battemu e guerri per u "cambiamentu di regimentariu". Sì i guerri ùn finiscinu quandu u regnu hà cambiatu, hè da chì tenemu a respunsabilità di cura di i criati "discepuli", i zitelli, chì i regimi hà cambiatu . Inoltre, ùn ci hè micca sceltu stabbiutu di questu fà avè micca boni. I Stati Uniti è i so alleati hà fattu bè raghjunamenti bè da l'Alimagna è u Giappone sottu a Secunna Guerra Mundiali, ma puderanu fà ancu per l'Alimagna dopu a Primu Mundi Guerra I sguassate a siconda. L'Alimagna è u Giappone eranu ridotti à rubbelli, è e truppe americani anu sempre da lascià. Hè micca un mudellu utili per novi guerri.

Cù guerri o azzioni guerriere, i Stati Uniti anu scunfittu i guverni in Hawaii, Cuba, Portu Riccu, Filippine, Nicaragua, Honduras, Iran, Guatemala, Vietnam, Cile, Grenada, Panama, Afghanistan è Iraq, senza cuntà u Congo (1960 ); Ecuador (1961 & 1963); Brasile (1961 & 1964); a Republica Dominicana (1961 & 1963); Grecia (1965 & 1967); Bolivia (1964 è 1971); El Salvador (1961); Guyana (1964); Indonesia (1965); Ghana (1966); è di sicuru Haiti (1991 è 2004). Avemu rimpiazzatu a demucrazia cù a dittatura, a dittatura cun u caosu, è a regula lucale cù a duminazione è l'occupazione di i Stati Uniti. In nisun casu ùn avemu chjaramente riduttu u male. In a maiò parte di i casi, cumpresi l'Iran è l'Iraq, l'invasioni di i SU è i colpi di Stato sustinuti da i Stati Uniti anu purtatu à una ripressione severa, sparizioni, esecuzioni extra-giudiziarie, tortura, corruzzione è ritorni prolungati per l'aspirazioni demucratiche di a ghjente cumuna.

U focu in i guvirnanti in i guerri ùn hè micca motivatu da u umanitarismu cum'è a propaganda. A ghjenti a ghjustificà chì una guerra hè un duellu trà i grandi capi. Questu hè bisognu di dimonisà è glurificà l'altru.

Sezzjoni: SINU SINU NOVIDU FOR GUERRA, TU VENDI POR TIRANTES, SLAVERY, E NAZISI

I Stati Uniti sò nati da una guerra contr'à a figura di u Rè Ghjorghju, chì i so crimini sò elencati in a Dichjarazione d'indipendenza. George Washington hè statu glurificatu currispundente. U Rè Ghjorghju d'Inghilterra è u so guvernu eranu culpevuli di i crimini accusati, ma altre culunie anu guadagnatu i so diritti è l'indipendenza senza una guerra. Cum'è cù tutte e guerre, ùn importa quantu vechja è gloriosa, a Rivoluzione Americana hè stata guidata da bugie. A storia di u Massacru di Boston, per esempiu, hè stata distorta fora di ricunniscenza, ancu in una incisione di Paul Revere chì raffigurava i britannichi cum'è macellari. Benjamin Franklin hà pruduttu un numeru falsu di u Boston Independent induve i britannichi si vantavanu di caccia à u scalp. Thomas Paine è altri pamfletari vendenu i culunisti in guerra, ma micca senza misdirezzione è false prumesse. Howard Zinn descrive ciò chì hè accadutu:

"In ghjiru à 1776, certi populi impurtanti in e culonii in l'Inglesu fìciru un scuperta chì puderà esse assai enormi per i dui dui centu anni. Hè truvatu chì cuscendu una nazione, un simbulu, unità legale chjamata Stati Uniti, puderianu ripiglià a tarra, i profitti è u putere puliticu da i Favourites di l'Imperiu Britannicu. In u prucessu, puderianu contru un nùmmaru di ribellioni potenzale è creanu un cunsensu di sustegnu populari per a regula di un novu dirigenu privilettu ".

Cum'è Zinn nota, prima di a rivoluzione, ci eranu state 18 insurrezioni contr'à i guverni culuniali, sei ribellioni nere è 40 rivolte, è l'elite pulitiche anu vistu una pussibilità di redirige a rabbia versu l'Inghilterra. Eppuru, i poveri chì ùn beneficeranu micca di a guerra o ne raccoltenu i so frutti pulitichi avianu da esse custretti da a forza à luttà in ella. Parechji, cumpresi schiavi, anu prumessu una più grande libertà da parte di i britannichi, disertati o cambiati. A punizione per infrazzioni in l'Armata Continentale era di 100 frustate. Quandu George Washington, l'omu u più riccu d'America, ùn hè statu capace di cunvince u Cungressu di elevà u limitu legale à 500 frustate, hà cunsideratu di utilizà u travagliu duru cum'è una punizione invece, ma abbandunò l'idea perchè u travagliu duru ùn saria micca statu distinguibile da u serviziu regulare in l'Armata Cuntinentale. I suldati anu ancu abbandunatu perchè avianu bisognu di cibu, vestiti, rifugiu, medicine è soldi. Si sò firmati per pagà, ùn sò micca stati pagati, è anu messu in periculu u benessere di e so famiglie restendu in l'Armata senza paga. Circa i dui terzi d'elli eranu ambivalenti à o contru à a causa per a quale stavanu cummattendu è soffrendu. Ribellioni pupulari, cum'è a Ribellione di Shays in Massachusetts seguiterianu a vittoria rivoluzionaria.

I rivoluzionarii americani anu ancu capaci à apre e l'ouest à l'espansione è di e guerri in contra l'indigghji americani, quelle chì i britannichi anu impeditu. A Rivuluzione americana, u stessu attu di nascita è liberazione per i Stati Uniti, era ancu una guerra di espansione è conquista. U rè George, sicondu a Dichjarazioni di l'Indipendenza, "avianu bisognu à trampicà nantu à l'abitanti di e nostre frontieri, l'indecenti Indian Savages". Per espridu, questi eranu persone chì lotteranu in difesa di e so tarri è vita. A Vittoria in Yorktown era una mala nova per u so avvena, cum'è l'Inghilterra firmò e so tarri à a nova nazione.

Una altra guerra sacra in a storia di i Stati Uniti, a Guerra Civile, hè cummattata - cusì parechji credi - per finacciallu u malu di l'esclavità. In realtà, questu scopu era una scusa annantu à una guerra chì hè digià in modu bella, cum'è a divulgazione di a demucrazia à l'Iraq diventò una justificazione tardina di una guerra di principiu in 2003 scricchiali in nome di eliminà armamenti fittizii. In fatti, a missione di fine di l'esclavità hè necessaria di ghjustificà una guerra chì s'hè addivintatu troppu horrifying per esse justificata solu per l'oblicu politicu vacu di "unione". U patriotismu era ancu micca stata ottata in quasi l'enormità chì hè oghje. Anu cundizzioni eranu assai forti: 25,000 à Shiloh, 20,000 à Bull Run, 24,000 in un ghjornu à Antietam. Una settimana dopu à Antietam, Lincoln hà fattu a Proclamazioni di Emancipazioni, chì liberava l'esclavi solu chì Lincoln ùn pudia liberà libri, salvu à a guerra. (I so ordine liberatu i servitori solu in i stati miridiunali chì anu separatu, micca in i stati cunfini chì si sò in l'unione.) L'historiadoru Yale Harry Stout spiega per chì Lincoln hà fattu stu passu:

"Per u calculu di Lincoln, l'assassini hà da continuà à scalculà grandore maiò. Ma per quellu per successu, u pòpulu deve esse cunvinta per sparghje sangue senza riservazione. Questu, a sua volta, dumandava una certa certezza morale chì l'assassiniu era ghjustu. Sulu l'emancipazione - l'ultima carta di Lincoln - furnissi una certa certitude ".

A Proclamazioni hà ancu travagliatu contru l'Inghilterra chì entra in a guerra à u latu di u Sud.

Ùn pudemu micca sapè da sicondu chì duverevete passà à e culonie senza a rivoluzione o à a slaveria senza a Guerra Civile. Ma sapemu chì gran parti di u restu di l'emisferu finiscinu a regula cumuni è l'esclavità senza guerri. Hè avutu u Cungressu truvate a decenza per finisce l'esclavità per leghjislazione, forsi u nazione ùn avia spiccatu senza divizzione. Hè avè u suvietariu americanu hè statu permessu à seccede in pace, è a Fugitive Slave Law hè statu abbandunatu di u Nordu, ùn pare micca improbabile chì a slaveria avarà dura più longu.

A Guerra Mexicali-America, chì fù cummattata in parte per espansione l'esclavità - una espansione chì pò avè aiutu guidatu à a Guerra Civile - hè menu chjamatu. Quandu l'Stati Uniti, in u cursu di a guerra, furzò u Messicu à rinunzià i so territorii sittintriunali, u diplomaticu americanu Nicolás Triste negoziatu più in un puntu. Hà scrittu à u Sicritariu di Statu:

"Aghju assicuratu [u mexicani] chì, se fussi in u so putere di prupunà u tutale di u territoriu descrizzione in u nostru prughjettu, hà crescitatu di valènu valore, è, in più di questu, hà coperto un pede densu annantu à u doru puru, a sola cundizione chì l'esclavità ci vole micca escluditu, ùn pudia micca entretà l'offerta per un mumentu.

Ci hè chì a guerra hà ancu cummutta?

A guerra più sagrada è incontestable in a storia di i Stati Uniti hè a Sicunna Guerra Munniera. Aghju salvu una discussioni sana di sta guerra per u capu quatru, ma vanu quì solu quì chì in u menti di parechji Americani oghje, a Sicunna Guerra Munni II era justificata perchè u diploma di malice di Adolf Hitler, è chì a malusazioni si trova supra tutti in l 'olucaustu.

Ma ùn puderete trovu alcuni posters di recrutaglie di Uncle Sam saying "I Want You". . . per guardà i Ghjudei. "Quandu una risoluzzione hè statu introdutata in u Senatu di l'Umanu in 1934 chì esprime" sorpresa è dolore "à l'accussioni di Germania, è dumandendu chì Alimagna rinfundarà i diritti à i Ghjudei, u Dipartimentu Statale" hà causatu à esse enterrittu in comissione ".

Per 1937 Poland avianu sviluppatu un pianu di mandà à i Ghjudei à Madagascar, è a Repubblica Dominicana anu avutu un pianu di accettà cum'è beni. Primu Ministru Neville Chamberlain di Gran Bretaña arriva cun un pianu di mandà i Ghjudei di Germania per Tanganica in Africa di l'Est. Rapprisintanti di i Stati Uniti, Britagna è e nazioni sudamericanati scontranu in u Liceu di Ginevra in u Ghjumellu 1938 è tutti accunsenu chì nimu di elli riceve à i Ghjudei.

U Nuvèmmiru, 15, 1938, repertorii dumandonu à u presidente Franklin Roosevelt ciò chì puderia fà. Ellu disse: Ùn rifiuta di cunsece chì permettenu più immigranti da u sistema di quota standard permessa. Li Cunsumu avianu statu introduttu in u Cungressu per permette 20,000 Ghjudei sottu l'età di 14 per entra in l'Stati Uniti. U so senaturi Robert Wagner (D., NY) hà dichjaratu: "Millares di famiglie Americhi anu espresu a so vuluntà di ripiglià i zitelli in i so fugliali". Primu Signore Eleanor Roosevelt allonu u so antisimitismu per sustene a legislazione, ma u so maritu hà ribligatu successu da parechji anni.

Ntô giugnu 1940, Adolf Eichman, "architettu di l'olucaustu", hà destinatu à mandà tutti i Ghjudei à Madagascar, chì ghjugna dipoi in Germania, in Francia chì era occupatu. I vapuri avaristi bisognu à aspittà solu finu à u britannicu, chì avà significà Winston Churchill, finisci u so bloccu. Ddu jornu nun vinni mai. U Nuvèmmiru 25, 1940, l'imbasciadore Francesu dumandò à u Sicritariu di Statu di u Statu di cunsiderà accettà refuggiate in Germania in Francia. U dicembre di u 21st, u Sicritariu di Statu cede. Ntô giugnu 1941, i Nazis anu stabilitu chì una solu suluzione finali per i Ghjudei puderia cuntene di u genocidiu in quantu à l'espulsione.

In 1942, cù l'assistenza di l'Uffiziu di l'Impreviu, i Stati Uniti locked 110,000 Japanese Americans è Japanese in diversi campi di internu, primuramente nantu à a Costa Occidente, induve eranu identifikati cù numeri più di nomi. Questa accionu, presa da u presidente Roosevelt, fu sustinutu dui anni dopu da a Corte Suprema di u Uttarpi.

In 1943, e truppe bianchi americani attaccati à i Latini è l'Afaritali americani in i distriti di u traghetti Zotovanu, "strippi è pallenzà in e strade in una manera chì avaristi avutu favuritu di Hitler. U Cunsigliu di l'Aiaccu, in un sforzu cuntenutu di accudià e vittimi, hà respunsu pruibitu l'urdettu di vistimenti chjapputu di l'immigranti mexicani chjamati u zoot suit.

Quandu e truppe americane sò state accatastate nantu à a Regina Maria in 1945 per a guerra europea, i neri sò stati tenuti à parte da i bianchi è stivati ​​in u fondu di a nave vicinu à a sala di macchine, u più luntanu pussibule da l'aria fresca, in u listessu locu in cui i neri eranu stati purtati in America da l'Africa seculi prima. I suldati africani americani chì anu sopravvissutu à a seconda guerra mundiale ùn puderianu micca legalmente rientre in casa in parechje parti di i Stati Uniti s'elli avianu maritatu donne bianche à l'oltremare. I suldati bianchi chì si eranu maritati cù l'Asiatichi eranu contr'à e listesse leggi anti-miscenazione in 15 stati.

Hè solu pretensante per pruvà chì i Stati Uniti pugnamenu a guerra munumentu contru l 'injustice injustice ra rage o per salvà i Ghjudei. Ciò chì dicenu chì i guerri sanu hè assai diffirenti da ciò chì sò veramente.

Sezzjoni: VARIATIONS MODERNA

In questa età di presumibilamenti contru à i guvirnanti è in nome di i prossimi oppressi, a Guerra di u Vietnam face un casu interessanti in quale a pratica di l'U.S. era di evitari di rivoluzionari u guvernu inimicu, ma di travaglià dura per a scherzi u so populu. Per rinunzià u guvernu in Hanoi, era temutu, puderia sculaccià a Cina o a Russa in a guerra, quessa chì i Stati Uniti anu spiranza di evitari. Ma esse stimatu, per esse a destruzzione di a nazione rignata da Hanoi, pruvucà à sottumessu à u regnu americanu.

A guerra di Afganistanu, ghjà a guerra più longa in a storia di i Stati Uniti è ingressu à u XXu seculu in quandu stu libru era scrittu, hè un altru casu interessanti, in chì a figura demonica utilizata per justificà, u capu terrorista Osama bin Laden, era micca u capu di u paese. Era quarcunu chì avia spesu u tempu in u paese, è in fattu sò stati supportati da quì da i Stati Uniti in una guerra contru a Union Soviètica. Hà avianu prumessu Ippjanu i crimini di Settembre 10, 11, in parti in Afganistan. Un altra pianificazione, avemu avutu, era in Francia è in i Stati Uniti. Ma hè stata Afganistan chì apparentimenti hà bisognu à esse punitu per u so rolu cum'è anch'ellu à stu criminali.

Per i precedenti trè anni, i Stati Uniti anu dumandatu à i Taliban, u gruppu puliticu in Afganistan supresu chì sheltering bin Laden, per turnà. Li taliban anu vulsutu vede evidenza contra Bin Laden è per assicurà chì ellu riceve un prucessu imparu in un terzu paese è ùn face micca a morte di pena. Sicondu a British Broadcasting Corporation (BBC), i Taliban avvennavanu à i Stati Uniti chì bin Laden avia pruggettu un attaccu in un terrenu americanu. L'ex-Istituitu Pakistianu di u stranieri Niaz Naik disse à a BBC chì altri ufficiali americani avianu dicutu à un cimiteri patrocinati da NNU in Berlino in u XXimu 2001 chì i Stati Uniti piglià l'accion militare contru i Talibani à a mità d'ottobre. Naik "hà dettu chì era dubbiusu chì Washington prusreria u so pianu, ancu se bin Laden foru rinunziati immedanatu da i Taliban".

Tuttu ciò era prima di i crimini di l'11 di Settembre, per i quali a guerra suppostamente seria vendetta. Quandu i Stati Uniti anu attaccatu l'Afghanistan u 7 d'ottobre 2001, i Talibani anu offertu di novu à neguzià per a consegna di bin Laden. Quandu u presidente Bush hà rifiutatu di novu, i Taliban anu abbandunatu a so dumanda di prove di culpabilità è anu offertu solu di trasfurmà bin Laden à un paese terzu. U presidente George W. Bush hà rifiutatu sta offerta è hà continuatu à bombardà. In una cunferenza di stampa di u 13 di marzu di u 2002, Bush hà dettu di Bin Laden "Ùn sò micca veramente preoccupatu per ellu". Durante almenu parechji anni in più, cun bin Laden è u so gruppu, Al Qaeda, ùn si crede più esse in Afghanistan, a guerra di vendetta contr'à ellu hà continuatu à afflittà a ghjente di quella terra. In cuntrastu à l'Iraq, a Guerra in Afganistan era spessu chjamata trà 2003 è 2009 cum'è "a bona guerra".

U casu fattu per a guerra di l'Iraq in 2002 è 2003 apparissi à esse di "armi di destruzza massima", ancu di più vendetta contru Bin Laden, chì in a realità ùn avia nunda à l'Iraq in tuttu. Se l'Iraq ùn hà micca datu l'armamenti, ùn esiste guerra. E siccomu l'Iraqi ùn l'avìanu micca, era ghjustu. Ma chistu era fundamentale un argumentu chì l'Iraqi, o à u nordu Saddam Hussein, incodificatu u malu. Dopu tuttu, pochi nazioni eranu in ogni locu cum'è tanti armi nucleari, biologichi o chimichi com'è l'i Stati Uniti, è ùn avemu micca cridutu chì nimu hà avutu u drittu per fà una guerra contru. Ai agrupatu à l'altri nazioni acquistenu tali armi è ùn ne facenu micca guerra. Infatti, avissimu aiutatu à l'Iraq acquistà armati biològichi è chimichi anni avanti, chì avianu stabilitu a basa per i pretenzioni chì era ancu avà.

Ordinarily, l'armi pussibuli di una nazione pò esse immurali, indeseziu o illegale, ma ùn pò micca esse chjassi per una guerra. A guerra aggressiva hè questu l'attu più putenziali, indeterminate è illegale. Cusì, perchè hè u dibattitu per annunzià o ancu à attaccà à l'Iraq un debasgiu annantu à l'Iraq avia armi? Hè apparentimenti, avemu stabilitu chì i Iraqi eranu cusì bellu chì, si avianu l'arme, l'anu aduprà, possibbilmente per l'avvicinamenti fissiali di Saddam Hussein à Al Qaeda. Se un altru avia armi, pudemu parleremu cun elli. Se l'Iraqi anu armi avemu bisognu di guerri in contra. Fù parti di quellu chì u presidente George W. Bush hà chiamatu "un assi di u male". Quandu l'Iraq era in modu flagrante di ùn utilizà i so aligati armati è chì a sicura manera di pruvucarià l'usu puderia d'attaccà l'Iraq eranu penseri inconvinienti, è per quessa eranu pusonu è si sminticò, perchè i nostri capimachji eranu boni pochi chì l'Iraq ùn avia veramente capricitudi di tali.

Sección: FIGHTING FIRE WITH GASOLINE

Un problema chjubitu cù l'idea chì i guerri si necessaunu di cumbattà u male hè chì ùn ci hè nunda più male di guerra. A Guerra causate più dolore è morte da quellu cosa a guerra pò esse usata per a cummattiri. E nun guariscenu malatii, impediscenu accidenti di caru o suicidiosi. (In fatti, cumu avemu da vede in u capu cinque, guiden suicidiu attraversu u teatru.) Ùn importa micca quantu u male un dittaturi o un populu pò esse, ùn ponu micca esse più male ch'è a guerra. Avianu l'hà vicinu à esse mila, Saddam Hussein ùn pudia micca avè fattu u danu à u populu di l'Iraq o di u mondu chì a guerra per eliminà e so armi di fìgile hà fattu. A guerra ùn hè micca una operazione limpia è accettabili quistata quì è quì da atrocità. A guerra hè tutta l'atrocità, ancu quandu si piglia un involute di suldati per obedientemente assassinate suldati. Rarely, però, hè chì tuttu ciò chì implica. General Zachary Taylor hà riferitu annantu à a Guerra Mexicanu-Americana (1846-1848) à u Dipartimentu di Guerra di l'U.S.:

"Mi dispiace profondamente di segnalà chì parechji di i vuluntarii di dodici mesi, in a so rotta da quì à u Rio Grande inferiore, anu commessu una vasta indignazione è depredazioni per l'abitanti pacifichi. ESISTE SCARICAMENTE UNA FORMA DI CRIMINALITÀ CHE NON M'HÈ FUTA RAPPURTATA COM'È COMITATA DA LI. " [capitalizazione in uriginale]

Se General Taylor ùn hà micca vulutu manifestazioni fora, ùn deve esse firmatu da guerra. È se u populu americanu avia avutu u listessu modu, ùn deveru micca fà un heroe è un presidente per andà in guerra. A violenta è a tortura ùn sò micca a maiò parte di a guerra. A peor parte hè a parte acceptable: u morte. A tortura impegata da i Stati Uniti duranti i so recenti guerri in Afganistan è l'Iraq hè parte, è micca a parte di u pitittu, di un crimu più grande. L'olucaustu ebbreu hà pigliatu quasi centu millioni VU in u modu più terribili imaginante, ma a Guerra Munniu II pigliò, in totale, circa 6 millioni - da quali circa 70 milioni eranu militari. Ùn ùn senti micca assai di u 24 million suldati suvietà chì i tedeschi anu uccisi. Ma murenu affruntà à i persone chì volenu tumbà, è elli stessi sottu ordini per a morte. Ci hè parechje parechje male in u mondu. Missing from US mythology in guerra hè u fattu chì, da l'epica di l'invasione D-Day, u percentu di 9 di l'esercitu tudiscu era occupatu cumbatte à i Russi. Ma chì ùn faci micca l'eroesi Russi; hè ghjucatu solu u focu di un dramaticu tragicu di stupidità è di dolore à u livante.

A più supportanti di a guerra ritenu chì a guerra hè infernu. Ma a maiò parte di l'esseri umani ti piaci di crede chì tuttu hè fundamentale ghjustu cù u mondu, chì tuttu hè per u megliu, chì tutti l'azzione janu un propiu divinu. Ancu quelli chì manca di riligione tendenu, quand'elle parrannu quarchi horribamente triste o tràggicu, per ùn esse chjamatu "Cosa tristi è horrible!" Ma per espresi - è micca solu sottu in shock, ma ancu anni dopu - a so inabilità di "capiscenu" o "crede" o "Capisce", cum'è chì u dolore è u soffiu ùn sò micca fatti cusì cumprenditivi cum'è ghjocu è felicità sò. Vulendu pretendemu cù Dr. Pangloss chì tutti hè per u megliu, è a manera chì facemu quessu a guerra hè di pinsà chì u nostru latu hè battuta contru u malu per u salvà di u bonu, è chì a guerra hè l'unicu modu cusì una battaglia pò esse guariti. Se avemu avutu i mezi chì di guadagnà cum'è battelli, dopu com'è Senaturi Beveridge rimarcate quì sopra, avemu bisognu di usà. Senatore William Fulbright (D., Ark.) Spiegò u fenomenu:

"U puteru tende à cunfundiscenu a virtù è una grande nazione hè curiosamente sensible à l'idea chì u so putenza hè un signu di favore di Diu, conferendu à a so rispunsabilità especialità per altri nazioni - per fà più ricchi è felice è prudenti, per rimpastarli , questu quì, in a so propria luci brillata ".

Madeline Albright, Sicritariu di Statu quandu Bill Clinton era presidente, era più cunsescitu:

"Ciò chì hè quellu di avè stu superbruvule militare chì sì sempre parlante si ùn pudemu micca aduprà?"

A creda in un dirittu divinu à a guerra guariscenza pari di crescita più forte mentre u gran putere militari scorri contru a resistenza troppu forte per u putere militari à sopra. In 2008 un ghjurnalista americanu hà scrittu annantu à u General David Petraeus, dopu cumandante in Iraq, "Ddiu hà apparentemente vistu bè da dà l'armata di l'US un geniale genéricu in questu tempu di necessità".

A l'agostu 6, 1945, u presidente Harry S Truman anu avvirtutu: "Dudu sequestru ghjornu un avvocatu americanu falleu una bomba in Hiroshima, una importante basa di l'Armata Giavatta. Questa bomba avia più forza di quantunità di 20,000 di TNT Havi avutu più di duie milla volte u blast power di u "Grand Slam" britannicu chì hè a maiò bomba mai hà utilizzata in a storia di a guerra.

Quandu Truman mentuni à l'america chì Hiroshima era una basa militare invece di una cità china di civili, e persone di nudda dubia vulia crede à ellu. Quale voli vulete a vergogerie di appartene à a nazione chì hà fattu un novu novu tipu d'atrocità? (Quandu a nomene di Manhattan "zero in terra" abbia a culpabilita?) È quandu avemu amparatu a verità, vulemu è anu vulutu desideratu di crede chì a guerra hè a pace, chì a viulenza hè salvamentu, chì u nostru guvernu hà eliminatu bombe nucleari per salve vite , o almenu per salvà a vita americana.

Ci dì à l'altri chì e bombe alcunianu a guerra è salute più vita di quelli chì parechji 200,000 scumparu. Eppuru, settimane prima di prima a prima bustifera hè statu abbandunatu, u dicembre 13, 1945, u Giappone mandò un telegramu à l'Unioni Suvietica chì esprimianu a so vulintà di rende è finiscinu a guerra. I Stati Uniti anu spurtatu i codici di u Giappone è leghjite u telegramu. Truman riferitu in u so diurnu à "u telegramanu di l'Imperu Giappu pidendu a pace". Truman avia statu infurmatu da i canali di Svizzira è Portoghese di l'aperturiamenti di pacienza in Giappone prima di trè mesi dopu Hiroshima. Giappone cuntestava solu à rendre uncondizioni è rinuncò à u so imperadoru, ma l'Stati Uniti insistia à questi termi finu à quandu dopu chì i bombe in cascà, à quale puntu permessi Japan per mantene l'imperatore.

L'adviser presidiale James Byrnes avia annunziatu à Truman chì cugliera di i bombe chì permettenu à i Stati Uniti "dittate i termini di finiscinu di a guerra". U segnu di a marina, James Forrestal, hà scrittu à u so diurnu chì Byrnes era "mai ansiosa per avè l'affari japonese cun prima chì i russi si sò. "Truman hà scrittu à u so diurnu chì i Sovietiani sò stati preparati per marchjà in u Giappone è" Fini Japs quandu quì venga. "Truman urdinò a bomba trasfirmata in Hiroshima l'August 8th è un altru tipu di bomba, una bombe di plutonium , chì i militari anu vulutu pruverà è demostrà, in Nagasaki l'agost 9th. In Augustu 9th, ancu i Sovietici attaccò u japunesi. Duranti li dui ghjorni, i suvietiani uccisi 84,000 Japanese mentre perdenu 12,000 di i so suldati, è i Stati Uniti cuntinuavanu boggi à u Giappone cù armi non-nucleari. Allora u cungressu di u ghjovanu. A Stratificazione di Stratificazione di Biciclette di i Stati Uniti concluiu chì,

". . . Certamente prima di 31 Décembre, 1945, è in ogni probabilità d'avè à u 1 Novembre, 1945, u Giappone avissi rinunziatu ancu s'ellu ùn anu micca cascatu a bombò atomicu, anche si a Russia ùn avia micca entrata à a guerra, è ancu se nisuna invasioni hè stata prevista o cuntemplazione ".

Un dissentiu chì s'hè esaminatu cusì stessa vista à u Sicritariu di Guerra precedente à i bumbardamenti era u General Dwight Eisenhower. U prisidenti di u capu di l'Ammiraghju Parlà William D. Leahy accurdò:

"L'usu di questu arma bàrbaru à Hiroshima è Nagasaki era di nudda assistenza materiali in a nostra guerra contru u Giappone. I ginnasi eranu già scunfitti è pronti per rendiri. "

Qualunque sferisce e bombi forsi anu pussutu cuntribuitu à finisce a guerra, hè curioso chì l'accostu di amminse à fallu, l'approccamu utilizatu durante un mezzo centu di a Guerra Fridda per seguità, hè stata mai pruvata. Una esplicazione pò esse truvata in i cumandamenti di Truman chì suggerenu u mutivu di a vendetta:

"Dopu avè truvatu a bomba chì l'avemu usatu. L'avemu usatu à quelli chì ci anu attacatu senza aversu in Pearl Harbour, contru à quelli chì anu mannatu è strappati è esecutati priggiometri americani di guerra, è contr'à quelli chì anu abandunatu tutte pretendenza di obeying a legione internazionale di a guerra ".

Truman ùn anu pussutu, incidentale, hà sceltu Tusùmbiu comu un miraculu - micca per chì era una cità, ma perchè avemu avutu più ridottatu in rubble.

I catastrophes nucleari pudianu esse micca, micca a fini di una guerra mundiali, ma l'apertura teatrali di a Guerra Fridda, destinata à mandà un missaghju à i suvieti. Parechji sughjetti di ufficiu altimètuli è altimpianti in l'armata americanu, cumprendi cumandanti in capu, sò stati tentati di cumbugliu più cità di quandu, principiendu cun Truman amecianti di pulacchi Cina in 1950. U mituu hà sviluppatu, in fattu, chì l'entusiasmu di Eisenhower per nukè da Cina purtatu à a rapida cunclusione di a Guerra Coreana. Creevi in ​​quellu mitu hà guidatu u presidente Richard Nixon, decennii dopu, per capimà chì puderia ghjunghje a Guerra di Vietnam facennu finta d'esse prufonda d'utilizà bombi nucleari. Ancu più disturbanti, ellu era stufatu. "A bomba nucleari, chì ti preoccupa? . . . Vulariu chì vulete pensate, grande, Henry, per Christsakes "Nixon hà dettu à Henry Kissinger in discussione discussioni per Vietnam.

U presidente George W. Bush hà furzatu u sviluppu di l'armi nucleari nucliari, chì puderia esse aduprati più prublemi, è ancu più più grande di bombi non-nucleari, blurring the line entre i dui. U presidente Barack Obama hà stabilitu in 2010 chì i Stati Uniti puderanu forse prima cù armi nucleari, ma solu contra Iranu o Corea di u Nordu. I Stati Uniti vittime, senza evidenza, chì l'Irania ùn era micca cumpletu u Trattatu di Non-Proliferazione Nuclearale (NPT), anche si a violentia più chjaru di quellu trattatu hè u fracchetu di i Stati Uniti di travaglià in disarmamenti è l'Acordu di Difirtura di Mutu di Stati Uniti cun u Regnu Unitu, da quali li dui paisi partenu l'armamenti nucleari in viulenza di l'Articulu 1 di u NPT, è ancu ancu chì a prima pratica di l'armata nucleari di i Stati Uniti viola un altru trattatu: a Carta di l'ONU.

L'Amiricani ùn anu mai admittendu ciò chì era fattu in Hiroshima è Nagasaki, ma u nostru paese avia statu in qualcuna misura preparata per ellu. Dopu chì l'Alimagna hà occupatu a Pulonia, Gran Bretagna è Francia anu dichjaratu a guerra à l'Allemagne. Gran Bretaña in 1940 anu rotta un accordu cù l'Alimagna per micca di bomba civili, prima chì l'Alimagna rialile in a listessa manera contru l'Inghilterra, anche l'Allemagne avia avutu bombardeatu Guernica, Spagna, in 1937 è Varsavia, Pulonia, in 1939 è in Giappone mentri era bumbardamentu civili in Cina. Dopu, per anni, Gran Bretagna è Almania anu bombardeatu e cità di l'altri cumunità chì i Stati Uniti unificati, bombardeate e città in Germania è Giappone in un spree di distruzzione un'è di qualcosa mai avutu vistu. Quandu avemu simu prumossu a cità giapponese, a reta di Life hà stampatu una foto di un carattaru japonesu chì era ardente à morte è hà dichjaratu chì "Questu hè l'unicu modu". À l'epica di a Guerra di Vietnam, l'imagine eranu assai contruversi. Quandu i tempi di a Guerra 2003 in l'Iraq, l'imagine esse micca esse scritte, cum'è chì i corse anvità ùn eranu micca stati countati. Ddu sviluppu, pussibbilmente una forma di prugressione, still leaves us far from the day when atrocities seranu spustjati cù u lettone "Ci hè un altru viaghju".

U cummattimentu hè contru à l'attivitati di paci. Ùn hè micca ciò chì i guerri. È ùn hè micca, almenu micca ovviamente, chì mutiva i maestri di a guerra, quelli chì prugramanu i guerri è i purtanu à esse. Ma hè tentatore per crede cusì. Hè assai noble per fà sacrifici forti, ancu u sacrifiziu finali di a so vita, per finisce u malu. Hè quarchessu nòbbili à l'usu di i zitelli d'altri abbitanti à i vicariously put an end to evil, chì hè tuttu ciò chì a ghjustizia di a guerra facenu. Hè ghjustu per esse parti di qualcosa più grande chì d'ellu stessu. Pò esse prubbbirante à cunfurmà in patriottismu. Pò esse momentu piacevuli, estò sicuru, se menu ghjusti è noble, indulge in l'odi, racismu è altri preghjudizi gruppi. Hè piacevate immagginà chì u vostru gruppu hè supiriore à quarcunu. U patriottismu, racismu è altri ismosi chì u dividanu da l'uvitatu, puderebbenu unificà, per una volta, cù tutti i vostri vicini è cumpatibili in tutti i limiti chì ùn sò micca significati chì sò spécifié.

Sì avete frustatu è ingeratu, sè vo vulete sente l'impurtante, putenti è dominanti, sè vo vulete chjave a licenza per stravagini in vendetta, veramente o fisicu, pudete animà per un guvernu chì annuncia un vacanze per a natura è permessu apertu odià è per a morte. Avete bisognu chì i ghjochi di a guerra più entusiasimi volenu à volte l'oghji in ghjustizia di novi novi furunu è torturati cù l'uviziatu crucidu e temutu; L'odiu hè assai più impurtante ch'è u so uggettu. Se e vostre credenze riligiosu dicenu chì a guerra hè bonu, pudete andà veramente assai tempu. Avete parte di u pianu di Diu. Vive da a vita dopu à a morte, è forsi avemu tutta per esse si trova nantu à a morte di noi tutti.

Ma creenzini simplistenzi in u bonu è u malu ùn anu micca truvatu bè cù u mondu reale, ùn importa ciò chì parechji persone anu cumandatu senza dubientu. Ùn fate micca un maestru di l'universu. À u cuntrariu, cuntene u cuntrollu di u vostru destinu in e mani di i ghjente chì manipulanu cinunamente cun ghjustìziu ghjattu. È l'odi è l'intrigue ùn furnisce micca una satisfazione perseverante, ma invece razza risorse amori.

Eppuru tuttu ciò chì? Avete alcuna u razzismu è altri cunseghjani ignoranti? Avete sustegnu guerri, perchè anu in fattu, anu aghjunghje motivazioni onore? Avete suppostu chì e guerri, quale sia a basa di l'emozioni, anu aghjustatu ancu à elli, sò batti in difesa di vittimi à contru l'aggressori è di priservà i modi di vita più civilizzate è demucratiche? Fighemu quì à u capu dui.

One Response

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *

Artìculi Related

A nostra Teoria di u Cambiamentu

Cumu finisce a guerra

Move for Peace Challenge
Avvenimenti antiguerra
Aiutateci a Cresce

Donatori Chjucchi Ci Mantene Andatu

Se sceglite di fà una cuntribuzione recurrente di almenu $ 15 per mese, pudete selezziunate un rigalu di ringraziu. Ringraziemu i nostri donatori recurrenti nantu à u nostru situ web.

Questa hè a vostra chance di reimaginà a world beyond war
Negoziu WBW
Traduci A Qualchese Lingua