Guerra: Hè a Natura Umana solu se u Suicidiu Cullettivu hè Naturale

Cumenti à u Michigan Pax Christi annual statement conference, April 11, 2015.

Video.

Ti ringraziu per avè me quì. Sapiu chì assai persone sò state implicate in a pianificazione di questu avvenimentu. Grazie!

Pruveraghju sta mane per affruntà a quistione di cume pudemu megliu parlà i nostri omi umani di unu di i miti primari chì permettenu à a guerra di continuà. È in un secondu discorsu più tardi oghje, andaraghju più nantu à a quistione di l'attivisimu è di custruisce un mondu pacificu.

Aghju mandatu una scatula di i mo libri quì per mail, è aghju avutu per mandà un altru perchè a prima scatula hè ghjunta intatta, eccettu chì tutti i libri mancavanu. Benchì ùn sà micca chì hà rubatu i libri, Mary Hanna mi hà raccomandatu di informà chì u missaghju chì vi portu era cusì minacciosu chì i libri sò stati presi, è a scatula viota consegnata, da un gruppu di - è cite - Weannie-heads !

Avà, vedi ciò chì aghju fattu. Aghju chjamatu qualcunu capimachja in un discorsu nantu à a pace, ma l'aghju organizatu, cusì sarete culpabili à Maria (è forse à u Serviziu Postale di i Stati Uniti) invece di mè. Ma benintesa quandu a squadra di basket di Michigan State hà scunfittu a Virginia, aghju dettu qualcosa peghju di ciò chì Maria hà probabilmente dettu in a so vita, cum'è l'aghju fattu l'annu prima, micca chì tengu rancori.

Avà, sapemu tutti chì u risentimentu è a culpa sò strumenti di propaganda di guerra. Dunque, in difesa di Maria è a mo mia: nessunu di noi hà chjamatu qualcunu un nome in presenza di quella persona o hà prupostu di fà male à alcuna persona o armassi cun macchine massicce di morte in preparazione per i libri spariti o una squadra di basket chì perde. Ùn aghju micca messu alcun fan di u Michigan State nantu à una lista di uccisioni è li fece saltà è tutti quelli vicinu à elli à pezzi cù missili infernali. Nisunu di noi hà lanciatu invasioni.

Hè piuttostu una distinzione chjave, nò, arrabbiarsi cù o senza armi di guerra. Ma pruvate à truvà una discussione nantu à e guerre in Mediu Oriente chì menziona ancu chì 80 à 90 per centu di l'armi ci sò da i Stati Uniti, cù vendita d'armi è rigali significativamente sottu u presidente Nobel di a pace.

Dunque, quandu vi ne falate, sariamu tutti probabilmente persone migliori se ùn ci arrabbiamu micca cù altre persone - solu per l'inghjustizia. Ma postu chì ùn aghju micca urganizatu milioni di persone per pianificà è preparassi per crociate accuratamente eseguite di omicidiu di massa, a mo rabbia hà fattu assai menu danni cà, dicemu, i sentimenti di George W. Bush per Saddam Hussein chì hà pruvatu à uccidere u so babbu.

Aducu tuttu què per fà cummentarii nantu à l'idea di ciò chì si chjama "natura umana". Se a "natura umana" hè qualcosa di distinta da a cultura, allora - qualunque sia - puderebbe speculare (perchè ùn averaghju micca idea, ma si puderia speculare se si vulia) chì e mo emozioni chì fighjanu u basket sò "natura umana". A guerra, invece, hè un sforzu cullettivu. Richiede piani, preparazioni, fabbricazione, furmazione, condizionamentu. Cumu un tale sforzu di gruppu pò esse distintu da a cultura? A guerra hè assolutamente centrale in a nostra cultura. Si duveria speculare senza fondu è inutile chì parti di a nostra cultura sò "natura umana" mentre chì altre parti ùn sò micca. Ma tandu quale seria quale?

Quandu si prende a participazione di a guerra à u livellu individuale, truvate chì a maiò parte di l'individui ùn vogliu nunda da fà; nimu ùn riceve stress da traumaticu da a pruprità di a guerra, è di sicuru un condizionamentu intensu sviluppatu per decenni di esperienza culturale , parechji di i quali ùn si recuperanu mai da l'avè fattu.

È quandu si participa à a guerra à u livellu di u gruppu, truverete chì parechji gruppi di umani, grandi è chjuchi, ricchi è poveri, avà è in u passatu, ùn anu avutu nunda à chì vede cù a guerra. Per a maiò parte di l'esistenza umana ùn ci era nunda chì puderia esse chjamatu guerra. Dapoi a creazione di a guerra hè stata sporadica. E sucietà l'anu abbandunata da seculi è riportata torna. A maiò parte di i gruppi, a maiò parte di u tempu, l'anu lasciatu bè solu. È a guerra oghje s'assumiglia assai pocu à a guerra cum'ella era 1,000 o ancu 100 anni fà. Inoltre, u 95% di l'umanità chì stà fora di i Stati Uniti pensa soprattuttu à a guerra assai diversamente da cume si discute in i Stati Uniti. A discussione di "e prossime guerre" cum'è se a guerra sia inevitabile ùn hè micca normale. I dibattiti nantu à se bombardà a ghjente in guai o lascialli solu sò assai menu cumuni cà i dibattiti nantu à cumu aiutalli. A preoccupazione per una nazione chì resiste à a presenza di e truppe è missili di a propria nazione ùn si sente mai fora di a Patria imperiale.

Un americanu cresciutu in Hollywood vi dicerà chì a guerra hè "naturale", "natura umana", inevitabile è genetica. Ma ci sò numerosi racconti ben documentati di e culture umane non solu libere di guerra ma incapaci ancu di capisce ciò chì hè. Un antropologu hà dumandatu à un omu perchè ùn hà micca adupratu una pistola à dardi, destinata à caccia d'animali, contr'à i rapitori schiavi chì venenu à schjavà a so famiglia, è hà rispostu "Perchè li uccideria". Probabilmente ùn deveru micca pensà à què cum'è ignoranza di a pussibilità di uccidere. Vulemu sempre trattà a differenza cum'è l'ignuranza. U fattu hè chì tumbà hè a peghju cosa pussibule. Hè peghju ch'è in schiavitù. Logicamente si pò fà un casu perfettamente bonu per l'azzione è a ghjustificazione di l'omu. In i Stati Uniti, tuttavia, l'idea chì puderete tene una pistola è ùn la userai contr'à qualchissia chì schiavizza a vostra famiglia hè guasi incomprensibile. Probabilmente duvemu pensà à chì cum'è ignuranza. In a nostra cultura lodemu a ghjente dicendu "Avete veramente tombu!" Probabilmente duvemu pensà à què cum'è pregiudiziu. Ciò chì ùn ci duverebbe micca pensà cum'è "natura umana".

Innò, ùn sustenu micca chì lasciate à qualchissia schjavà a vostra famiglia. Semplicemente indicu chì esistenu culture chì vedenu l'assassiniu assai diversamente da cume a nostra. Dunque, se l'accettazione di l'uccisione è l'evità totale di l'uccisioni esistenu entrambe, cum'è fà, cumu si sceglie quale hè a "natura umana". O sì nimu hè "natura umana", ci hè qualcosa d'altru chì is "Natura umana"?

Ebbè, sè pruvate à definisce a "natura umana" cum'è ciò chì face ogni singulu umanu, u so cuntenutu hè sparitu. Se pruvate à definisce cum'è cose chì facenu a maiò parte di l'omu chì sapete in un momentu è un locu particulari, cumu sceglite quale cose da includere? È perchè inchietassi? Chì ghjè u puntu? U fattu hè chì a "natura umana" hè un sensu è, per dì la in un altru modu, un cuncettu senza scopu.

Allora perchè esiste cum'è cuncettu? Perchè ci sò scopi chì hà pruvatu à serve. Pensu à dui, chì puderebbenu esse chjamati u normativu è u scusatore. Per normativu intendu l'abitudine chì alcune persone anu avutu di dichjarà chì tuttu ciò chì a maiò parte di a ghjente deve fà da tutti. S'ellu hè nurmale per e persone di curà i so figlioli allora tutti devenu curà i so figlioli. Sembra abbastanza innocu. Ma chì si hè normale in Indiana esse eterosessuale? È s'ellu hè normale colpisce i zitelli o brusgià benzina o manghjà cani o sacrificà vergini? Perchè in u mondu qualcosa deve esse cumunu per falla bè? À u cuntrariu, tuttu ciò chì hè bonu duvemu travaglià per rende cumunu.

Per scusatoriu vogliu riferisce à ciò chì hè statu probabilmente l'usu più frequente di u cuncettu "natura umana" durante l'anni, vale à dì cum'è un mezzu per scusà azzioni orribili. Sustegnu qualcosa di crudele è inghjustu, brutale è distruttivu? Aghju colpitu o umiliate a ghjente? Sfruttu i debuli? Arrubbate è ingannu? Participu à l'assassiniu à grande scala di stranieri o à a distruzzione di u mondu naturale? Ebbè, hè bè. Hè a "natura umana", dunque sò impotente à piantà. A fermata richiede chì mi trasformi in alcune altre spezie. Benintesa migliaia di altre persone chì cunnoscu ùn facenu micca u male chì facciu, è sò umani, ma in a mo pusizione l'avianu da fà ancu perchè hè "natura umana" - vale à dì nè più nè menu hè ciò chì accadu di fà per u mumentu. Sì we ùn la fate micca, sustenidori di cuntinuà u trafficu di schiavi argumentatu in u Parlamentu, lucca e nazioni a faranu. Ma l'altri nazioni ùn l'anu micca. Sì we ùn guarnisce micca u pianeta, dice u Pentagonu, autri vulerà. Benintesa, puderianu o no, ma questu ùn serà micca determinatu da a so spartera "natura umana", solu da a so spartera di a natura di u Pentagonu.

"Natura umana" hà da esse u più grande termine per u cuncettu più mundanu mai creatu. Avete mai intesu parlà di qualcunu chì face qualcosa di bonu è chì l'annuncia chì era micca natura umana? Quandu un cane face qualcosa di inusuale, l'altri cani, o ancu l'umani intornu castiganu u cane per viulazione di a natura canina? Perchè a sola spezia umana arriva à trascinà intornu à stu stranu cuncettu di una "natura" chì hè à tempu tuttu ciò chì qualcunu accade di fà è qualcosa di vagamente di più?

In u primu mese d'ottobre, Pax Christi Metro DC-Baltimore hà saldatu un annunziu in u Reporter Naziu Catolicu chì si diceva: "CROCADES, INQUISIZIONE, ESCLAVITÀ, TORTURA, PUNIZIONE CAPITALE, GUERRA: Durante parechji seculi, i dirigenti di a Chjesa è i teologhi anu ghjustificatu ognunu di sti mali cum'è cuncordanti cù a vulintà di Diu. Solu unu d'elli conserva sta pusizione in l'insignamentu ufficiale di a Chjesa oghje. Credemu chì hè ghjuntu u mumentu per a Chjesa Cattolica di rifiutà a "guerra ghjusta" cum'è inconsistente cù l'insignamentu è l'esempiu di Ghjesù è di diventà una Chjesa di Pace Ghjusta ".

Ùn hè micca una brutta dichjarazione, huh?

Sapete ciò chì e persone chì ùn anu micca un accessu speciale à a "vuluntà di Diu" chjamanu è chjamanu sempre schiavitù, tortura, pena capitale, è numerosi altri mali? Hè vera, "natura umana". È se duie persone ùn sò micca d'accordu nantu à a vulintà di Diu o u cuntenutu di a natura umana ponu appellà à esattamente a stessa prova per risolve a so disputa, vale à dì nunda - eccettu sia un accordu di disaccordu sia a rimozione violenta di a persona in disaccordu cù a so rivendicazione .

Avemu arrivatu à un puntu, naturalmente, in cui a continuazione di a guerra rischia l'esistenza di l'umanità. I periculi gemelli di l'apucalipse nucleare è di u caosu climaticu sò avanzati più da a guerra chè qualsiasi altra cosa. U modu primariu in cui a guerra uccide hè allontanendu risorse massicce da induve puderanu fà u bè, cumpresu u bè di a prutezzione di l'ambiente. Inoltre a guerra hè, in certi modi, u nostru primu distruttore di l'ambiente. In più di quali guerre si battenu per i carburanti chì usamu per distrugge l'ambiente. È in più, a proliferazione di energia nucleare è armi è a facilità crescente di a guerra robotica aumenta drammaticamente u risicu di a guerra chì ci distrugge tutti prima chì u clima possa.

Avà, ùn sò micca prufessore di logica ma pensu chì simu ghjunti à qualcosa chì qualifica cum'è una prova logica.

  • Se a guerra hè "natura umana", u suicidiu cullettivu hè "natura umana". In altre parolle, a natura di l'umanità hè di cessà di esse.
  • Ma tutti da Aristotele à Bill O'Reilly saranu d'accordu chì a natura di qualcosa ùn pò esse a so assenza.
  • Dunque, sì "natura umana" significa qualcosa o micca, ùn hè micca guerra.

QED

 

Perchè a "natura umana" hè una scusa per a guerra, a senterete u più in i lochi chì facenu a guerra u più spessu. E questu naturalmente porta à a situazione umoristica di e persone chì rendenu a guerra attraente à tutte e persone chì ùn a ghjustificanu micca a so guerra. I Stati Uniti sò luntanu u primu fornitore mundiale di armi da guerra, cumpratore di armi da guerra, armi da usu o di guerra è tuttu u circondu facilitatore di guerra. Novanta cinque per centu di l'umanità hè guvernata da guverni chì ùn anu nunda à distanza cum'è l'investimentu di i Stati Uniti in guerra. Parechji paesi investenu trà 0 è 5 per centu ciò chì facenu i Stati Uniti in guerra. Ma se dumandate à un americanu perchè ùn ponu micca riduce un pocu u militarisimu, vi diceranu chì hè "natura umana". Vedi, l'altru 95% di l'umanità ùn face micca veramente parte di a "natura umana". A "natura umana" si rivela natura americana. Truvate stu listessu fenomenu trà e prublemi. Nisun altru paese distrugge l'ambiente naturale, almenu per capita, à distanza cum'è i Stati Uniti. Ma i ghjetti è u cunsumu sò difesi o accettati cum'è "natura umana".

 

I Stati Uniti spende più di un trilione di dollari à l'annu in preparazioni di guerra, circa 1.3 trilioni di dollari in realtà, ciò chì hè esattamente ciò chì i studienti statunitensi è l'anziani studenti anu in u debitu cumunale di studenti chì si capisce cum'è una crisa scandalosa è massiccia, eppuru hè ciò chì u Cungressu spende in preparazione à a guerra ogni annu - annu dopu annu - senza cummentà, discussione o dibattitu. A spesa militare di i Stati Uniti hè raddoppiata dapoi chì i Stati Uniti anu invadutu l'Afghanistan, eppuru u bilanciu di u Caucus Progressive Congressu quest'annu hà prupostu di taglialu da un grande totale di 1 per centu è ùn hà mancu menzionatu chì in alcuna di e so dichjarazioni nantu à u so bilanciu. U restu di u mondu spende circa un trilione di dollari tutti inseme. Dunque a media trà circa 200 altri paesi hè circa un mezu per centu di ciò chì spende i Stati Uniti. Se i Stati Uniti, per qualunque ragione di cockamamie, si sentissinu ubligati di rispettà una "natura umana" chì includia u restu di, sapete, umani, saranu custretti à riduce a so armata di 99.5 per centu. È s'ella fessi quessa, seraghju felice di lasciarla difende u so cumpurtamentu cù qualunque lingua vulessi.

A propositu, se avete fattu u calculu basatu nantu à a spesa militare per capita a riduzione per i Stati Uniti per soddisfà u restu di a media mundiale sarebbe simile estrema. I Stati Uniti spende circa 3,135 $ per persona à l'annu, è u restu di a media mundiale hè di circa 143 $, vale à dì circa un 95 per centu di tagliu per i Stati Uniti per cumincià à agisce umanu.

Se avete fattu u calculu in percentuale di l'ecunumia di una nazione, ancu cù a misura più conservativa, avresti ancu da taglià a spesa militare di i Stati Uniti di più di un terzu - ma l'idea (abbastanza cumuna in a testimunianza di u Cungressu) chì un paese duverebbe avè più armi s'ella li pò permette, piuttostu chè s'elli servinu qualchì bonu scopu, hè - à parè meiu - cumpletamente inaccettabile, hè in realtà a radice di u prublema stessu; scusendu i più grandi livelli di uccisioni di i paesi ricchi perchè sò ricchi sembra aghjunghje insulte à ferite.

È se i Stati Uniti riducessinu significativamente u so militarisimu, u percorsu sarebbe fattu lisu per riducallu interamente. Hè cusì, senza perde a fede in u militarisimu, i Stati Uniti puderanu limità u so Dipartimentu di Difesa à e cose chì servenu un scopu difensivu. Puderia guardà i so cunfini cù tutti i tipi di armi. Ma fà cusì, è chjude e basi è l'occupazioni straniere, scartà i portaerei è sottumarini, smuntà l'armi nucleari, abbandunà tuttu u travagliu nantu à l'arme in u spaziu, averia alcuni risultati maiò. Senza a minaccia è l'offerta d'armi di i Stati Uniti, e corse armate puderebbenu riversà. A Corea puderia riunificassi. Palestina puderia ghjunghje à una soluzione à un statu. Senza chì e truppe americane calchinu e porte - scusate mi, vogliu dì a pulizza - u globu, u guvernu americanu, u principale primariu, puderia sustene u dirittu internaziunale.

U più impurtante forse, ogni frazzione significativa di 2 trilioni di dollari hà u putere di trasfurmà u mondu per u megliu se messu à l'usu currettu. Si ne sarebbe andatu a fame. Si ne sarebbe andata l'acqua impura. (È mancanza d'acqua in Detroit.) Persu per i senzatetti. Si tratta di prublemi chì finiscenu cù l'usu currettu di una piccula frazione di 2 trilioni di dollari à l'annu. Immaginate se in u 2003 i Stati Uniti avianu datu solu à ogni citatinu di l'Iraq un quartu di milione di dollari. Quella spesa ùn si avvicinerà micca à ciò chì hè statu spesu, ma sò dispostu à scumette chì almenu alcuni Iraqi avarianu apprezzatu l'attu. Benintesa di rigalà soldi ùn hè micca simplice è ci sò modi più efficaci per investisce in salute è educazione è energia verde allora solu distribuendu contanti. U puntu hè chì avemu spesu più soldi di quellu è chì avemu avutu? Più di un milione di morti. Milioni di feriti. Milioni traumatizati. Una nazione distrutta. L'ambiente naturale hè gravamente dannighjatu. A nostra ecunumia hà sdrughjitu. E nostre libertà civili sò erose. A nostra cultura hè corruzzata. A nostra moralità avvelenata. È a maiò parte di u mondu vede i Stati Uniti cum'è una minaccia. Per una spesa più chjuca, u guvernu americanu puderia esse amatu. Sceglie di spende di più per esse odiatu. Quandu Gallup hà sondatu 65 nazioni à a fine di 2013, è hà dumandatu chì nazione era a più grande minaccia per a pace in u mondu, u vincitore schiacciante era i Stati Uniti.

Ricumandemu di indicà quellu sondaghju à e persone. Mi pare chì sia avete da dichjarà u mondu severamente è irrazionalmente ingannatu, forse chì richiede ancu di più militarisimu. O duvete cumincià à apre i vostri ochji à u fiascu di u militarisimu à i so termini, à chì puntu pudete nutà chì i Stati Uniti perde tutte e so guerre terrestri, aggrava tuttu ciò chì pretende di riparà cù e so guerre aeree è piantà semi di u male cù e so guerre di droni - è innumerevuli ufficiali americani recentemente ritirati ammettenu tuttu què.

I nostri vicini in Canada cercanu di seguità u nostru caminu guerrieru, è aghju provatu à dilli chì si ne pentiranu, ma chì ci vulerà anni di travagliu per custruisce gruppi terroristi anti-canadiani per rivalà cù quelli di i Stati Uniti Stati hà generatu. A cosiddetta spesa di "difesa" hè contraproduttiva, ma ùn hè micca per l'amatori. Per avè ogni novu gruppu militante in u Mediu Oriente aduprendu e vostre armi è imitendu a vostra retorica mentre rilascianu filmi di lunghezza intera chì ti preganu di attaccallu, poi crescenu à passi passati quandu l'attaccate, in modo chì ancu i vostri cittadini (cun ​​alcuni FBI prodding) vogliono aderì è i vostri media ponu cumincià à fà finta chì u gruppu stranieru s'hè infiltratu in e vostre cità - chì pigghia cumpetenze chì i Stati Uniti anu maestru da prima chì smettinu d'invasione u Canada. Avete vistu u titulu "ISIS IN BROOKLYN"? Benintesa, nimu da l'Iraq o da Siria era venutu à Brooklyn per travaglià per ISIS o ancu cuntattatu à nimu in Brooklyn; piuttostu qualchissia in Brooklyn era stata colpita è incalcata in qualcosa da un agente di u FBI chì fingia di esse ISIS.

I Stati Uniti anu iniziatu in Yemen cù omicidi da missili, è i difensori di i droni vi diceranu chì i missili sò megliu cà altri tipi di guerra, perchè cù i droni ùn more nessunu. U significatu micca americani. Un annu fà, u presidente Obama rivindicava una sorta di successu. Parechji anni fà, ancu eiu chì ùn pudia micca prevede a finale di basket quattru vale a pena, predice chì a guerra di i droni à u Yemen creerà una guerra più larga. È avà avete i Stati Uniti chì aiutanu l'Arabia Saudita à macellà i zitelli per fà saltà l'arme furnite da i SU cù armi furnite da i Stati Uniti. È pudemu pusà à pusà è pensà à quelli Yemeniti cum'è bestie viulenti in ritardu per via di a so natura umana chì ghjustifica u nostru Pentagonu chì hà creatu stu disastru.

Sapete chì ci hè stata una grande protesta in a Repubblica Ceca di pocu tempu fà di u militarisimu di i Stati Uniti direttu in Russia? È unu in Kiev? U prossimu anniversariu di Hitler, u 20 d'aprile, i Stati Uniti inizieranu a furmazione di a forza militare volontaria neo-nazista di l'Ucraina. I Stati Uniti anu truppe è armi in Ucraina è in tutta l'Europa di l'Est avà, finu à a fruntiera di a Russia. E persone piglianu stu tippu di cose un pocu seriu, mentre guardemu u nostru basket. I Stati Uniti anu mentitu à a Russia quandu e duie Germanie si sò riunite, dicendu chì l'OTAN ùn si espanderà micca un centimetru versu u livante. I SU anu facilitatu un colpu in Ucraina è custruiscenu ostilità quì, è l'Europei è i Russi sò indignati. U quartu lugliu scorsu aghju parlatu fora di una basa militare di i Stati Uniti in Inghilterra induve i lucali celebranu una festa di l'Indipendenza da l'America. Aghju parlatu cù manifestanti in Sicilia chì si resistenu à a custruzzione di una basa di cumunicazione di a Marina di i Stati Uniti. In l'Isula Jeju, Corea di Sud, a resistenza à una nova basa di a Marina di i Stati Uniti hè intensa. In Okinawa, u guvernu lucale hà fattu casu à i manifestanti è hà piantatu a custruzzione di una basa americana, contru à a vulintà di u guvernu giappunesu. E Filippine sò in un tumultu per l'azzione militare di i SU. In u mondu, a ghjente cunnosce i Stati Uniti per via di a so occupazione militare di a so terra. È mentre guardu u basket, l'annunciatore ringrazià e truppe americane per avè guardatu da 175 paesi cum'è s'ellu hè bonu è normale.

Certi sanu chì ùn hè micca. Applaudiu à Pax Christi per avè parlatu contr'à l'idea di una "guerra ghjustu". Una volta chì ci sbarrazzemu di l'idea chì alcune guerre sò guerre belle, duvemu esse capaci di sbarrazzassi di l'idea chì duvemu finanzà a presenza permanente di truppe o di aerei di morte robot in darn vicinu à ogni paese di a terra. In generale ùn si sente parlà di casi di abusu di zitelli o solu stupru o solu discriminazione razziale. U Washington Post di recente hà publicatu una colonna intitulata "A guerra à l'Iran pò esse a nostra migliore opzione". Immaginate s'ellu avia dettu "U razzismu pò esse a nostra migliore opzione" o "Uccidere i gattini pò esse a nostra migliore opzione". Alcune cose sò, à ragiò, inaccettabili. È se a guerra fessi una di quelle?

Questu hè u casu chì facemu World Beyond War: ùn ci hè micca rombu di guerra, nisuna scusa per a guerra. Hè tuttu negativu è hè a cosa più negativa chì femu, l'istituzione a più maligna di a terra. È ùn ci hè manera di risolve lu. Human Rights Watch hà scrittu pocu fà un raportu annantu à l'orrori inflitti à e cità Iraqi, micca da ISIS, ma da e milizie Iraqi dicenu esse "liberatori" di e persone da ISIS. Ma piuttostu chè di ricunnosce chì tali orrori sò stati parte di ogni guerra mai purtata, Human Rights Watch urge à i piani di riforma è i punti di riferimento è u rispettu di e cosiddette leggi di guerra. Amnesty International hè ghjuntu cù un raportu annantu à l'assaltu di 2014 in Gaza chì cundanna i razzi sparati da Gaza per esse insufficientemente precisi, cume se migliori razzi fabbricati in i Stati Uniti saranu più legali è accettabili. L'ONU prevede un'altra riunione nantu à l'arme inumane, ma chì sò l'armi umane? Ùn pudete micca aduprà e lege per riformà a più grande violazione di a lege. Ùn pudete micca riformà una istituzione di uccisioni di massa. Imaging chì prova à riformà u cancheru.

Studii anu veramente trovu chì parlà di una cosiddetta "guerra" à u cancheru face male a causa di riduce u cancheru perchè e persone ùn aghjustanu u so cumpurtamentu per evità i risichi, fighjendu invece e speranze mediche per eliminà u cancheru da u mondu. Ma almenu ci hè capita chì u cancheru hè interamente indesiderabile, chì ùn avemu micca bisognu di e Cunvenzioni di Ginevra per a creazione è l'usu currettu di un bon cancheru.

Un articulu rimarchevuli apparse in u Issù 2014 di u Reunione Americana di Salute Pública. I citunu:

«Dapoi a fine di a Siconda Guerra Mundiale, ci sò stati 248 cunflitti armati in 153 lochi in u mondu. I Stati Uniti anu lanciatu 201 operazioni militari d'oltremare trà a fine di a seconda guerra mundiale è u 2001, è da tandu, altri, cumpresi l'Afghanistan è l'Iraq. Durante u 20u seculu, 190 milioni di morti puderanu esse direttamente è indirettamente ligati à a guerra - più cà in i 4 seculi precedenti ".

Al di là di a morte, a guerra ferisce è traumatizza à una scala assai più vasta. Hè a causa principale di mancanza di casa. Hè, per varie misure, u principale distruttore di l'ambiente naturale. Hè di gran lunga a giustificazione principale per l'erosione di e libertà civili è di l'autogovernanza. Hè u primu drenu di ricchezza è prosperità in u mondu. Immaginate se una tale istituzione sia stata nova pruposta. Ùn averiamu micca rifiutatu subitu fora di manu?

Hè statu meravigliosu di vede spinghje quandu l'Indiana hà prupostu di permette a discriminazione contr'à e persone in funzione di a so orientazione sessuale. Immaginate se Indiana prupone a creazione di l'istituzione di guerra. Vogliu dì, immaginate se ùn avessimu micca avutu a guerra, è l'Indiana hà avutu l'idea. Dumpteremu più di a metà di e spese di u guvernu in sta nova operazione, prupone l'Indiana, è ùn ci farà nunda, ma metterà a nostra vita in periculu mentre assassinemu migliaia è migliaia di persone innocenti, è perderemu assai diritti in u prucessu. Quale hè chì sustenerà un tale furore?

Ma allora perchè qualcosa deve esse accettabile solu perchè esiste digià eri? Ùn duvemu micca esse insanguinati? Ùn ci hè micca una furia adatta quì? Ùn puderebbe mancu esse un locu, almenu genericu, per u termine Weannie-heads?

È se, invece di l'Indiana, era un paese stranieru chì hà fattu alcune di e cose chì facenu i Stati Uniti? Quandu l'Equadoru hà dettu chì i Stati Uniti puderanu tene e so basi quì sì l'Equadoru puderia avè una basa in Florida, l'idea hè stata vista cum'è ridicula. Perchè? Quandu l'Iran cerca di tene e nave americane un pocu più luntanu da a so costa, i SU vedenu questu cum'è aggressivu, ma quantu saranu i Stati Uniti cum'è e navi iraniane da esse à a so costa? Se u Messicu assassinava persone cù droni in i Stati Uniti, l'appruvavanu i Stati Uniti? Se Cuba bombardessi Miami per l'albergu di terroristi, l'avucati di u Dipartimentu di Statu di i Stati Uniti difenderianu quella azzione? Questa hè sempre una bona prova di moralità, qualchì volta cunnisciuta cum'è a regula d'oru, ma ancu in questu casu una bona prova per u naziunalisimu. Un modu per pruvà se vi identificate cù una nazione hè di dumandassi se appruvariate e stesse azzioni se eseguite da una nazione diversa. Pudete identificà cun una nazione, ma vulete chì si comporti abbastanza versu altre nazioni, ma solu se vi identificate di più cù l'umanità.

Un altru modu per e persone di mette in discussione e so credenze hè di dumandà cumu si senterebbe se i cosiddetti danni collaterali, vale à dì a maggior parte di e persone uccise in una guerra, i civili innocenti, eranu in i Stati Uniti. A puderebbe ghjustificà cum'è un prezzu da pagà per ... qualunque sia suppostamente un prezzu da pagà? A maiò parte di a ghjente ùn pudia micca chjaramente, ma ùn si pone micca a dumanda è ùn si lascianu mancu sapè chì e guerre sò macellazioni unilaterali di persone di e nazioni dispensabili piuttostu chì l'indispindibile.

Un'altra prova bona hè di dumandassi ciò chì appruvariate se un altru partitu puliticu a fessi. Se un presidente ripubblicanu passassi una lista di omi, donne è zitelli u marti è sceglia quali da assassinà, reagiriate esattamente di listessa manera chì avete reagitu à a lista di uccisioni di u presidente Obama? Sta quistione principia cù a quistione se puderete permette di cunnosce una storia chì hè stata cunniscenza publica da trè anni dapoi una prima pagina New York Times articulu hà copiatu, o evitassi di cunnosce in stu casamentu? Secundaria hè a quistione di ciò chì vulete fà se sì permessu sapè.

Una chjesa simile hè ch'è voi pensassi se una rama diversa di u guvernu hà fattu qualcosa. Se u Cummu di i Servizi Armati di a Casa passassi da una lista di uccisioni, selezziunati vittime, è uccidendole è quiddi vicinu, avete approvatu, dissentite, o dumandassi di più?

In u casu di una guerra chì u presidente Obama ùn vole micca, l'Iran, a ghjente hà scupertu di colpu chì ponu difende alternative à a guerra. Un'altra bona domanda da mette in mente di e persone hè a seguente: Perchè ùn preferite micca alternative à a guerra in casu di ciascuna di l'altre guerre libere o contemplate? Perchè solu in Iran? Perchè oghjettà à a fretta à a guerra solu quandu un partitu puliticu di i Stati Uniti face cusì? Perchè oghjettà à e furte esecuzioni da ISIS ma micca da l'Arabia Saudita? Perchè indignassi à u cumandamentu piuttostu chì in ogni locu l'avvenimenti sò scandalosi?

Credu chì avemu bisognu di dumandà e dumande è si organizà per travaglià per una spinta forti per eliminà a guerra è cambiate cù i mezi noviviolenti di risolve i cunflitti, perchè contru à certi pretesti accademici di Occidentu a guerra ùn va micca via, tantu à a paura. . À u cuntrariu, a guerra aghjunghje a so distruzzione, è l'usu di i droni hè normalizendu a guerra in un modu chì renda maghjine e più grandi distruzzioni.

Aghju redattatu alcune osservazioni per più tardi oghje in cui guardu cumu pudemu ghjunghje à a world beyond war è chì a world beyond war puderia parè. Pensu chì capisce currettamente un mondu cunsacratu à a guerra hè u solu locu per cumincià. E pensu chì duvemu capì micca cum'è un mondu interu cundannatu senza speranza à a guerra ma cum'è un mondu chì piglia a decisione cumpletamente facoltativa di proliferà a guerra principalmente à l'insistenza di u guvernu di i Stati Uniti. Capisce chì a guerra hè una scelta, significa chì a pace hè ancu una opzione dispunibile.

Aviu previstu di lascià u tempu quì per e dumande, ma aghju amparatu chì ci hè una sezione intera separata nantu à u calendariu per e dumande, allora lasciami invece di principià u tema di Cosa Ne Femu?

Cumu uttene abbastanza persone abbastanza attive per spinghje indietro contr'à a guerra è u militarisimu? Ebbè, avemu avutu abbastanza persone attive da u 2001 à u 2007 per sparghje una grande cuscenza di almenu una breve durata di almenu alcuni di i mali di a guerra è forzà a fine, temporanea cum'è si hè rivelatu, di a guerra di i Stati Uniti in Iraq - ancu cù un ritardu di trè anni.

È avemu avutu abbastanza persone infurmate è attive in 2013 per evità un attaccu massiccia à Siria chì Wall Street, i media di l'impresa, è tutti i principali politici in Washington aghju piacè è previsti di principià imminenti.

Ma in 2014, u presidente Obama, chì era statu ubligatu à esce da l'Iraq da u trattatu di Bush, era di ritornu, è i Stati Uniti eranu impegnati in a stessa guerra in a quale ùn era micca riuscita à aderisce pienamente in 2013, ancu se da u latu oppostu.

Eppuru, in 2015, a diplomazia cunnubbillata cù l'Iran hà stallatu a visione di u novu di una guerra quì.

Chì face a differenza trà i mumenti quandu a pace riesce è i mumenti quandu a guerra face? Beh, aiuta quandu altri interessi si allineanu. Obama vole a pace cun l'Iran ma a guerra iraniana cun a guerra di i SU contra ISIS. A ragione per cui a pace riesce solu per un mumentu, però, hè chì a pace ùn avanza micca oltre una pausa per ricaricà. I Stati Uniti ùn anu micca bombardatu a Siria dui anni fà, ma ùn anu investitu nè in aiuti, diplomazia, nè embargamenti d'armi. Invece hà armatu è furmatu assassini, hà mandatu u so tempu, è hà aspittatu una migliore propaganda. A propaganda chì pare di fà u megliu ùn hè micca quella di a guerra umanitaria ma quella di a guerra contr'à i demoni diabolici chì venenu à ottene noi: slitters di gola ISIS chì portanu Ebola da u Messicu à e scole di i nostri zitelli.

Ciò chì face a differenza in termini di impegnu publicu in i Stati Uniti à u mumentu - è seremu megliu di cambià questu o ci ucciderà tutti - hè u partigianatu. Un coppiu di studiosi, Michael Heaney è Fabio Rojas anu un novu libru chjamatu Festa in u Strada: U Movement Antiwar è u Partitu Democràticu dopu a 9 / 11. Alcuni di voi sarvanu cullati in essi cume aghju fattu sondaggi di i participanti in eventi di pace per anni. Hè trovu chì l'identificazione di u Partitu Democraticu cù a pace era u fattore primu per allargà u muvimentu di a pace versu l'iniziu di a presidenza Bush è à riduce à a fine di quella presidenza.

Allora a risposta ovana quantu à cumu si allende u muvimentu di a pace ùn hè micca veramente un secretu: installate un presidente repubblicano. Ora, pudete discutere se a guarita hè peggiore di a malattia, ma a guarigione hè quantu sicura cum'è Advil per una maldestra di testa. Vulete un grande movimentu di a pace, inghju un Presidente repubblicanu è un Vice Presidente di u Repubblicu è scopre cumu si guardanu e cose in la mattina.

Avà, determinà se i presidenti repubblicani sò peghju fattori di guerra, ancu cù a resistenza attivista, ùn hè micca cusì semplice è ùn ci aiuterà micca. A menu chì ùn custruimu un muvimentu di pace più grande è più principiale di ciò chì l'alleanza cù i dui grandi partiti pulitici permetterà, avemu finitu per.

U primu risicu di a guerra hè l'olucaustu nucleare. Stu periculu continua à cresce cù l'assistenza attiva di i Stati Uniti. A seconda cosa peghju chì un presidente di i Stati Uniti pò fà per a guerra hè di piglià più putenze di guerra è di trasmette li à tutti i futuri presidenti. In questu sensu, u presidente Obama hà superatu u presidente Bush. Mentirà à u Cungressu hè oramai tutale di rutina: u Cungressu è e Nazioni Unite ponu esse semplicemente ignorate. U secretu hà fattu funghi. U presidente Obama sceglie omi, donne è zitelli da assassinà da una lista marti. U publicu, u Cungressu è i tribunali ùn anu nunda à dì è spessu ùn anu cunniscenza. U presidente Obama hà drammaticamente aumentatu e vendite d'armi americani à l'esternu - i Stati Uniti sò assai luntanu u primu fornitore di armi à e regioni chì u publicu americanu pensa cum'è intrinsecamente violente.

Mentre u conte di corpu di Obama ùn principia ancu à avvicinassi à quellu di Bush in termini di persone direttamente è violentemente uccisi, ùn hè micca un standard chì ci porterà à sopravvivenza, assai menu pace è prosperità.

Naturalmente, ùn duvemu micca pensà à u partitu puliticu chì hà mentitu i Stati Uniti in duie guerre mundiali, a guerra di Corea, a guerra à Vietnam, a guerra di Kosovo, a guerra di Libia, è a guerra à ISIS - u partitu chì abbandunò u nucleari in Giappone - cum'è festa per a pace. Avvocati di guerra di lunga data cum'è Charles Schumer è Hillary Clinton ùn devenu micca avè un passu. Hillary hà contribuitu à cunvince u maritu di bombardà l'ex Jugoslavia contru à a vulintà di u Cungressu. Hà spintu per l'attaccu di 2003 in Iraq è l'attaccu di 2011 in Libia. Ella hà pruvatu à fà andà una guerra di i Stati Uniti in Siria in u 2013. Hà spintu per l'escalazione di l'era Obama in Afghanistan - una guerra chì hè oramai più Obama chì quella di Bush per ogni misura. Hillary hà urdinatu à l'Iran di esse cusciente ch'ella puderia "annientallu". Hà riditu di piacè d'avè tombu Muamar Gadaffi. Hè falchissima annantu à l'Ucraina. Ma a sorte di candidatu chì i Republicani numineranu serà altrettantu male. A risposta à un sistema eletturale rottu principia cù a cessazione di circà novi messia attraversu l'elezzioni. Immaginate chì u mondu sopravvive finu à u 2024 è i Democratici sò dedicati à elege un militante latinu o forse ancu un militante gay, valorizendu u tokenismu nantu à a vita umana. Ùn pensu micca chì un tale mondu durerà sin'à u 2026.

Ma l'opposizione à u stilu di u partitu demucraticu à un presidente republicanu ùn ci salverà mancu. Opposendosi à a guerra à l'Iraq per via di u 3 per centu di e morti chì eranu americane o per via di a frazione di i danni finanziarii chì eranu americani lasciò a ghjente mal informata è mal preparata per opporsi à altre guerre. Opposà a guerra à l'Iraq perchè a guerra à l'Afghanistan era più impurtante, ùn era micca un modu per finisce a guerra. Opposà a guerra à l'Iraq perchè hà drenatu a preparazione militare era un modu per elege un novu regime intentu à allargà l'armata è preparassi per più guerre. Opposizione à a corruzzione di u Pentagonu è sprecà soldi per armi chì mancu funzionanu ùn hè micca u modu per oppone si à a guerra. Amu l'armi chì ùn funzionanu mancu, paragunatu cù l'alternativa.

Ciò chì ci deve da qualchi ispirazioni hè a resistenza publica in 2013 à i cosiddetti missile strikes in Siria, perchè u sustenimentu per questu era bipartitane, è l'opposizione era bipartitane. A l'opposizione hè ciò chì si pò custruisce. Ma ci vole à esse assai più forti per arricrà u so successu momentaneu. Avia bisognu di annullà u discutimentu falanu trà l'attentu è ùn fà nunda. Avia bisognu di spiegà l'alternative di a diplomazia, di fermà i fuochi, l'embraghi di l'armi, le trattative, l'aiutu, i servitori di pace, i scudi umani, i ghjurnalisti è e videocamere, anzi ch'è l'armi è i furmaturi è i pianificatori di guerri è quellu urigore di un embarrasu chjamatu a CIA.

Dunque avemu bisognu di un muvimentu di pace megliu più grande, è ne avemu bisognu alliatu cù altri muvimenti, cumpresu unu per creà elezzioni aperte, libere è verificabili. È ne parleraghju in u mo secondu discorsu.

OK, vulete sente u mo suspettu paranoicu per quessa chì a mo prima spedizione di libri hè ghjunta quì cum'è una scatula viota? Pensu chì aghju infastiditu a CIA. Ci hè statu un prucessu di Jeffrey Sterling. Alzate a manu se sapete di Jeffrey Sterling. Era u gestore di a CIA di un anzianu russu adupratu da a CIA per trascinà i piani di bomba nucleare in Iran in u 2000. I piani avianu inseritu errori in elli, chì supponeva di rallentà u prugramma di bomba nucleare inesistente di l'Iran, eccettu chì l'errori eranu chjaramente evidenti. , à u russu frà altri. Dunque, Sterling hè andata à u Cungressu cù queste informazioni, è u Cungressu ùn hà fattu nunda. Cusì, qualchissia hè andata in a New York Times articulista chjamatu James Risen, è u New York Times ùn faria nunda, ma Risen l'hà publicatu in un libru. Dunque sò stati avà cundannati à Sterling per avè datu informazioni segrete à Risen basatu annantu à ciò chì a NSA chjama metadati. Hè cusì, sanu chì Sterling hà parlatu à Risen per telefunu ma micca ciò ch'ellu hà dettu. Parechje altre persone averianu pussutu dì à Risen. È era sicretu micca per prutege voi è per mè ma per prutege i conniventi capi di weannie à a CIA.

Durante u prucessu, a CIA hà resu publicu un documentu cù certe parolle annerite. Era un raportu nantu à i piani in 2000 per dà piani di bomba nucleare à un altru paese. Ebbè, aghju scrittu annantu à stu documentu è aghju fattu sapè chì u paese era l'Iraq, chì pocu prima di u grande spaventu di a nuvola di funghi in Iraq in u 2002, a CIA avia almenu pianificatu di dà piani nucleari à l'Iraq. Ci era dui indizii, chì francamente l'Enciclopedia Brown averia pussutu truvà abbastanza facilmente, chì anu fattu u paese oscuritu in u rapportu CIA Iraq. Prima, hè stata pruceduta da l'articulu "an", micca "a", vale à dì chì hà principiatu cù una vucale. Dopu, u documentu hè statu scrittu nantu à una griglia, cù i caratteri in fila in colonne verticali, cusì era evidente esattamente quante lettere eranu state oscurate. Solu l'Iraq o l'Oman funzioneranu, è Oman ùn avia alcun sensu.

Benintesa, u mo scopu ùn hè micca di fastidiare a CIA ma di incuraghjeria quelli chì travagliavanu a CIA à abbandunà, quelli chì cunduce u CIA à taglià u so, è quelli chì toleranu in a CIA una muzzina di riscaldamentu segreta per almenu à imagine cume si sentia da chì s'ellu era u presidente di a repubblica.

Grazie per esse quì oghje.

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *

Artìculi Related

A nostra Teoria di u Cambiamentu

Cumu finisce a guerra

Move for Peace Challenge
Avvenimenti antiguerra
Aiutateci a Cresce

Donatori Chjucchi Ci Mantene Andatu

Se sceglite di fà una cuntribuzione recurrente di almenu $ 15 per mese, pudete selezziunate un rigalu di ringraziu. Ringraziemu i nostri donatori recurrenti nantu à u nostru situ web.

Questa hè a vostra chance di reimaginà a world beyond war
Negoziu WBW
Traduci A Qualchese Lingua