A guerra pò esse finita

A guerra pò esse finita: Parte I di "Guerra No More: U Casu per l'Abolizione" Da David Swanson

I. LA GUERELA PEDRA FINITUTA

L'esclavitud fù abulitu

A fini di u XVIII seculu a maggiorità di e persone viva nantu à a terra si sò stati in esclavitud o servitù (trè volti di a pupulazione di a terra, in fattu, sicondu l'Enciclopedia di i Diritti Umani da Oxford University Press). L'idea di abulisce quarchi cosa pervasiva è longa duranti com'è l'esclavità era largamente cunsideratu ridículu. L'esclavitud avia statu sempre cun noi è esse sempre. Ùn puderia micca desiderà cù sentimenti ingenui o ignore i mandati di a nostra natura umana, cun qualcosa pò esse. Religion è a scienza è a storia è l'economia tutti pretastate per pruvà la permanenza di l'esclavitud, l'acceptabilità, è ancu a cundanna. L'esistenza di l'esclavitud in a Bibbia cristiana hè ghjustificatu in l'ochji di parechji. In Efese 6: 5 St Paul hà instructatu i servitori chì ubbidì à i so maestri terri cum'è avete ubbiditu à Cristu.

A prevalenza di l'esclavitudi ancu permettenu l'argumintazione chì, se un paese ùn hà micca fà chì un altru paese: "Certi signuri pòbbenu oghje à u tradimentu d'esiliu cum'è inhumanu è malusu", disse un membru di u Parlementu britannicu nantu à u mesi di maju 23, 1777, "Ma avemu a cunzidirati chì, se i nostri culonii sò cultivati, chì solu ponu esse fatti da i figlioli africani, hè sicuramentu megliu di furnisce noi cun quelli oghji in i navi britànici, da cumprà da i traduttori francesi, olandesi o danesiani". L'aprili 18, 1791, Banastre Tarleton hà dichjaratu à u Parlamentu, è, nudda dubbitu, parechji credevanu ancu di ellu chì "l'avutri africani ùn anu micca un cuntrastu à u cummerciu".

À a fine di u XIXu seculu, l'esclavità era prufirmata casi in ogni locu è rapidamente in u diclinu. In parti, era perchè un grappulu di attivisti in l'Inghilterra in a 1780s accuminzò un muvimentu favurizendu l'abulizioni, una storia ben informata in u Bury the Chains d'Adam Hochschild. Hè stata un muvimentu chì fece finisce u tradimentu d'esiliu è l'esclavità a causa morale, una causa per sacrificà per un nomu di distanti, persone cuncernate chì ùn anu parechje persone. Era un muvimentu di pressa pùbblicu. Ùn avete micca usu di viulenza è ùn hà micca fattu u votu. A maiò parte di a ghjente ùn avia micca dirittu di votu. Invece, hà utilizatu sentenzi iniquità chjamati è l'ignorante attuali di i so mandati di a nostra suposa natura umana. Hè cambiatu a cultura, chì ghjè, sicuru, chì infesta normaire è prova di preserve si chjamà "natura umana".

Altri fatturiiu cuntribuitu à a morti di l'esclavità, cumprese a resistenza di i persone scritte. Ma quessa resistenza era micca nova in u mondu. A condameria generalizata di l'esclavità, cumprisa l'antichi i servitori, è un accordu per ùn permettenu u so ritornu: questa era nova è decisiva.

Quelli idee dissemi à e forme di cumunicazione chì cunservani o primitivu. Ci hè parechje evidenza chì, in questa età, di una cumunità globale immediata, pudemu diventà a dinosaura idee più veloce.

Allora hè l'esclava? Sì è nimu. Mentre pussedà un altru esse umanu hè statu pruibitu è ​​in disrepute in u mondu, i forme di servitori sò sempre in certu locu. Ùn ci hè micca una casta ereditaria di i persone scritte per a vita, traspurtati è raccordati è astutaati da i so patroni, chì pò esse chjamatu "esclavitud tradizionale". Sfortunatamente, l'esclave di u debitu è ​​a scavesia sessuale hè chève in parechji paesi. Ci sò bellerelli di esclavità di diversi sorti in i Stati Uniti. Ci hè un travagliu di u prigiò, cù l'ominaghji sproporzjonamenti per esse i discendenti di i slaves. Ci sò più africani-americani detti rifinituri o sottu u so cuntrollu da u sistema di justiziale penale in l'I Stati Uniti d'oghje chì avìanu esse l'Africani-americani esclavizzati in i Stati Uniti in 1850.

Ma queste malsu mudernu ùn cunvince micca à nimu chì l'esclavitud, in ogni forma, hè un attellu permanente in u nostru munnu, è ùn deve micca. A più parte di l'Afaritani ùn sò micca imprizzati. A maiò parte di u travagliu in u mondu ùn sò micca esclavi in ​​qualchi esclavitud. In 1780, se avete prupostu di esse l'esclavizia l'eccezzioni à a regula, un scandalu per esse realizatu in sicretu, amparatu è dissimulatu induve hè sempri prisenti in ogni forma, avete avutu statu cunzidutu cum'è ingenu è ignorante chì qualchissia chì prupone l'ultimu eliminazione di a slaveria. S'è vo site per prupone l'avanguardia di l'esclavità in una manera principare oghje, a maiò parte di a persone denuncià l'idea cum'è retroactiva è barbaria.

Tutte e forme di l'esclavità ùn hè micca stata eliminata, è pò esse micca. Ma puderianu esse. Or, per altra parte, a slaveria tradiziunale pò esse tornata à l'accettazione populari è ristabbilita à a famiglia in una generazione o dui. Fighjulà u rinuvamentu rapidu in l'accettazione di l'usu di a tortura in u primu XXI seculu per un esempiu di cumu una pratica chì qualchissia sociulite hà avutu principiatu à abbandunà dopu hà statu restu significativamente. In questu mumentu, però, hè chjaru di a maiò parte di a ghjente chì l'esclave hè una scelta è chì a so abulizioni hè una opzione-chì, in fattu, a so abulizioni hè sempre una scelta, anche si un difficult one.

Una bona guerra civili?

In i Stati Uniti qualchidunu pò avè una tendenza à dubbitanne l'abulizioni di l'esclavità com'è mudellu per l'abulizioni di a guerra perchè a guerra hè stata utilizata per finisce l'esclavità. Ma hà deve esse usatu? Avissi avutu esse usatu oghje? L'esclavitud fù spicciatu senza a guerra, per l'emancipazione indipindenti, in i culonii britannichi, i Danimarca, a Francia, l'Olanda, è a maiò parte di l'America Sud è u Caraibicu. U mudellu hà travagliatu ancu in Washington, DC L'esplicante statunale in u Regnu Unitu l'hà rifiuttu, a maiò parte elli scegliendu a secession in u settore. Questa hè a storia di a storia, è parechje persone avìanu bisognu di pensà assai diffirenti per avè esse digià altrimente. Ma u costu di liberà l'schiachi cumprà li duverà esse menu più menu di u Nordu passatu nantu à a guerra, senza cuntà ciò chì passava u Nord, senza cuntendu i morte è ferite, mutilatori, traumu, distruzioni è decenni d'amare per venite, mentri l'esclavitud longu ferma quasi casi in tutti ma nomi. (Vede Coste di i Grandi guerri americani, da u Cungressu di u Cuntattu di Ghjistioni, ghjugnu 29, 2010.)

U ghjinnaghju 20, 2013, l'Atlànticu pubblicò un articulu chjamatu "No, Lincoln ùn puderia micca" Hè cumpratu i Scorni ". Perchè micca? U benedettu, i servitori esclavi ùn volenu micca vende. Questu hè perfetta. Ùn avianu micca, micca in tuttu. Ma l'Atlànticu cuncintrau in un altru argumentu, chjamate i sicondu solu esse troppu caru, custituendu quant'è $ 3 billion (in soldi di 1860). Inoltre, quandu avete leghje intornu, hè faciule per missu, l'autore admette chì a guerra custituite più di duie volte. U prezzu di liberà a ghjente ùn hè micca solu. Eppo u costu duie volte à più di morte di i persone, passa da quasi naziunale. Cum'è cù l'appetiti di i pani di nutizie bè da i posti, apparissi à esse un compartmentu sclusivu sospechjatu per u spaziu di guirreri, un compartmentu mantinutu distanti da critichi o ancu interrugati.

U puntu hè micca cusì chì i nostri babbi pudianu avè fattu una scelta diversa (ùn eranu nunda quà vicinu à fate cusì), ma chì a so scelta parle insinsate da u nostru puntu di vista. Si dumani avemu avertitu è ​​scopra tutte l'indimuniatu e scantatu di l'horrurà di l'incarceratura massiva, aiutavvi aiutà à alcune qualchì vastu campu in uccasu per l'uccisi in numeru numeru? Chì avete da fà cù abolishing prisione? E chì era a guerra civile cù a abulennu slaveria? Sè-radicanuamente contru à a storia propria-i patroni di i Stati Uniti anu optu per finisce l'esclavitare senza a guerra, hè difficiule d'imagine quì com'è una mala decisione.

Dienti pruvate à veramente, veramente sfasta stu puntu: ciò ch'e aghju scriveru Ùn avete succedutu è ùn era micca da succorsu, ùn era quì nisunu stendu remotamente vicinu à ghjunghje; ma u so succorsu fussi statu bona cosa. Anu avè i patroni di u servitore è i pulitici mudificate radicamenti u so pensamentu è sceltu per finisce l'esclavitare senza una guerra, anu da esse finalizatu cù pocu sufrimentu, è hà prubbabbilità eventualmente più cumplittamenti. In ogni casu, per imaginassi l'esclavitud quandu senza guerra, avemu bisognu di vede a storia di parechji altri paesi. È imaginate cambiassi maiò facultati in a nostra società oghje (sese prublemi vicini, creanu arracimi solari, riabilitevate a Custituzione, facilitate l'agricultura sustentanti, finanziamentu publicatori elezzioni, sviluppatu meditazione demucratiche, o qualcosa cosa ... , ma ùn sapemu chì pudete pinsà di un mudificazione maiò chì vulete) ùn avemu micca tuccaru cum'è passà 1 "Truva campi maiò in quale per fà i nostri zitelli ieguciate in quantità enormi". Invece, avemu saltemu ghjustu da questu à u Passu 2 "Fate a cosa chì deve bisognu". È cusì ci tocca.

Esistenza Prucede Essenza

A ogni filusufu cumparendu u prugramma di Jean Paul Sartre in u mondu ùn ci hè bisognu di dimustrà l'abulizioni virtuale di l'esclavità per esse cunvinta chì l'esclavità hè optativa. Ùn simu umani, è per Sartre chì significheghja erani libere. Ancu l'esclavi, anu libru. Pudemu elle micca di parlà, per micca di manghjalli, di micca di vìviri, di ùn avè u sessu. Mentre scrivu sta scena, un gran numaru di prese èranu in una stravaganza di fami in California è in a Guantanamo è in a Palestina (è eranu in cuntattu cù l'altri). Tuttu hè facultativu, hè sempre statu, serà sempre. Se pudemu sceglie micca di manghjà, pudemu un assicurà ùn sceglie micca per entraffà in u largu sforzu, esigatu a collaborazione di parechji persone, per stabilisce o mantene l'istituzione di l'esclavità. Dopu stu puntu di vista hè simplicemente ovvvi chì pudemu elle micca esse esplicà e persone. Puderemu esse chjè l'amore universale o cannibaliallu o quantu vede chì vanu. I parechji dicenu à i so figlioli: "Pudete esse qualse cosa sceglite per esse", è a listessa hè a verità di a racolta assemblea di i zitelli di tutti.

Pensu chì u puntualu di u sopratuttu, inghjelente cum'è u sonnu, hè essienti dirittu. Ùn significa micca chì i avvenimenti futuri ùn sò micca determinati fìsici di i passati. U significatu chì, da a perspettiva di un esodu umanu senza omnisciente, anu sceltu. Questu ùn significa micca chì pudete sceglie di capacità fisiche o talentu chì ùn avete micca. Ùn vole dì chì puderete sceglite cumu u restu di u mondu cumportanu. Ùn pudete sceglie micca un milionu di dolore o guadagnà una medalla d'oru o fate uni presidente. Ma pudete sceglie di esse ghjente di persone chì ùn deve dumane un billone di soldi, mentre chì altri ùn mancanu di fami, o u tipu di persona chì avete da fà chì è fucalizza nantu à pussede dumila. Pudete sceglie i vostri cumpurtamentu. Pudete guadagnà una medaglia d 'oru o ricchienti o elettu ellu di u vostru sforzu sforzu o un sforzu di mighiernu o micca sforzu in tuttu. Pudete esse u tipu di persone chì cumpete ordine iliggiunali o immorale, o u tipu di persone chì si sfalla. Pudete esse u tipu di persona chì tolicheghjanu o favurizà qualcosa cum'è l'esclavitud o a sorte di persone chì pruteghja per abulisce, cum'è parechji altri u sustinueranu. E picchì pudemu culu sceglie per abulisce, vi argumentu, pudemu sceglie colectivamente di abulisce.

Ci hè una quantità di modi in quale qualcunu ùn puderebbenu disaccordiu cù questu. Forsi, puderanu suggerisce, una forza potente impedisce à tutti di colectivalli sceglie quella chì puderemu ugnunu se elettu cum'è un individuu in un mumentu di a chiarità tranquilla. Sta forza puderà esse solu una sorte di irracionalità suciale o a influenza inevitabbile di i siccati nantu à a putenza. Cumu puderia esse a prissioni di a cuncurrenza economica o di densità di a populazione o scarsi risorse. O quellu chì qualchì segmentu di a nostra populazione hè malatu o hà danatu in una manera chì i compeli à creà l'istituzione di l'esclavità. Questi individuelle puderanu impone l'istituzione di l'esclavità di u restu di u mondu. Forsi la parti slavery-inclinata di a pupulazione abarra tutti i masci è e donne ùn sò micca capaci di superà u mumentu masculinu versu l'esclavità. Forsi la corruzzione di u putere, cumminata cù l'autorechjetta di quelli chì si sò inclinati à cercà elli putereghjanu inevitabbilità i pulitichi publichi distruttivi. Forsi l'influenza di i prufissi è l'abilità di i prupagari anu rimbursatu in tutta a resistenza. E forsi una parte grande di u globu puderia esse organizatu per finisce l'esclavitru, ma alcuna società alcuna sempre trageti l'esclavitudu cum'è una malatia contagiosa, è a fini di l'altri in ogni locu ùn sia micca fatti. Puderete u capitalism inevitabbile pruduce l'esclavitud, è u capitalisimu hè inevitabbile. Quandu u destruzzione umana dirigita versu l'ambienti naturali necessiteghja eslavia. Quandu u razzismu o naziunalismu o religione o xenofobia o patriotismu o eccezziunale o teme o avidez o una mancanza generale d'empatola hè propria inevitabbile è guarantisci l'esclavità perchè ùn importa ciò chì hà da pruvate à pensà è à esse stallazione.

Queste sorte di sustegnu di inevitabilità sona più pocu persuasive quandu si tratta à una stituzione chì hè stata prubilita largamente eliminata, cum'è a schiavière. Quandu aghju tratta solu quì sottu à a istituzione di a guerra. Certi di sti teoni-a densità di a populazione, scarcità di risorsa, etc.- sò più populari di l'accademichi chì ne vanu à nazioni non-occidentali com'è a prima fonte di a guerra. L'altri tiurìi, cum'è l'influenza di quale u presidente Dwight Eisenhower chiama u cuntailu militariu industriale, sò più populari di l'attivisti di paura disurvaturi in i Stati Uniti. Ùn hè pocu cumu, per sente cumandanti di i guerri americani citarete a suppost necessaria di cummattiri pi risorsi è "stili di vita" com'è justificazione per i guerri chi anu prisentatu nantu à a television cumu avutu motivazioni sferenziali. Spergu ancu di fà esse chjaru chì i pretendenti per l'inevitabbilità di l'esclavità o di a guerra ùn anu nè fundazioni in fattu, quale sianu stituziati sò appiicati. A so plausibilità di questa argumenta serà aghjunta si avemu prima cunsiderà quantu venerable istituzione chì avemu digià stallatu.

Feudi è Duosi di Sangue

Nimu in i Stati Uniti prupone torna ritmi di feudi, revenge killings of membri di una famiglia da membri d'una famiglia distinta. Tali misura di rittatori eranu una pratica cumuni è accettata in l'Europa è sò sempre assai attornu in certi parti di u mondu. L'incannatu Hatfields è McCoys ùn anu micca dumandatu u sangue di più durante un seculu. In 2003, sti dui famigghji americani firmonu subitu una tregu. I feudi di sangue in i Stati Uniti eranu longu di stigmata è stati scartite da una sucità chì hà cridutu chì puderia fà u megliu è hà fattu megliu.

Sfortunatamente, unu di i McCoys involucatu à firmà a tregua facia menu di cumenti ideali, mentri Stati Uniti facianu guerra in l'Iraq. Sicondu u Centru di l'Orlando, "Reo Hatfield di Waynesboro, Va., Hè stata cun l'idea cum'è pruclamazione di a pace. U messagiu più grande chì manda à u munnu, dicia, hè chì quandu a sicurità naziunali hè in riscu, i americani pusonu e so differenzi è si sò stati unificati ". Segnacciu CBS News", Reo hà dettu dopu à Sept. 11 chì vulia fà un affirmazioni ufficiale A pace entre i dui famìglie per affirmà chì, se u fugliale di famiglia più sicura [sic] pò esse affari, perchè a nazione unite per prutege a so libertà ". A nazione. Micca u mondu. "Protegisce a libertà" in u giuncu 2003 era codice per "a guerra di guerra", invechje chì a guerra, cum'è a maiò parte di guerri, diminuite a nostra libertà.
Avemu riimpiemu fiducia di a famiglia di famigghia cum'è pesti feudali nazionale? Avemu duvemu annunzià u morte di i viaghji nantu à i porchi arrubate o d'averebbi intaressi, chì una forza misteriosa chì ci compighi à a morte hè ridiretta in a morte d'un furasteru in l'esteru? Would Kentucky go to war with West Virginia, and Indiana with Illinois, si ùn puderanu micca fà una guerra à Afganistan? A Europa finisce in paura cun ellu solu perchè aiutanu constantemente à l'Stati Uniti attaccà affaires like Afghanistan, Iraq, and Libya? U presidente George W. Bush ùn justificà una guerra à l'Iraq in qualchi parte, allega chì u presidente di l'Iraq hà pruvatu à fallu u babbu di u babbu? Ùn li Stati Uniti trattà Cuba com'è chì a Guerra Fridda ùn finia più maiò per una inerzia? Doppu chì uccisi un citadinu americanu chjamatu Anwar al-Awlaki, u presidente Barack Obama ùn mandò à un altru missile duie settimani dopu chì u zitellu di Xenumu di Awlaki, di quellu chì ùn anu fattu mai accusazioni di fà in male? In casu di sceccu, però, era u ghjovanu di Awlaki hà distinatu senza esse statu identificatu, o si ellu è l'altri ghjovani cun ellu fùbbenu tumbati per l'imprudenza purita, ùn ùn hè micca a simbitariu à i pieni di sangue?

Certamente, ma un rispettu hè micca una equivalenza. I feudi di sangue, cum'è si eranu, sò partuti da a cultura di l'U.SU è assai altri culturi à u mondu. E feudità di sangue era, in un puntu, cunzidutu normale, naturali, admirable è permanente. Anu obligatu da a tradizione è l'onore, da a famiglia è di a moralità. Ma, in i Stati Uniti è parechji altri posti, sò iddi. E so vestiti anu persu. U lume di sangue si cumpusitanu novu in forma più fresca, senza u sangue, in volte cù avutri sustituitu per scopi. Traces of feuds in sangue si aghjuntanu à i pratichi prisenti, cum'è a guerra, o a viulenza di pidali, o i prosecuti penali è i sentenzi. Ma i pesti feudali ùn sò micca in modu cintrali di e guerrei esistenti, ùn ne micca causati guerri, e guerri ùn seguitanu a so logica. U feuds di sangue ùn anu micca statu trasfurmatu in guerra o tuttu. Hè abulitu. A guerra hè stata prima è dopu à l'eliminazione di i pratichi di sangue, è hà avutu più similitude à i feudesi di sangue in a so eliminazione. I guverni chì i guerri di guerri sò internamente imponente una prohibizione di a viulenza, ma a banna hà solu successe induve a gente ha accettatu a so auturità, induve a ghjente hà accunsentutu chì i pratichi di sangue hà da esse stati abbandunati. Ci sò parechji parte di u mondu induve e persone ùn anu micca accettatu.

Dueling

U rinvalimentu di u duellu pare avanti ancu prus pruecive di una volta à a slaveria o à i feud di sangue. Duels sò quelle ghjocu in Europa è i Stati Uniti. E militare, cumpresu l'Armata di l'U.SB., anu perde more officle per duellu trà l'altri chì di cummattiu cù un nimicu straneru. Dueling hè statu pruibitu, stigmatisé, burlatu è scartite durante u XIX secolo com'è una pratica barbaria. A genti colettanu decisu chì puderia esse abbandunatu è hè stata.

Nisunu propositu per eliminà l'attaccatura aggressiva o inghjusta mentre mantendu duellu di difensu o umanitari in situ. U stessu pò esse dichjaratu di i pratichi di sangue è di l'esclavità. Questi pratichi sò reffirmati cum'è un sanu, micca modificatu o civilizzatu. Ùn avemu micca Conventus di Ginevra per regulà l'esclave propria o feudis di u sangu civili. L'esclavitud ùn era mantinuta com'è una pratiche acceptable per certi persone. U filamentu di sangue ùn anu micca tolleratu per certu famìgliu speciale chì deve esse disposti per fegate e famigliali irracionale o malevule chì ùn puderanu micca ragiunà. Dueling ùn hà micca firmatu legale è accettabili per i persone particulari. Nazione Naziunale ùn autorizeghja micca u duellu a strada chì aghjusteghja u guerri. Dueling, in i paesi chì anzianu prumetti in questu, hè capitu chì hè un modu destruzivu, retroactivo, primitivu è ignorante per l'individui per pruvà à settle e so disputi. Qualchi insulta chì qualchissia pò esce à voi hè quasi cumminatu d'esse più letu-cum'è avemu vistu l'oghje ghjornu, perchè una accusazione di esse stupidu è vicious com'è per participà à u duellu. Perchè duellu ùn hè più un mezzu per pruteggiri a reputazione di l'insulte.

U duellu occasione ancora? Probabilmente, ma faci ellu un occasione (o micca cusì occasionale) assassiniu, violazioni è robbe. Nimu prupone di legalizzarli quelli, è nimu prupone à torna dati duvene. Generalmente intratthemu di nzignà i nostri zitelli per pacallu e so disputi cù e parolle, senza punite o armi. Quandu ùn pudemu micca trattà e cose, dumandemu amici o un survellore o a polizia o un tribunal o una altra auturità per arbitrarà o imponenu una regula. Ùn avemu micca eliminatu disputi trà l'individui, ma avemu amparatu chì allora ci hè megliu per stallà micca in modu novi. À qualcunu nivellu a maiò parte di noi capisce chì ancu a persona chì pudaria esse ghjustificatu in un duellu ma quellu chì perdi in una curretta judicial hè sempri megliu. Questa persona ùn hà micca bisognu di vive in un mondu viulente, ùn deve micca bisognu di a so "vittoria", ùn ùn deveri tistimuniatu u purgimentu di l'amici di l'avversu, ùn hà micca bisognu di cercà a satisfaczione o "cessione" in vain à traversu a vera sulla sensa di vencia, ùn hà micca bisognu à a morti o di ferita in un duellu, è ùn hà micca bisogna à stà dispostu à u so propriu ghjornu à vena.
Duri Internaziunali:
Spagna, Afganistan, Iraq

Chì se a guerra hè quantunque mala una manera di settle disputi internazionale cum'è duellu hè di settlevvi disputi interpersonale? I parechje sò quarchi più nanzu di quantu avemu a cura di sè imaginate. Duels eranu cuncurrenzi trà pariglii d'omi chì anu decisu chì i so disaccordu ùn ponu micca esse riferiti per parlà. Sicura chì sapemu megliu. Puderanu esse resoluzi materii per parler, ma chjò micca. Nisunu hà esse obligatu di cummattiri un duellu perchè qualchissia era discuttu era irrational. Qualchidia chì hà sceltu per purtà u duellu hà vulutu purtà u duellu, è era ellu stessu, per quessa, impossible per l'altra persona di parlà.

Guerre sò cuncetti trà e nazioni (anche quandu hè scrittu chì hè cummattutu contru à quarchi cosa comu "terrriu") - nazioni incapaci à settle i so disaccordu di parlà. Avemu avutu cunnosce megliu. Nazioni anu resolviri e so disputi da parlà, ma sceglite micca. Nazione ùn hè obligata di cummattiri una guerra perchè una nazione hè irrational. Qualchese nazioni chì sceglie per purtà a guerra, volia di cummattiri una guerra, è hè stata stata, per quessa, impossible per l'altra nazione per parlà. Questu hè u patru chì vemu in parechje guerri americani.

U nostru bonu (u nostru stessu postu, sicuru) in una guerra, avemu vulete crede, hè stata obligata in ella, perchè l'altru parte cumprende a sola viulenza. Ùn pudere micca parlà à iraniani, per esempiu. Saria bè piacevule se pudete, ma questu hè u mondu reale, è in u mondu reale certi nazioni sò run by monsters mythique incapaci di pensamentu raziunale!
Cumpitendu a causa di l'argumintazzioni chì i guverni miseranu a guerra perchè l'altru cantu ùn serà micca raielu è parlà cun elli. Parechji di noi ùn micca veramente crede chì questu hè veru. Avemu vistu una guerra cum'è forza di i vittimi irrazziali è avidità, ghjustificate di guerra comu pacche di menti. In attu scrittu un libru chjamatu War Is A Lie stintu i tipi più cumuni di menti à i guerri. Ma, per una paragera cù u duellu, aghju fighjemu u casu per a guerra cum'è l'ultimu risorse quandu parli falla, è vedi cumu si mantene. E fighjemu à i casi di participà i Stati Uniti, cum'è sò più familiale di molti di noi è un pocu familiale per parechje altri, è cum'è l'i Stati Uniti (quandu parleraghju più à quì sottu) hè u primu maker di a guerra mundiale.

Spagna

A teoria chì a guerra hè un ultimu risorsu utilizatu à quelli chì ùn ponu esse ragiunati cù ùn mantene micca bè. A Guerra Spanjola-Americana (1898), per esempiu, ùn hè micca bè. A Spagna era dispostu di sottumessu à u tribunale di qualsiasi arbitre neutrali, dopu chì i Stati Uniti accusavanu l'espagnol de scuppiari un navi chjamatu u Maine di u USS, ma l'Stati Uniti insistia annantu à guidà a guerra malgrat avè micca evidenza chì sustene l'accusazioni contru Spagna , accusatori chì sirvìanu com'è justificazione di a guerra. Per fà sensu di a nostra teoria di a guerra, duvemu esse postu l'Spagna in u rolu di l'attore razzjonali è i Stati Uniti in u rolu di u lunatic. Chì ùn pò esse ghjustu.

Seriously: ùn pò micca esse ghjustu. I Stati Uniti ùn era micca coperto è ùn era micca abitata da i lunatics. Quarchi cosa pò esse difficiuli di vede à chì manera di i lunatics puderanu aghjunghje di i nostri capi di l'eletti chì facenu, ma u fattu ferma chì l'Spagna ùn hè micca trattatu di munàstici sottumani, solu cun l'americani. I Stati Uniti ùn hè micca trattatu di munàstici sottumanu, solu cun l'espartu. A materia ùn puderia esse stati vicinu à una tavula, è una parti ancu fattu quella pruposta. U fattu hè chì i Stati Uniti volenu a guerra, è ùn ci era nunda chì l'espanole puderia dì à impedisce. I Stati Uniti hà sceltu a guerra, cum'è un dueler hà sceltu per duellu.

Afganistanu

Esempi di primavera à mente da a storia più recenti, micca solu di i sèculi fà. I Stati Uniti, per trè anni avanti di settimana 11, 2001, anu avutu dumandatu i Talibani à cunversione Osama bin Laden. Li taliban anu dumandatu l'evidenza di a so culpèvule di qualchi criminali è un ingaghjamentu di pruvà in un paese terzu neutru senza a pena di morte. Questa cuntinuau dirittu à uttùviru, 2001. (Vede, per esempiu, "Bush Rejects Taliban Offer to Hand Bin Laden Over" in u tutore, uttùviru 14, 2001.) E li demandi taliban micca pari irracionale o locu. Ci sò parechji l'esigenzi di qualchissia cù quale pò fà esse continuatu. Li taliban anu avvistatu ancu à i Stati Uniti chì bin Laden avia pruggagnatu un attaccu à i terra americanu (questu segundu a BBC). L'uperatore di u stranieri Pakistani, Niaz Naik, dettu à a BBC chì altri di capi di l'ufficiu americanu li disse in un cimiteru patronu di a Naziunale in Berlino in u giulu 2001 chì l'Stati Uniti fugliali l'accadute à u Talibanu à mità d'ottobre. Ellu disse chì hè dubbitu chì surrendering bin Laden cambiau chjamati i piani. Quandu l'Stati Uniti attaccò Afganistanu in uttrovi 7, 2001, u Talibanu dumandenu di novu trattà per annunzià Bin Laden à un terzu paese per esse pruvatu. I Stati Uniti refusonu l'offerta è cuntinuaru una guerra in Afganistan durante parechji anni, senza firmà chì quandu bin Laden hè stata avutu averà stendu u paese, è mancu mancu stoppinu doppu d'annunzià a morte di Bin Laden. (Vede a Retazioni Politica Spagnola, settimana 20, 2010). Quandu eranu agnelli ragiuni à mantene a guerra per una duzina d'anni, ma chjaramente a ragiò per inizià ùn era micca chì micca altri mezzi di risolve a disputa. Claramente i Stati Uniti volenu a guerra.

Perchè qualchissia vole quarchi guerra? Comu discuto in War Is A Lie, Stati Uniti ùn hè micca cusì picchittendu vendetta per a suppositiva destinazione d'Espagne di u Maine com'è a sceglie di l'occasione di cunquistà territorii. L'invasioni di l'Afganistan avianu pocu o nunda di fà cù bin Laden o un guvernu chì avia aiutatu à Bin Laden. Invece, i motivazioni americani sò stati ligati à i gasline di fossili, a pusizioni di l'armatura, a postura pulitica, a postura geo-pulitica, manuvrarete versu una invasione di l'Iraq (Tony Blair disse à Bush L'Afganistan avia da vene primu), cunfronti patrioti per i pratiche di forza è politii impopulare in casa, è prufitizie da a guerra è a so spiazione mistia. I Stati Uniti volenu a guerra.

I Stati Uniti hà menu menu di 5 per centu di a pupulazione di u mondu, ma utilizate un terzu di u rolu di u mondu, un quartu di l'oliu di u mondu, u centru di 23 di u carbone, u centru di 27 di l'aluminiu è u 19 per centu di u cobre. (Vede Scientific American, Settimana 14, 2012.) Questu situ di affare ùn pò micca esse indefinitamenti cuntinuatu per a diplomazia. "A manu uvizziu di u mercatu ùn hà mai u travagliu senza un pugnu sicuru. McDonald's ùn pò manca senza mancu McDonnell Douglas, u designer di a Frenu Aereo US F-15. U pugnu oculatu chì guarda u mondu salvu per i tecnulugia di u Silicon Valley per fiorente hè chjamatu l'Armata, a Forza Aria, Armatura e Corpu Marine, "dice entusiasmo di mano d'oculazione è u Columbu di New York Times Thomas Friedman. Ma l'avidità ùn hè micca un mutivazione per l'irrationalità o avversu di l'altru. Hè una avidità. Avemu vistu tot i zitelli ghjovani è ancu i figlioli anzeddi amparanu à esse menu greedy. Ci hè ancu e camini versu l'energii sustinibili è l'ecunumii lucali chì guverentanu da i guerri di avidità senza guidà u pienu è u poviru. A maiò parte di e càlli di a cunversione di grande alle energia verda ùn anu micca in cuntattu u trasferimentu di enormi risorse di l'esercitu. Avemu da scrive ciò chì finisce a guerra facemu pussibule sottu. U puntu quì hè chì a guerra ùn meriteghja esse cunsideratu più rispettave chì duellu.

A guerra era inevitabbile da u puntu di vista di l'Afghani, chì truvaru li Stati Uniti disinteressi in negoziazioni? Certamenti micca. Mentre a resistenza viulenza hà fallutu per finisce a guerra di più di una dicada, hè pussibile chì a resistenza novi di a resistenza averebbe più successu. Puderemu esse benefiziunate, cum'è quelli in i seculi passati puderia micca, da a storia di a resistenza novi di a resistenza in u Primu à Arabu, in l'Europa di l'Est, in l'Afrique Sudafrica, in l'India, in l'America Centrale, in riescenziu ricchierru di i Filippini è Portu Ricani à annunzià l'armata americanu basi, ecc

Porque este sonido como si estoy ofreciendo consejos no deseados para los afganos mientras mi gobierno los bombarde, debo señalar que la misma lección se puede aplicar en mi país. U publicu americanu sustene o tollerà a gastru (per una varietà di dipartimenti-cunsultate a Liga di Resistorsi di Guerra è u Prugettu di Priossnanza Naziunale) di più di $ 1 trilioni annu nantu à i preparazioni di guerra per esse pricisu per u scantu (fantastichi per esse) invasione di i Stati Uniti per una putenza straniera. Sempru questu succorsu, u putere stranieru puderia esse distruttu per armi americani. Ma, avemu a desmendaranule quelli armi, ùn avianu micca, contrariamente à l'opinione populari, sò senza difendesi. Tandu puderammi refuse a nostra cooperazione cù l'occupazione. Vulemu puderà ricucircitanti resistenti da a nazione invasore è i scuddi umani trà u mondu. Puderemu a persecuzione ghjustizia da l'opinioni pùbblica, i curti, e sanzioni diretti à i particulari rispunsevuli.

In a realtà, hè u Stati Uniti è a OTAN chì invadie l'altri. A guerra è l'occupazione di l'Afganistani, si passendu da quì un pocu, vene appena bàrbaru cum'è un duellu. A pacenzia un guvernu dispostu (nantu à certu cunciliu raccoltu) per annunzià un accusatu criminali, per passà bè in una bomba di dicennula è a morte di i pirsuni di nazione (a maiò parte di quale avianu avutu mai sentiri di l'attacche di settembre 11, 2001, è a maiò parte di quelli chì odionu i Talibanu) ùn pare micca esse una accertazione significativamente più civili di sparà à un vicinu perchè u so avio-avvisu u bugiu di u vostru babbu. In fatti, a guerra mata assai e più persone ch'è i pratichi di sangue. Dudu di l'annu dopu, u guvernu U.S., cumu scrivu stu casu, prova di negoziarè cù i Talibanu-un prucessu fiatchi in chì u populu di l'Afganistan ùn sò micca rapprisintati bè da ogni parte in i negozii, ma un prucessu chì pò avè megliu preseutu postu 12 anni prima. Se pudete parlà cun elli, perchè ùn puderete micca parlà cun elli, prima di u vechju di massa? Se una guerra à Siria pò esse evitata, perchè ùn puderà micca guerra à Afganistan?
Iraccu

Dopu ci hè u casu di u Iraq in March 2003. E Nazioni anu rifiutatu di auturizà un attaccu à l'Iraq, cum'è avendu rifiutò dui anni prima cù Afganistan. L'Iraq ùn era micca minacciannu l'i Stati Uniti. I Stati Uniti pussede e si preparava per l'utilizazione contru l'Iraq tutti i persone di arnesi cunnanna internaziunali: fossi fosfati, novi tipi di napalm, bombi di raghjaru, uranium sfucatu. U pianu di u SU era di attaccà infrastruttura è espunaggi densamente populati cun furura chì, contru à a sperienza di u passatu, a ghjente seria "scandalizatu è spaventata" - altra parolla esse terrestrada - in sottomu. È a justificazione stese nantu à questa era a pussibulità di l'Iraq di pussibilità di l'armi chimichi, biològichi è nucleari.

Por desgracia per questi prughjetti, un prucessu di inspeczione internaziali ridge l'Iraq di such armamenti anni avanti è fossu cunfirmata a so assenza. Inspeczioni eranu stati rifurmiati l'assicuta assicuranza di such armamenti, quandu l'Stati Uniti annunciau chì a guerra principiava è i spedituri deve esse. A guerra era necessariu, u guvernu Ustiaticu, di rimbarsà u guvernu di l'Iraq, per sguassà Saddam Hussein da u putere. In ogni modu, sicondu un trascrittu di una reunione in u ferraghju 2003 trà u presidente George W. Bush è u Primu Ministru d'a Spagna, Bush hà dettu chì Hussein avia offru à lascià l'Iraq, è da esse esiliatu, se pudia riesce $ 1 billion. (Vede u paese di Washington, settembre 26, 2007, o u Washington Post da l'oghje dopu). U Washington Post hà dichjaratu: "Invece chì a postu publicu di Bush in u mumentu di a riunione era chì a porta era aperta per una solu diplomatica, cintinara di milla di e truppi americani eranu digià sparatu in u cunfini di l'Iraq, è a Casa Blanca avia fattu a so impatenza chjara. «U tempu hè curtu», disse in una rolu di notizia cù u primu ghjornu di u Primu Ministru Spagnolu Jose Maria.

Forsi un dictoru esse permettatu à fughje cù $ 1 milioni ùn hè micca un uttellu ideale. Ma l'offerta ùn era micca divulgata à u publicu in u SU. Avemu dittu chì a diplomazia era impussibile. A negoziazione era impussibile, avemu avutu dittu. (Cusì, ùn ci hè statu l'oppurtunità di fà una offerta contrutazione di un mezzu millione di dati, per esempiu). Inspections ùn anu micca travagliatu, dìssenu. L'armi eranu duie è si pudiani usà in ogni momentu contru à noi, dìssenu. Guerra, disgraziatamenti, tragicamente, tristamente era l'ultimu risorse, dìssenu. U presidente Bush è u primu ministru britannicu Tony Blair hà parlatu à a Casa Blanca u Gennaio 31, 2003, chì dicenu chì a guerra hè stata sappiuta da esse possibbili, appena dopu una reunione privata chì Bush anu suggerità U2 reconnaissance avion cù una pucherista di l'Iraq, pittatu di culori di l'ONU, è sperendu chì l'Iraqi prendaria nantu à elli, perchè ellu suppostu era struitu per inizià a guerra. (Vede u Muvianu Lawlessu da Phillipe Sands, è vede a cobertura estensiva larga copiatu in WarIsACrime.org/WhiteHouseMemo.)

Purtantu di perditu mila bilioni di dolaru, u persone di l'Iraq perdiu un valori di 1.4 milione di vive, vede 4.5 milione di persone rifugiati, i so infrastrutture è i sistemi di salute di a furmazione di a naziunalità distrutta, e libertà civile perchita chì era esiste ancu sottu a regula brutali di Saddam Hussein, quasi fora di l'imaginazione, l'epidemie di malatie è i difetti di nascita, cusì horrifientu cum'è u mondu hà cunnisciutu. A nazione di Iraq era distrutta. U custitu à l'Iraq o à i Stati Uniti in dumolu era assai più di mila (i Stati Uniti pagonu più di $ 800 milioni, senza cuntà triluni di soldi in creche di carburante, pagamentu d'interessi futuri, cura di i veterani è perduti). (Vede DavidSwanson.org/Iraq.) Nimu da stu fattu hè statu fattu perchè l'Iraq ùn puderia micca esse dumandatu.

U guvernu US, à u livellu più altu, ùn era micca motivatu da l'armi fittizii à tutti. È ùn hè micca veramente u postu di u guvernu americanu per decide à l'Iraq si u so dictador fugue. U guvernu americanu avia avè travagliatu à finisce u so sustegnu à i dittaturi in parechje altri paesi anch'elle interferite cù l'Iraq in una nova manera. L'opcione esistia di finiscinu i sanzioni e bombardei ecunomichi è iniziu à fà riparazioni. Ma s'è i mo dels motivazioni stati di i Stati Uniti sò stati realmenti, pudemu cunclude chì parlà era una scelta chì deve esse chjamatu. Nazione di u retita di Iraq da Kuwait foru statu una scelta à u tempu di a Prima Guerra di u Golfu. Sceglite per ùn avè sustinutu è capacitarie Hussein era statu una prima prima. Ci hè sempre una alternativa à sustene a violenza. Questu hè veru ancu da u puntu di vista Iraqi. A resistenza à l'oppressioni pò esse novi novi o viulenti.

Esaminate una guerra chì ti piace, è svinna chì, se l'aggressori anu vulsutu di manifestamente i so brami aperti, puderianu accede in negoziazioni in ligna di battuto. Invece, vulevanu guerra di guerra per u so propiu, o una guerra per raghjamenti inde indefinibile chì un altru nazione ùn avissi vulutu dichjarazione.

A Guerra U Opcional

Duranti a Guerra Fridda, l'Unioni Soviètica hà fattu sceltu è, in fattu, scuppiatu un plane U2, l'attu stessu chì u presidente Bush hà sperendu chì allargava una guerra à l'Iraq, ma i Stati Uniti è l'Unioni Soviètica parlanu a materia in più di iri a guerra. Questa opzione sempre hè esiste, ancu quandu l'amuzione di anuquilazzioni mutazione ùn hè micca presente. Esistiau cù a badia di Pigs è Crisi di Missile Cuban. Quandu u warmongers in a presidenza l'amministrazione di John F. Kennedy hà pruvatu à fallu in una guerra, ellu hà sceltu à u focu i capi principali è seguitate per parlà à l'Unioni Soviètica, induve un prute simile per a guerra era ghjucatu è esistitatu da u presidente Nikita Khrushchev. (Lee James Douglass 'JFK è l'Unspeakable.) In i ricenti anni, proposii per attaccà l'Iranu o a Sìria anu riittatu ripetitu. Quelli attacchi pò venenu, ma sò optimi.

Ntô marzu 2011, a Union Africana avia un pianu di pace in Libia ma era impeditu da l'OTAN, per a creazione di una zona di "no fly" è l'iniziu di bumbardamentu, per andà in viaghja in Libia per discussà. L'aprili, a Union Africana hà pussutu discutiri u pianu cun u presidente Libyan Muammar al-Gaddafi, è hà espresu u so accordu. L'OTAN, chì avia uttenutu l'autorizazione di l'NNU per prutèggiri Libbi chì eranu presu in u periculu, ma ùn hà micca autorizazione per rinfurzà bessente u paese o di rimbarsà u guvernu, cuntinuavanu bumbardamenti u paese è rinundiscia u guvernu. Unu crede ch'ella era una bona cosa di fà. "Vinìammu. Vidimu. Hè mortu! ", Disse un triunfante Secretariu di l'Etatariu di l'Uri, Hillary Clinton, rirendu cun felice dopu a morte di Gaddafi. (Watch the video in WarIsACrime.org/Hillary.) Di listessa manera, i duelisti anu creatu chì u tutore era un bonu di fà. U puntu quì hè chì ùn hè micca solu l'opzione disponible. Cum'è cù duellu, i guerri puderanu è sustituitu da u dialogu è l'arbitrazione. L'aggressore puderà micca sempre da esse diplomaticu ciò chì l'insiders detras da a guerra, in sicretu è vulemu vulemu, ma hè chì sia cusì cusì?

Questu hè veru cù a guerra à u longu perchè ghjovi in ​​Iran. I temi di u guvernu iranianu à a negociazione sò riittati da i Stati Uniti per l'ultima dècada. In 2003, l'Iran propostu negoziazioni cù tuttu nantu à a tavula, è i Stati Uniti dimostra l'offerta. Iran hà accettatu di più limitazioni in u so prugramma nukleari chì u dumàndimu. L'Iran hà pruvatu à accunsentà à e dumande americane, accettendu ripetitu à annunzià un fuchju nukleari fora di u paese. In 2010, Turchia è u Brasilianu si andà in una grande lotta di prublemi pà l'Irani à accunsentiscenu cumu quellu chì u guvernu americanu avia dettu chì era necessariu, chì solu solu in u guvernu americanu esprimintu a furia à Turchia è u Brasili.

S'ellu si dumande l'Uttarmenti Stati Uniti hè di duminà l'Iranu è sfrutta i so risorse, l'Iran ùn hè micca stimatu per cumprumminà si accetta una dominazione parziale. Ddu scopu ùn deve esse perseguite da a diplomazia o a guerra. S'ellu si chì l'USA voli veramente esse per altri nazioni di abbandunà l'energia nucleari, ponu truvà difficultà d'imponà a pulitica nantu à elli, cù u sensu di l'usu di a guerra. U più prubabile di u successu ùn esse micca guerra, nè negozii, ma esempiu è aiuti. I Stati Uniti puderanu abbandunà a sbarcazioni di e so arme nucleari è e putere. Puderia investisce in energia verde. I risorse finanziarii dispunibili per l'energia verda, o qualcosa àutru, si a guerra macchina eranu smanizzati sò casi sumpuli. I Stati Uniti puderanu furnisce l'assistenza energetica virali à u mondu per una frazzioni di ciò chì passa per offre una duminiu militari, senza mancu rinfriscenu e sanzioni chì impediscenu à l'Iran da acquistà molte per mulinu.

Guerra Contru Individuale

E guerri esaminare contru à i pirsuni è i picculi bande di presenti terroristi videmma ancu chì u parlante hè statu una dispunibile, perchè chjesa, l'opzione. In fatti, hè difficiule di truvà un casu in quale l'assassinu pare hè statu l'ultimu risorse. Nuvèmmiru 2013 U presidente Obama hà datu un discorsu induve ellu riclamava di tutte e persone ch'eddu avia tombatu incù stati avvicinavanu quattru eranu i citatini americani, è in quellu di quattru casi, hà avutu certi critichi chì avia creatu per ellu stessu prima di auturizà u morte. Tutti l'infurmazioni pubblicii infurmati contra a qualità chì, è di fattu u guvernu americanu circà di fallu l'Anwar al-Awlaki, prima di l'incidenti induve chì u presidente Obama hà prustamentu chì Awlaki hà ghjucatu una parte chì justificava u so morte. Ma Awlaki ùn hè micca imputitu da un criminu, mai accusatu, è a so extradizioni mai circuncisa. U ghjugnu 7, 2013, u tribunale iemiane Saleh Bin Fareed hà avutu à a Dimucrazzìa Arau chì Awlaki puderia esse stati rivolgiuti è ghjunti à prucessu, ma "ùn anu mai avutu dumandatu". In parechji altre casi, hè evidenti chì i vittimi di strapate puderanu avè arristatu S'ellu avete stata pruvata. (Un esempiu memorable hè u novu di 2011 di nuvembre u mortu in Pakistan da 16 d'annu Tariq Aziz, ghjorni dopu avere attivitatu una reunione anti-drone in a capitale, induve ellu pudia esse arristatu. delittu). Quarchi ci hè parechje mutandine di preferenza di tombu per piglià. Ma, perchè dinò, forsi forsi parevanu mutivi perchè e persone preferianu di cummàtelu à u duellu à leghjendimine.

L'idea di esse infurmatu leii contr'à e persone per missile di sparnucciu sò trasmessi à nazioni in l'aghjuntu à settembre di 2013 push per un attaccu à Sìria, chì era da esse attaccatu com'è u castiddu per u presuppostu usu di un arma ppruvata. Ma, sicuru, qualsiasi regula grezzia bè per avè gassed centu à morte, ùn era improbitu di senterà punita quandu centu cinthi eranu sparati, quandu ellu era untu e unindicted.

La guerra di realità bona in u futuru

Di sicuru, catalogu e guerri ca pò esse rimpiazzatu cù di dialogu o per altere l'ugettivi di pulìtica ùn anu persuade à tutti chì una guerra ùn esse micca necessariu in u futuru. U crede in a menti di i milioni di i persone hè questu: Ùn pudete parlà cun Hitler. E u so corollary: Ùn pudite micca parlà cù u vindu Hitler. Chì u guvernu americanu hè stata missidentificando u novu Hitler per trè quartieri di un seculu -du tempu duie parechji nazioni anu truvatu l'i Stati Uniti per esse a nazione chì ùn pudere micca parlà micca - ùn si ponu diri à a nozione chì un Hitler puderia torna un ghjornu . Stu periculu tiurettu hè rispondenu cù un'investimenti è energia enormi, mentre que periculi cum'è u scalzamentu globale deveru, apparentemente, esse pruvucatu chì avà hà intrutu in un ciclu imparistanti d'aggravamenti a catastrophe prima di attu.

Vulverà dinò u grandi albatrosu di a Secunna Guerra Munniali in a Secunzioni II di stu libru. Hè bisognu di nutà aghjurnamenti chì trè quartieri di un seculu hè moltu tempu. Quant ha cambiatu. Ci hè micca statu a Sicunna Guerra Munnira. E nazioni armati ricchi di u mondu ùn anu andatu à guerra cun noi. I battelli sò cummattuti contr'à e nazioni poviri, cù nazioni poviri comu prucessi, o da e nazioni richie contr'à e poviri. I imperi di a vechja variità sò partuti di a moda, sustituitu da a nova varianti di i Stati Uniti (truppe militari in i paesi 175, ma no esse colonie). Diciarisi di picculi u picchissu pò esse assai displegi, ma nimu d'elli si pianificanu a cunquista mundiale. I Stati Uniti hà avutu un duru tempu difficili chì occupanu l'Iraq è l'Afganistan. Ei guvertenzii sustinuti da l'Italia, in Tunisia, l'Egittu è u Iemen anu avutu u hard oppressore a resistenza nonviolente da i so populu. Ipermini è i tiranesi fallenu, è fallenu più veloce chì mai. I populi di l'Europa di l'Uvesti chì ùn si sò evulute micca di l'Unioni Suvietica è i so lettori comunisti ùn anu micca esse coperto bè à un novu Hitler, è nè duie altre populazione nazioni. U putere di a resistenza novi rigente hè diventatu troppu bellu cunnisciutu. L'idea di u colonialismu è l'imperu havi addivintatu troppu scatula. U novu Hitler serà più di un grotescu anacronismu ca una ameniistu esencial.

Small-Scale State Killing

Un'antra istituzione venerable vene u stradellu di u dodo. À a mità di u seculu XVIII proponienti à eliminà a pena di morte hè stata altamente cunsidarata periculosa è stuposa. Ma a maiò parte di i guverni mundiale ùn anu più usu di a pena di morte. Fate nazioni ricchi ùn ci hè una sceczione per sempre. I Stati Uniti usa a pena di morte è hè, in fattu, trà i primi cincucenti in u mondu chì ùn si dice micca in termu storicu, a morte hà abbandunatu cusì dramaticamente. In u top five: l'Iraqi novi "liberatu". Ma a maiò parte di i Stati di l'Italia di 50 ùn anu più usu di a pena di morte. Ci sò stati 18 chì anu abuliu, cumpresu 6 finu à u XX sèculu. Trenta è stati ùn anu micca aduprate a pena di morte in l'ultimi anni 5, 26 in l'ultimi anni 10, 17 in l'ultimi anni 40 o più. Un prugettu di stati miridiunali, cù Texas in u cumandamentu, facenu a maiò parte di u morte. E tutte l'assassiniu cumincianu à una frazzioni di a tarifa a quali a pena di morte hè stata aduprata in i Stati Uniti, riabilitatu per a populazione, in i seculi passati. L'argumintazzioni di a pena di morte sò ancu fàcili per truvà, ma quasi ùn mai dicenu chì ùn pò micca esse eliminati, solu chì ùn deve esse micca. Una volta cunsiderata critica à a nostra securità, a pena di morte hè oghji universale cunzignata cunceptera è àmplia cunsiderata arcaica, contro-produtiva è verga. Chì si averebbe succidutu a guerra?

Altri Tipi di Violence Declining

Aghjuntata in certi parti di u mondu, cù a pena di morte, sò all sorti di cundimi publici horrifies è e forme di tortura è cruelità. Ancu apartu o reducione hè una grande maniche di viulenza chì era parte di a vita di ughjettu in i seculi è decade passanu. Assicurati à Murder, in a vista longa, anu diciminendu dramaticamente. Sò e palluzzà è pugnammi, viulenza versu i mariti, a viulenza versu i zitelli (da i duttori è i genitori), a viulenza versu l'animali è l'accettazione publica di tutta a forza. Perchè qualchissia sapi chì prova di leghje à i so figlioli i so libri favuriti da a zitiddina, ùn hè micca solu l'antichi ghjilli di fata chì sò viulenti. I pugnani sò com'è cumuni cum'è aria in i libri di a nostra giuventù, per micca di scurdà i pelle clàssici. Quandu u so Signore si va à Washington, Jimmy Stewart prova à u filibusteru solu dopu u punching everyone in sight falla à risolve i so prublemi. Revisione di a rivista è di televisiò in a 1950s accudò nantu à a viulenza domestica. Tali viulenza ùn hè micca datu, ma l'accettazione publica hè sparta, è a so realità hè nantu à u diclinu.

Cumu pò esse? A nostra a viulenza sottuuscenza hè stata a ghjustificazione per l'istituzione cum'è a guerra. Se a nostra viulenza (almenu in parechje forme) pò esse arrescate à noi, cù u sentimentu annantu à a nostra presunta "natura umana", perchè chì una stituzione fundata nantu à a credenze in quessa a violenza stà?

Ciò chì hà dettu, hè "naturali" di a viulenza di a guerra? A maiò parte di cunflitti umani è primati o mammi in una spezia implica amecizii è bluffs e restraint. A Guerra implica un attaccu sianu à e persone chì avete mai vistu prima. (Lighjà i libri di Paul Chappell per un discussioni più straordinariu). Quelli chì anu vintu à guerra da una distanza pò romanticizzà a so natura. Ma a maiò parte di a ghjente ùn hà nunda di fà cù questu, è ùn vole nunda chì face cun ella. Sò micca naturali? Hè a maiò parte di l'omu chì avianu fora "natura umana"? Sì tù stessu "umanu naturali" perchè ùn ùn combatite micca i guerri?

Nuddu hà mai avutu sempre u disordine di l'estressi post-traumaticità da a privazione di a guerra. A participazione à a guerra precisa, per a maiò parte di a ghjente, intensa furmazione è di rinfurzà. L'assassiniu à l'altri è di l'affruntà d'altri chì vulete trattallu sò sempre e forti difficili, chì spessu si abbandunonu una fermamente danuvata. Nta l'ultimi anni, l'esercitu di l'U.SB ha perditu più soldati à suicidiu o dopu à u ritornu di l'Afganistan chì à qualsiasi altre cause in questa guerra. Un stima chì 20,000 membri di l'armata americanu anu desertatu durante a primu decenniu di a "guerra glaciali nantu à u terrore" (questu segundu da Robert Fantina, autore di Desertion è u Soldier d'America). Ci diciammi chì l'esercitu hè "voluntariu". Hè statu fattu "voluntariu", micca per chì tanti volte si volia unisce, ma picchì a tanta genti hate u prughjettu è vulia evitari, è per a propaganda è promessi di ricumpensa finanziaria puderanu induce à i persone per "esse voluntari". I volonti sò sproporzjonati di e persone chì avianu qualchì altru opzione dispunibili. E nisun voluntariu in l'armata americanu hè permessa di parte di u vuluntariu.

Idei chì u tempu venite

In 1977 una campagna chjamata u Progetti di l'Famigghia circhiu per eliminà a fami di u mondu. U successu remplissi elusive. Ma a maiò parte di a ghjente sò stati cunvinti chì u fame è a fame pò esse eliminati. In 1977, u Proghjettu di l'Famigghia si sentenu obligatu di discutiri contru a credi generale chì u zit era inevitabbile. Questu era u testu di un flyer chì anu utilizatu:

A fami ùn hè micca inevitabbile.
Ogni omu sapi chì e persone sempre di fami, a manera chì tutti sapianu chì l'omu ùn volaranu micca.
À un certu tempu in a storia umana, tutti anu cunnoscutu ...
U mondu era chianu,
U sole girò versu a terra,
L'esclavitud era una necessità ecunomica,
Un miglu quilò era impussibile,
Polio è a varicuta voglia sempri cun noi,
E nimu hà avutu pututu peda nantu à a luna.
Finu à chì i persone vandalismi eranu contatti l'antichi credenze è avà u tempu di l'idea nova.
Tutte e forze in u mondu ùn sò micca cusì putenti com'è una idea chì u tempu hè ghjuntu.

Questa ultima linea hè stata attraversu da Victor Hugo. Hà imaginatu una Europa unita, ma u tempu ùn era micca vinutu. Dopu si vultò. Iddu imaginara l'abulizioni di a guerra, ma u tempu ùn era micca vinutu. Forsi ora avà. Parechji ùn pudianu micca pensatu chì a minera di u territoriu pò esse eliminata, ancu questu pianu. Molti pensavanu chì a guerra nuclearia era inevitabbile è l'abolicionu nucleari ùn era impussìbule (per un pezzu tandu a dumanda più radicale hè stata di cungiura in a creazione d'armi novi, micca a so eliminazione). Ora l'abolizioni nuvuli resta un postu distanti, ma a maiò parte di a persone dichjaremu chì si pò esse fattu. U primu passu di abulishing a guerra hè di ricanusciarli ch'ella hè ancu pussibule.

Prima Guerra Venerable Than Imagined

A guerra hè presunta chì hè "naturali" (quantu ciò chì significheghja) perchè ellu suppostu hè sempre stata vicinu. U problema hè chì ùn hè micca. In 200,000 anni di storia è preistorìa umana, ùn ci hè nudda evidenza di guerra annantu à 13,000 anni d'età, è quasi nisuna di 10,000 anni. (Quelli di voi chì crèdenu chì a terra hè solu 6,500 anni di età, permette per esse cusì: Averaghju pezzu cù Diu è hà urdinatu à tutti per travaglià l'abulizioni di a guerra. Hè hà ancu ricunniscenu a lectura restu di questu libru è cumprà assai copii più).
A guerra ùn hè cumuna trà i nomadi o i cacciaturi è i culliguri. (Vede "Lethal Aggression in Mobile Forager Bands è Implicazioni per l'Origini di a Guerra", in Science, Juliu 19, 2013.) A nostra spezia ùn hà micca evoluzione cù a guerra. U Guerra perteneci a società sedentariu cumplessi, ma solu à quelli di elli, è solu qualchissia di u tempu. I societies beligerant grows peaceful and vice versa. In Beyond War: U Potenzju Umanu per a Paura, Douglas Fry aghjunghjenu e società non rivolti di tutta u globu. L'Australia per parechje tempu prima chì l'anu u vignetu europei, l'Àrtico, u Mungianu Nord-est, u Gran Bacinu di l'Amérique du Nord-in queste i persunanzi ùn anu stavanu senza guerra.

In 1614 Japan si tagghiau fora di l'Occidenti è a paese di speranza, a prusperità è a crescita di l'arte è di a cultura japonesa. In 1853, l'Armata di l'Ustica furzò u Giappone aperta à i cummerciale di i Stati Uniti, missiunarii è militarisimu. U Giappone hà fattu bè cù una Custituzione di pacificu da u fini di a Secunna Guerra Mundiale (anche chì i Stati Uniti stinzanu dura per a sullivazione), cum'è à a Germania-apparti d'assistente a l'OTAN cù i so guerri. L'Islanda è Svezia è Suisse ùn anu combattutu di e so guerri in i seculi, anche anu assistutu l'OTAN in occupanu Afganistan. È l'OTAN hè occupatu militarizzendu u nordu di Norvegia, Svezia è Finlandia. Costa Rica abuliu u so esercitu in 1948 è u mette in un museu. A Costa Rica hà visatu senza guerra o colli militari, in cuntrastu starkante à i so vicini, da quandu, ancu s'ellu hà assistitu à l'armata di i Stati Uniti, è anche u militarisimu è l'armamento di Nicaragua hà spilled over. Costa Rica, luntanu di perfetta, hè spessu classificatu com'è u più happiest o unu di i piacè di u campu più vivu per vive in terra. In 2003 diversi nazioni anu bisognu di rimbursà o ameciati di uniscini a guerra di una "coalition" in l'Iraq, è cun parechje chjande ùn eranu infatti.
In Ghjochi di Guerra, Ghjuvan Battista descrizanu l'sforzi di abulisce a guerra cummata da i membri di una tribù amazonica in a 1950. Li villagers Waorani anu avutu in guerra in anni. Un gruppu di donne Waorani è duie missiunarii decide di vola un campu avianu nantu à i campi di cunfronti e dispunione messagi cunciliatori da un forte parlante. Allora era cunferitu i meeting. Allora i guerri cissonu, à a grande cuntintizza di tuttu. I paesi ùn anu micca tornatu à guerra.

Quale Ti cummende

Comu a sapiri, nimu fala nazioni basatu in a so predileccia à sparà o participà à a guerra. A lista di Fry di 70 o 80 nazioni pacìculi include nazioni chì participanu à e guerri di l'OTAN. L'Indipendenza Global Peace (vede VisionOfHumanity.org) si classifica naziunale nantu à fatturi 22 chì includenu criminale violenta in a nazione, inestabilità pulitica, etc. L 'Stati Uniti finiscinu quindi classificate ind'i migdi e paisi europei versu u cima-chì hè, tra i a maiò "pacìfichi".

Ma u situ web di l'Associazione Sucialista Paìsi permette di cambià u ranking, cliccu solu nantu à u solu fattore di "cunflitti cumbattuti". Quandu facenu quì l'Stati Uniti accunsenu vicinu à a cima, chì hè, frà e nazioni impegnati in i più cunflitti. Perchè ùn hè micca in a cima, u "grandi pruprietariu di a viulenza in u mondu", com'è u Dr. Martin Luther King Jr. chjamava? Perchè l'États-Unis é categurine classificatu nantu à l'idea chì hà impegni in solu trè cunflitti duranti l'ultimi anni 5, questa a pesar di i guerriri di drone in parechji nazioni, operazioni militari in decenni è e truppe in stazione in certi 175 è scalciate. Cusì i Stati Uniti hè supranvule per trè nazioni cù quattru cunflitti cume: l'India, Myanmar è a Repubblica Democràtica di u Congo. Ancu per questa mutazione pruduttiva, però, chì salta da voi hè chì a grana maggiorità di e nazioni, quasi ogni nazione in a terra, hè menu impurtata in a guerra chì di i Stati Uniti hè, è assai nazioni ùn anu micca cunnisciutu a guerra di l'ultimi cinc'anni , mentri u settore di parechji nazioni sò stati una guerri di a coalition guida da i Stati Uniti è in quale altre nazioni cuntestaghjenu o sanu ghjucatu petite parte.

Segui i soldi

U Global Peace Index (GPI) aghjusta à l'Stati Uniti vicinu à u pacìficu fini di l'scala nantu à u factor di gastru militari. Hè per via di dui trucsi. Prima, u GPI ci piglia a maiò parte di e nazioni mundiale in tuttu u modu in l'ultimu pacficu di l'u spettru in quantu à distribuisce ancu di u nessu.

Sicunna, u GPI trattà u gastru esercitu per u percentualità di u pruduttu domesticu grossu (PIB) o di a dimensione di una econumia. Questu suggerisce chì un paisi riccu cun un grandi militariu pò esse più pacìfiu ca un paese di paese cun un ligu militare. Forsi queste hè cusì à i termini di l'intenzioni, ma ùn hè micca cusì à i termini di risultati. Hè necessariu à ancu cusì in sensu d 'intenzioni? Un paese voli un certu livellu di matanza è hè dispatchu di rinunzià più à avè. L'altru paese voli chì u stessu livellu di militare plus più più, anche u sacrifiziu hè in un certu sensu menu. Se u paese di più prusmanu hè ancu riccardo, ma ùn diventa un esercitu maiori maiori puramente perchè pò esse furnitu, ha diventatu menu militaristicu o mantenevano ancu? Questa ùn hè micca solu un duminiu accademicu, cumu pensanu chì e cummerciu in Washington urge infine un percentu più altimu di u PBI nantu à l'esercitu, esattamente cum'è chì unu unu deve esse invistitu più in a guerra sempre ch'è pussibule, senza aspittà una sana difisa.

In cuntrastu cù u GPI, l'Istitutu di Ricerca di l'Istitutu di Salute Internazionale (SIPRI) alleata i Stati Uniti com l'alta spender militare in u mondu, meditu in dollaru passatu. In fattu, sicondu u SIPRI, i Stati Uniti passa in quantu nantu à a guerra è di preparazione di guerra da a maiò parte di u mondu di u mondu cunfinatu. A verità pò esse più drammatica. SIPRI dici chì i gastrunomi militari americani in 2011 hè $ 711 billion. Chris Hellman di u Prugettu di Priurità Naziunalu dice chì era $ 1,200 billion, o $ 1.2 trillion. A diffirenza veni da l'infezzione militari assicuta in ogni dipartimentu di u guvernu, micca solu di "Difesa", ma ancu di a Salute Internazionale, Statu, Energia, l'Agenzia di l'Uttraviu Internaziunale di Uviluppu, l'Agenzia Centrale Intelligenza, l'Agenzija Naziunale, l'Veterans Administration , interessu nantu à i debuli di guerra, ecc. Ùn ci hè nè manera di fà un apples-to-apples paraguni à l'altri nazioni senza infurmazione credibile precisa di u gastru militare tutale di ogni nazione, ma hè assai sicuru per presumirme chì nisna nazione nurmale hè di gastru $ 500 milioni di più di quale hè listatu per elli in a categuria SIPRI. Inoltre, certe più di l'impurtanti militari più grande dopu à l'Stati Uniti sò US aliti è membri di l'OTAN. È parechji di l'impegni più grossi è picculi passati sò attivamenti stimulati à spenniri, è per gastru in l'armamentu americanu, da u Dipartimentu di l'Usti Stati Uniti è l'armata americanu.

Mentre a Corée noru guasi cunzadviu gastru un percentuu più altu di u so pruduttu chjamatu internu nantu à preparazione di guerra chì i Stati Uniti fa, quasi cunzone gasta menu di quantu 1 perchè cumu l'USA passa. Quellu chì hè dunque più viulente hè una quistione, forsi unanswerable. Quale hè più d'una minaccia à quale ùn hè micca nunda à nunda. Nisuna nazione amenaciosa à i Stati Uniti, i Guerrieri di l'Intelligenza Naziunale in i tempura passati anu avutu un tempu duru discurrò à u Cungressu chì u nimicu è hà identificatu l'inimicu in parechji rapporti cum'è "extremist".

U puntu di paragunarii niveli di gastru militaru ùn hè micca chì avemu averghjuli cunvergenza di quantu u malvinu di i Stati Uniti hè, o orgogliu di cum'è eccezziunale. Pianu, u puntu hè chì a diminuite militarisimu ùn hè micca solu pussibile humanamente; Hè esse practiced right now by every other nation on earth, per dì: nazioni chì cuntenenu 96 per centu di l'umanità. I Stati Uniti gasta u più in u so esercitu, mantene a più truppe anu stade in più di i paesi, participa in i più cunflitti, vende a più armi per l'altri è i polarisi u so nasu più flagrante à l'usi di curti per restriurà a so guerra o ancu, qualchissia più, per fà e ghjudicali nantu à prucessu chì pò esse ghjustu cum'è fà cumbattimentu cù un missile in l'infernello. A minimisazione di u militarisimu americanu ùn viola micca una ligera di "natura umana", ma portanu i Stati Uniti più in ligna cù a maiò parte di l'umanità.

Pubblicu Opinió v. Guerra

U militarismu ùn hè casi quantu famosu in i Stati Uniti com'è u cumpurtamentu di u guvernu americanu suggerenu à quale chì hà cridutu chì u guvernu seguitanu a vulintà di u populu. In 2011, i media facianu assai rughjoni nantu à una crisa di cuntribuzione è hà assai scelta per esse solu. Quasi nimu (persienze numerii in qualchi votazii) anu interessatu in i suluzzioni di u guvernu interessatu in: attraversà a Sicurezza Sicile è Medicare. Ma a seconda soluzione più populari, dopu a furiaghju di i ricchi, hè stata cunducta corte u militaru. Sicondu u votu Gallup, una pluralità hà cridutu chì u guvernu di l'Ustitutu hè sparghju troppu in l'esercitu da 2003. E, sicondu u votu, cumpresu da Rasmussen, è cumu secondu a mo stessu spirienza, prutrali tutti sottovalanu quantu i Stati Uniti diventa. Solu una minurità nica in i Stati Uniti crede chì u guvernu americanu deve passà trè volte, cum'è qualsiasi altra nazione in u so esercitu. Inoltre i Stati Uniti hà passatu bè per quellu livellu per anni, ancu quantu meditevatu da SIPRI. U prugrammu per a cunsultazione publica (PPC), affilatu à l'Ecole di Politica Pubblika à l'Università di Maryland, hà pruvatu à corriggerà a ignoranza. U primu PPC si mostra a ghjente chì pare cusì u pretenzione publica propiu. Allora dumande tuttu ciò ch'elli cambienu. A magguranza favurisce maiori taglii à l'armata.

Ancu quannu veni à guerri specifici, u publicu americanu ùn hè micca sustinibule cum'è parechje pensate da l'omi americani o da citadini di altri paesi, in particulari i paesi invaduti da i Stati Uniti. A Sindimia di Vietnam hà lamentatu in u Washington per parechji dicennii ùn era micca una malatìa causata da Agent Orange, ma hè un nome per l'opposizioni popularità à i guerri-cum'è s'ellu l'oposizione era una malatìa. In 2012, u presidente Obama annuncia un annu 13, u duminiu di u $ 65 milioni per commemorate (è riabilità a reputazione) di a guerra à Vietnam. U publicu americanu hè opposta à i guerri americani in Siria o Iran per anni. Certu chì puderia cambià di u minutu chì sta guerra hè chjamata. Ci era un sustegnu pubblicu significativu in primu per l'invasioni di l'Afganistan è l'Iraq. Ma cun quellu rapidità chì l'opinione divirtì. Per anni, una maiuranza forte favurava a questa guerra è crede chì era statu un sbagliu per inizià, mentri a guerra cumminciò "successu" in u suppostu causa di "sparghje a demucrazia". A guerra 2011 à Libbia hè stata opposta da l'ONU (chì a risoluzione ùn hà micca auturizata una guerra per rimbarsà u guvernu), da u Cungressu US (ma per chì preoccuvà quellu tecnicità), è da u publicu americanu (vede Chjesa di Realtà / Libya .htm). Ntô settimana 2013, u publicu è u Cungressu anu rifiutu un impurtante impurtante da u presidente per un attaccu à Sìria.

Caccia Umana

Quandu dicemu chì a guerra si passa 10,000 anni ùn hè micca chjaru chì parleremu una sola cosa, in uppusizione à dui o più di diversità chì passanu da u stessu nome. Immagine una famiglia in Iemen o u Paese paese in una buzzu constantu pruduciutu da un drone in capu. Un ghjornu a so casa è tutti questi ci anu distruttu per un missile. Eranu in guerra? Unni fu lu campu di battagghia? E unni eranu l'armi? Quale hè dichjaratu a guerra? Chì era statu cuntatu in a guerra? Cumu scopu?

Cumpressate u casu di qualcunu fattu ingrandatu in u terrorismu anti-US. Hè stata missiunata da un missile da un avvistano avennu senza avidità è uccisi. Era in guerra in un sensu chì un guerrieru grecu o Rumanu ricunnosce? Cumu à un guirreru in una prima guerra moderna? Un autumàticu chì pensa di una guerra chì esse dumandava un campu di battaghja è u cummattimentu tra dui armati cunchjenu un guirreru di drone assuciatu à u so deskò manipulà u so joystick com'è guirreru in tuttu?

Comu duellu, a guerra hè statu pensata com'è un concorsu cuncordatu trà dui attori razzjonali. Dui gruppi accunsenu, o, almenu, i so rulers accunsenu, per andà in guerra. A guerra hè sempre cummercializata cum'è un ultimu resort. E guerri sunnu sempre cummattuti per "pace", mentri nimu mai pace pattu per a fine di a guerra. A guerra hè presentata cum'è un modu ind'eddienu versu un finu nobile, una impurtanza respunsabile davanti à l'irrazzioni di l'altra banda. Avà chì l'altra parte ùn hè micca cummatteru nantu à un campu di battaglia litterale; invece u latinu cun tecnulugia satellita hè caccia di i cumbattenti previsti.

L'impurtanza detrási sta transformazione ùn hè micca stata tecnulugia o strategia militari, ma l'oppusizioni pùblicu à mette i truppi americani in un campu di battaglia. A listessa repulsione per perdienti "i nostri propriu figlioli" era largamente ciò chì guidò à u Sindromicu di Vietnam. Questa repulsion alimenta l'opposizioni à e guerri in Iraq è Afganistan. A maiò parte di l'Americhi anu avutu è ùn sò micca idee nantu à l'estensità di a morte è di u pienu sopratu da e persone di l'altri parti di e guerri. (U guvernu hè divulgatu per informà à e persone, chì anu saputu per risponde assai appruptamentu). È verissimu chì e persone americanu ùn anu insistentemente chì u so regnu elle cun infurmazioni nantu à u sufrimentu causatu da i guerri americani. Parechje, in quantu ch'elli sanu, sò stati più toleranti di u dulore di i stranieri. Ma i morti è i feruti à i truppi americani sò largamente intolerable. Questu parò accunsente per u muvimentu novu americanu versu i guerri di aereu è guerrieri drone.
A pregunta hè chì una guerra di drone hè una guerra à tuttu. S'ellu hè battuto da i robots in quellu chì l'altru parte ùn hà capace di responde, quantu fermamente s'assumiglia a maiò parte di quale categorizà in a storia umana com a guerra? Ùn hè micca questu u casu chì avemu finatu a guerra è avà da esse aduprà altra cosa (un nomu perchè pò esse: a caccia di l'umani, o sè vo avete preferitu l'assassiniu, anche si pò uttene à suggerisce l'assassiniu di una figura publica )? Eppo, ùn avete micca a cunduce di fine cun quellu chì avemu prisintatu cù una istituzione più venerable per dismantle?

E duie istituzioni, a guerra è a caccia umana, involute a morte di i straneri. U novu implica a morte intenziale di i citadini di i Stati Uniti, ma l'antica implicava a morte di i traitors o disidintorii di i Stati Uniti. Eppuru, se pudemu cambià a nostra manera di straccià stranieri à rende a quasi unrecognizable, chì hè di dì chì ùn pudemu micca eliminà a pratica?

Ùn avemu micca sceltu?

Ancu si pudemu ogni individuu esse liberi di sceglienu per finisce a guerra (una pregunta differente da esse da fà in u mumentu ellu decide) hè qualchì inevitabbilità chì impedisce di fà dinò scelta in colpau? Ùn era quandu era ghjuntu à scrive l'esclavitud, i feudi di sangue, u duellu, a pena di morti, u travagliu di u zitellu, a furmazione è i piuma, i stori è i pillory, e mòglie cum'è chjaru, u cundimentu di l'omosessualità, o unipochi altri istituzioni passati o rapidamenti passendu-ancu per parechji anni in ogni casu, parevanu impussibile di dismantillà a pratica. Hè veramente certu chì a ghjente si volenu à collegu d'attu di manera contraria a quantu a maggurità di elli cagiulà individuali sustene ch'ella vulianu agisce. (Oghje anu vistutu un votatu in quale una maggiorità di i capiori chì sustenenu chì vulete esse gravatu più). Ma ùn ci hè micca evidenza chì u fallimentu cullettivu hè inevitabbile. U suggerimentu chì a guerra hè distinta da l'altri istituzioni chì sò stati eliminati hè un suggerimentu vilochju solu s'ellu ùn sia impeditu di cunclusione di certu cuncrete concretu quantu perchè no avemu impeditu di sparà.

A ghjustu di Ghjuvanni di Ghjuvanni di Ghjuvanni hè vale à leghje. Scrittore di Scientific American, Horgan s'argumenta à a quistione di a guerra pò esse finita com'è scientist. Dopu un'investigazione dilettante, cuncludi chì a guerra pò esse finita à u globu è ha in parechji volti è i posti hè statu finita. Prima di alcuni quidda cunclusione, Horgan examina u cuntrariu à u contru.

Mentre i nostri guerri sò annunciati cum'è espedizioni umanitarii o difesi contra e mechjari perversi, è micca cuncurrenza per i risorsi, cum'è i fossili, certi scientifichi chì sustènenu per a inevitabbilità di a guerra tendenu per presunisce chì a guerra hè in factu cumpetizione per i fossili. Molti citadinu accunsenu cù l'analisi e sustegnu o opposti i guerri in questa basa. Tali spiegazione per i nostri guerri hè chjaramente incompleta, perchè sempre tenenu numerose motivazioni. Ma s'è accettà u pretendimentu per a fine di l'argumintazzioni chì i guerri currenti sò per oliu è gasu, chì pudemu facemu di l'argumentu chì sò inevitabbili?

L'argumentu sustene chì l'umani anu sempre competed, è chì quandu i risorse sò dispunibuli risultati di guerra. Ma ancu i proposanu di sta tiurìa rimetenu chì ùn sò micca veramente affirmannu inevitabbilità. S'è avemu da cuntrollà u crescenu di a pupulazione è / o traspurtadore à l'energia verda è / o altere i nostri cunsigli di cunsumu, i risorse suppost necessarisi di l'oliu è di u gasu è u carbone ùn saria più in pocu pruvenimentu, è a nostra cumpetizione violenta per elli ùn saria più inevitabbili.

In vista di a storia, vedemu esempi di guerri ca parvenu à u prugettu di a pressione di risorsa è di l'altri chì ùn sò micca. Avemu vede societies burdened by scarcity of resource that turnate à guerra è à altri chì ùn. Avemu ancu veddi casi di guerra comu causa di scarsizza, inveci di u reversu. Horgan cita esempi di peopli chì lotta più quan i risorsi eranu più grande. Horgan cita ancu u travagliu di l'antropòloggi Carol è Melvin Ember chì anu studiu di ei 360 societies à l'ultimi duie seculi vultendu nisuna correlazione entre scarcità riserva o densità di a populazione è a guerra. U studiu maiò massiu di Lewis Fry Richardson ùn anu truvatu nisuna correlazione.

In altre parolle, a storia chì u crescenu di pupulazione o a scarcità risorsa pruvucalla a guerra hè una storia ghjustu. Hè un certu sensu logicu. Elementi di a storia sò fatti sò parte di a narrativa di assai guerri. Ma l'evidenza indica chì ùn ci hè nunda in a via di una causa necessaria o suffirenzia. Sti fattori ùn facenu micca guerra inevitabbile. Sì una società particulare decide ch'elli piglia per i risorse scarfi, dopu l'aghjustamentu di quelli risorsi facii una sucetà più propensità per andà à a guerra. Hè veramente un periculu veru per noi. Ma ùn ci hè nunda inevitabbile annantu à a sucetà chì faci a decisione chì qualchissimo tipu d'acontesi farà justificà una guerra in u primu locu, o funziona annantu à a decisione chì quandu u tempu arriva.
Puppetini di i Sociopatichi?

Ciò di l'idea chì certu individuelu dedicatu à a guerra devendrà inevitabbilità u restu di noi à questu? Aghju arguminatu quì sopra chì u nostru guvernu hè più avvirtutu di guerra chì a nostra populazione. Quelli chì favurevanu a guerra cumplicanu bè à quelli chì possanu posti di putere? E questu cundità à tutti per guerre di guerra, o noi chì vulete o micca?

Semu chjucu, prima di tuttu, chì ùn ci hè nunda rigulari inevitabbile nantu à tali affirmazioni. Quelli individhii propugnate a guerra puderanu esse identificati è alterati o cuntrullati. U nostru sistema di guvernu, cumpresu u nostru sistema di finanziamentu e elizzioni è u nostru sistema di cumunicazioni, pò esse mudificate. U nostru sistema di guvernu, in fattu, urigginatu pianu per un esercitu indispensabile è u guvernu di putenzi à u Cungressu per teme chì qualsiasi presidenti abbianu. In u Cunsumu 1930s guasi hà datu i putenzi di guerra in u publicu, necessendu un referendum prima di guerra. U Cungressu hà datu nowu i putenzi di u guvernu à i presidenti, ma chì ùn deve micca bisognu per sempre. In fattu, in settembre 2013, u Cungressu si livò à u presidente in Sìria.

Inoltre, guàrdie in mente chì a guerra ùn hè micca unica cum'è un problema chì u nostru guvernu diverge da l'opinion di maggiori. À tanti autri temi, a divergenza hè almenu cum'è pronunsiata, se micca più cusì: u bailing out of banca, a vigilanza di u publicu, i subsidi per i multimedeiari è i corporazioni, l'acerti di cummerciale, i lezii sicreti, u fallimentu di prutezzione di u ambiente. Ùn sò micca documenti di prumuzione contru à u prucessu pùbblicu attraversu a putenza di i soziatiche. Invece, ci sò sociopuli è non sociòpate chì fallenu sottu a influenza di bona corruzzione antica.

U percentinu di 2 di a pupulazione chì, studii suggerenu, diventeranu tutte e morte in a guerra è ùn pacenanu micca da ellu, ùn si move micca di l'euforia à u remorse (vede Dave Grossman's On Killing), probabilmente ùn simpliciscenu micca cù quelli in u putere di decisione per ghjuchjeru i guerri. I nostri capimachja pulitiche ùn anu micca participà in guerri si stanu, è in parechji casi esse evaduti i guerri in a so ghjuventù. U so impetu à u putere pò esse guidati à teme un maiore dominazione per a guerra contru per i subordinati, ma ùn faria micca cusì in una cultura in u quale a pacificazione hà crescitatu u so putere à più di a guerra.

In u mo libru, Quandu a Guerra Munniali Outlawed, aghju dettu a storia di a creazione di u Pattu di Kellogg-Briand, chì pruibiu a guerra in 1928 (hè sempre nantu à i libri!). Frank Kellogg, u Sicritariu di Statu di u SU, era cum'è di supportu di a guerra cum'è qualcunu finu à chì era diventatu chjamatu chì a pace era a direzzione per l'avance di carriera. Dopu ad avè dicu à a so mòglia, puderia vincenu u Premiu Nobel pè a Paci, chì hà fattu. Ellu hà pensatu ch'eddu puderia esse ghjudicatu nantu à a Corte Internaziunali di a Giustizia, chì hà fattu. Ellu cuminciò à rispunniri a l'esigenzi di l'attivisti di pacifica chì hà denunciatu prima. A ghjinirazioni prima o dopu, Kellogg hà prubbabbiliamentu di a guerra à l'asempiu comu u viaghju à u putere. In u clima anti-guerra di u so ghjornu, hà vistu una strada differenti.

L'All-Powerful
Cumplimenti industriali militari

Quandu a guerra hè veduta cum'è una cosa fatta solu da non-americani o non-occidentali, i presenti causati di a guerra includenu tesi nantu à a genetica, a densità di a populazione, a scarcità di risorsa, etc. John Horgan hè ragiunatu per svià chì sti pretenduti cause ùn fate micca guerra inevitabbile è micca in fatti correlate cù a probabilità di guerra.

Quandu a guerra hè aduprata ancu cume, si non primarmenti, quarchi fattu da "nazzioni" sviluppatu, in seguita altri pruvucalli emerger chì Horgan hà mai vistu. Sti causati ùn anu nunda inevitabbilità cun elli. Ma puderanu a guerra assai prubabili in una cultura chì hà fattu selezioni. Hè crìtica chì ricanusciemu è capiscenu quessi fatturii, perchè un muvimentu di abulisce a guerra hà da esse diretta à a guerra di fabricazioni da i Stati Uniti è i so alleati in una forma diferenze da chì pareveru appiru chì a guerra era solu un pruduttu di e pobuli nazioni in Africa chì a Cumpagnia Penali Internaziunali righjunghja per truvà tutte e case in tutti i so casi.

In più di l'immersa in una vista falza falata di l'inevitabbilità di a guerra, e persone in i Stati Uniti sò contru l'elezzioni corrupti, cumpitenza medievali, educazione bruttura, propaganda lacrime, entretenimentu insidiosu è una gargantuan machine guerra permanente falsamente presentata com un programa ecunomicu necessariu chì ùn pò micca esse dismantled. Ma nimu di questu hè micca cambiatatu. Avemu trattatu ccà cu forzi chì facenu a guerra più prubabile in u nostru tempu è di u locu, micca impughuli insurmountable chì guarantiscenu a guerra per sempre. Nuddu crede chì u complexu industriale militare hè statu sempri cun noi. E cù un pocu riflessu chì nimu di crede chì, cum'è u calunciu glubale, pudaria creà un loop di retroalimentazione fora di u cuntrollu umanitu. À u cuntrariu, u MIC esiste per e so influenza nant'à i humani. Ùn era micca sempre. Espansione è cuntratta. Duranu finu à chì l'avè da permità. U complexu industriale militare hè, in corta, l'opcione, cum'è chì u complexe slavery chjaru era optativa.

In i seculi più avanzati di stu libru avemu da discutiri ciò chì pò esse fattu nantu à una accittà culturale di a guerra chì sguassa annantu à u crescenu di a pupulazione o a scarcità di ricerca cà a patriotismu, a xenofobia, u tristitu di u ghjurnalismu, è a influenza pulitica di cumpagnii cum'è Lockheed Martin . Cumplicendu questu puderà fà a forma di un movimentu anti-guerra più prubabile di successu. U so successu ùn hè micca garantitu, ma ùn hè senza alcuni dubbuli pussibuli.

"Ùn pudemu micca finalizà a Guerra
S'ellu ùn fineru micca a guerra "

Ci hè una differenza impurtante trà l'esclavità (è assai altri istituzioni) per una banda, è a guerra à l'altru. Sì un gruppu di pirsuni guariscenu una guerra à l'altru, quandu sò in guerra. Se Canada hà sviluppatu piantaggi slave, i Stati Uniti ùn hanu bisognu di fà. Se u Canada hà invadutu i Stati Uniti, e dui nazioni anu in guerra. Questa parerete puderete suggerisce chì a guerra vole esse eliminata in ogni locu simultaneamente. Inutili, a nicta di difisa contru à l'altri si deve guariscenza vita viva per sempre.

Questa arragata finiscinu micca in parechji razze. Per una cosa, u cuntrastu contru a guerra è a slaveria ùn hè micca simplice quantu suggeria. Se Canada era usu di l'esclavità, guessia chì Wal-Mart principia a impurtazione di e nostre stuff! Se Canada era usu di l'esclavità, guessu chì Cungressu puderia esse comissione per studià e beneficii di u restorezzamentu! Qualchida istituzione pò esse contagiosa, ancu s'è casu forsi menu di guerra.

Inoltre, l'argumentu più sopratuttu hè micca per a guerra tantu per a difesa contru a guerra. Se u Canadà attaccò à i Stati Uniti, u mondu puderia sanificà u guvernu Canadese, mette i so capi di u prucessu, è a vergogna a nazione nazione. Canaderni pudiani ricusà di participà à a guerra di u guvernu. L'Amiricani puderia ricusà di ricunnosce l'autorità di l'occupazione straniera. L'altri puderanu andà in i Stati Uniti per aiutà a resistenza novi di a novi. Cum'è i Danesi sottu u Nazis, pudemu ricusà di cooperà. Cusì, ci sò strumenti di difesa altru ch'è u militaru.

(Scuschendu à Canada per stu esempiu ipoteticu. Sò, de fattu, avemu qualchì di i nostri dui paesi hà una storia di invading l'altru [Vede DavidSwanson.org/node/4125].)

Ma suposu chì una certa difesa militare era sempre creduta necessaria. Saria d'esse $ 1 trillion à pena annu? Ùn avete a prutezione di USA ùn esse parechje à e prublemi di difesa di altri nazioni? Supposu chì l'inemicu ùn hè micca u Canadà, ma una banda di terroristi internaziunali. Chì cambiassi i bisogni di difesa militari? Forsi, ma micca in modu di justificà $ 1 trilioni annu. L'arsenale nucliali di i Stati Uniti ùn hà fattu nunda per dissuila i terroristi 9 / 11. L'stazzione permanente di un milione di suldati in certi nazioni 175 ùn favurisce micca u terrurismu. Pianu, cum'è discuttu sottu, u pruvucarà. Pudete aiutà à dumandà questa pregunta: Perchè u Canada ùn hè micca u mira di u terrurizmu chì i Stati Uniti hè?

U militarisimu à culpisce ùn deve tene parechji anni, ma ùn hà micca bisognu à esse in istantanità o cuncordata globale. I Stati Uniti hè u primu spuntalerista di armi à altri nazioni. Chì ùn pò micca esse ghjustificate cun facilmente in modu di difesa naziunale. (Un mutivu propiu oblicu hè un pruduce di soldi). L'esplicazione d'armata americani chì puderanu esse realizatu senza micca impattu di e difesi di i Stati Uniti. Avanza in u legatu internaziunale, a ghjustizia è l'arbitrage puderia combine cù l'avances in disarmamenti è l'aiutu straneri, è cun una rivoluzione culturale globalmente contru a guerra. U Terrurismu pò esse trattatu da u crimeu chì hè, a so pruvucazione ridutta, è a so cumissionia ghjudicata in tribunale cù una maiò cooperazione internaziunale. A riduzioni in u terrurismu è in a guerra (ancu com'è u terruricu statutu) puderia cumportanu più di cunflittu, è a limita è l'ultimi eliminazione di u mutivu di u prufittu di a guerra. L'arbitrailleu di novi disputi risultatu puderia cumportà più di fiducia è u cumplimentu di a lege. Cumu avemu vistu in a Secunzione IV di questu libru, un pruduttu pò esse iniziatu chì muvianu u mondu di a guerra, e nazioni di u mundonu da u militarisimu, è l'indegni fugliali di u mondu di u terrurismu. Ùn hè solu micca u casu chì avemu a preparazione per a guerra da teme chì qualcunu puderà attacà. Nè avemu abulitu tutte l'uttzii di a guerra da u ghjornu dopu per fà per fà affruntà à ùn battre micca una guerra novu.

Hè in Nostra Capità

Eccu in i Stati Uniti, a guerra hè in i nostri capi, è i nostri libri, i nostri filmi, i nostri ghjuculi, i nostri ghjorni, i nostri marcatori stòrici, i nostri monumenti, i nostri avvenimenti sportivi, i nostri armarii, i nostri televannucci. Quandu cercò per una correlazione trà guerra è un altru factoru, Horgan solu solu un fattore. Ghjuvelli sò fatte di culturi chì celebrendu o adupirate a guerra. A guerra hè una idea chì si sparghjera. Hè veramente cuntagie. È sirvizza i so fini, micca quelli di i so anziani (fora di certi beneficati).

L'antropologa Margaret Mead called war un invenzione culturale. Hè una forma di cuntagjunu culturale. A guerra succertenu per l'accettazione culturale, è ponu esse evitati da u rejetimentu culturale. L'antropologu Douglas Fry, in u so primu libru à questu sughjettu, U Potenzu Umanu per a Pace, discende società chì retechanu a guerra. Chjave ùn sò micca creati da geniu o evitati da eugenesi o oxitocina. Guerri ùn sò micca guidati da una minuranza prisenti di i sociopuli o evitendu da cuntrullà. Chjovi ùn sò micca fatta inevitabbilitati per scarsità di risorsa o inugurtà, o impeditu per a prosperità è a ricchezza cumuni. Chjave ùn sò micca determinate da l'arme dispunibuli o l'influenza di i prufissi. Tutti i fatturi chì facenu parti in i guerri, ma nimu d'elli pò fà guerri inevitabbili. U fattore decisivu hè una cultura militaristica, una cultura chì glorifica a guerra o ancu solu l'accetta (è puderanu accettà qualcosa ancu à dì à un votante chì avete oppostu: l'oposición vera piglià u travagliu). A guerra si sparghjera cum'è altre memes diffusione, culturalmente. L'abulizioni di a guerra pò fà u listessu.

Un pensatore Sartreu allora à più o menu sta stessa cunclusione (micca a guerra ùn deve esse abulita, ma pò esse) senza Fry's or Horgan's research. Pensu chì a ricerca hè d'utilità à quelli chì avete bisognu. Ma hè una debule. In quantu basta à esse a ricerca, avemu a essiri preoccupa chì un studiu novu scientificu o antropològicu pò vene à pruduce chì a guerra hè in fattu in i nostri genes. Ùn ci anu micca toccu in l'abitudine di imaginà chì ci deve aspittà chì l'autorità vi prupone chì ci hè fattu quellu chì hè statu fattu in u passatu prima di pruvucà à fà. L'altri auturizati puderanu vena è refuta.

Invece, avemu bisognu à un capiscenu chjarificatu chì ancu se nisuna sucità avivanu mai esiste senza guerri, u nostru puderia esse u primu. E persone investenu un gran effort in creà guerri. Puderanu micca di fà micca. Trasfurmà questu osservazione evidente in un studiu scientificatu per esse assai oghje chì ghjudicavanu a retechjarazione di a guerra in u passatu per rimpruverà in u futuru hè à pocu utili è preghjudiziu à a causa. Aiutene à quelli chì avemu bisognu di vede chì ciò chì vulete fà hè statu fattu prima. Miace u sviluppu culletivu di imaginazione innovadora.

E tesi cuntzertu di e cose di a guerra facenu a cusì cumpresa chì a guerra diventerà sempre cun noi. Predicta chì u cambiamentu climaticu serà pruduttu a guerra mundialu pò esse fatture micca d'inspirà à e persone di dumandà una pèrdita energia energètica publica, inspirantli in u cuntribuisce à u spaziu militari è à dispunibule nantu à i cannabis è u suminatori d'urgenza. Finu finu à chì a guerra hè aduprata ùn hè micca inevitabbilità, ma si preparanu per i guerri si facenu più. (Vede Tropic of Chaos: u Canvegione climaticu è a nova geugrafia di a Violenza di Christian Parenti).

I studienti anu truvatu chì quandu a ghjente hè stata sottusa à l'idea chì ùn anu micca "testamentu liberu" si cumpurtavennu pocu murale. (Vede «U valore di crede in testamentu liberu: Fuggeru una Cela di u Determinismu Aumenta u Cricchamiento," da Kathleen D. Vohs è Jonathan W. Schooler in Scienze Psiculologica, Volume 19, Numero 1) Cume pudiera culpà? Anu "ùn avianu micca vulintà liberu". Ma u fattu chì ogni cumpurtamentu fisicu pò esse predeterminatu ùn cambia micca u fattu chì, da a mo perspettiva, andaraghju sempre appena, è ellu sceglie per esse malificati fermani senza esse inganzabili ancu se un filosufu o scientist mi cunfondenu di pensà chì ùn aghju micca scelta. S'è stà inculcati per crede chì a guerra hè inevitabbile, avemu da pinsà chì ùn pò esse culpati per guattà e livanti. Ma avemu fattu tortu. E scelta di u cumpurtamentu male hè sempre bè.

Ma Perchè Ghjè in noi?

Se a causa di a guerra hè l'accettazione culturale di a guerra, quale hè a causa di l'accettazione? Ci hè pussibuli prucessu raziunale, cum'è misinformazione è ignoranza produta da i scole è i media di notizie è di l'intrattenimentu, inclusa a ignuranza di e ferii periculi è l'ignurenza per a nonviolenza com'è una forma alternativa di cunflittu. Ci hè pussibuli cunevimenti causati raccorati, cum'è una cura povira di i zitelli è i zitelli, insecurity, xenofobia, racismu, servitori, idee nantu à masculinità, avidez, mancanza di cumunità, l'apatia, etc. Ci hè chì puderà esse radicali (micca necessità o cose necessaria) a guerra per esse diretta. Ci hè più di fà di fà un raportu razunariu contru a guerra. Chissu ùn significheghja micca, però, chì qualchissia di i cuntribbuti hè sè stà inevitabbile, o chì hè una causa suffirenzia per a guerra.

One Response

  1. Sò cumplettamente d'accordu chì noi (i Stati Uniti) duvemu diminuisce e nostre spese in spese militari è basi d'oltremare per ùn parlà micca di rinfurzà l'aghjurnamenti è a "modernizazione" di e nostre forze nucleari.
    - chì saria un bonu puntu di partenza. Inoltre, diminuite u cummerciu di l'armi da u nordu à u sudu (avà ci hè un prughjettu!) È sustene i sforzi versu a risoluzione di u cunflittu nonviolentu.
    U soldi cusì risparmiatu puderia esse impiegatu megliu per furnisce educazione superiore è alloghju à prezzi accessibili, alloghju per i senza alloggi, aiutu per i rifuggiati, è una mansa di altri prugrammi di valore. Cuminciamu! per finanzà i prugrammi per u benefiziu di i nostri citadini, cum'è s'è a ghjente importava veramente

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *

Artìculi Related

A nostra Teoria di u Cambiamentu

Cumu finisce a guerra

Move for Peace Challenge
Avvenimenti antiguerra
Aiutateci a Cresce

Donatori Chjucchi Ci Mantene Andatu

Se sceglite di fà una cuntribuzione recurrente di almenu $ 15 per mese, pudete selezziunate un rigalu di ringraziu. Ringraziemu i nostri donatori recurrenti nantu à u nostru situ web.

Questa hè a vostra chance di reimaginà a world beyond war
Negoziu WBW
Traduci A Qualchese Lingua