Top Nemicu di i Stati Uniti era u so alliatu, l'URSS

Poster di propaganda "Se a Russia duveria Vince"
Affissu americanu di u 1953.

Di David Swanson, 5 d'Uttobre, 2020

Excerpted da Lascendu a Seconda Guerra Mundiale daretu

Hitler si preparava chiaramente per a guerra assai prima di principià. Hitler hà rimilitarizatu a Renania, annessu l'Austria è minacciatu a Cecoslovacchia. Alti ufficiali di l'armata tedesca è "intelligenza" traccianu un colpu di statu. Ma Hitler hà guadagnatu popolarità à ogni passu fattu, è a mancanza di ogni sorta d'uppusizione da Gran Bretagna o Francia hà sorpresu è demoralizatu i colpi di statu. U guvernu britannicu era cunuscente di i colpi di colpu è era cunnisciutu di i piani per a guerra, eppuru hà sceltu di ùn sustene micca i nemici pulitichi di i nazisti, di ùn sustene micca i colpisti, di ùn entre micca in guerra, di ùn minaccià d'entrà in guerra, micca di bluccà a Germania, di ùn piglià seriamente a cessazione di armà è di furnisce a Germania, micca di difende u Pattu di Kellogg-Briand per via di prucedure ghjudiziarie cum'è quelle chì accaderanu dopu a guerra à Nuremberg ma puderia avè accadutu prima di a guerra (almenu cù l'accusati) in absentia) per l'attaccu di l'Italia à l'Etiopia o l'attaccu di a Germania à a Cecoslovacchia, per ùn dumandà micca chì i Stati Uniti si uniscinu à a Società di e Nazioni, micca per dumandà chì a Società di e Nazioni agisca, micca per propagandà u publicu tedescu in sustegnu à a resistenza nonviolente, per ùn evacuà quelli minacciati di genocidiu, di ùn prupone micca una cunferenza di pace glubale o a creazione di e Nazioni Unite, è di ùn fà nisuna attenzione à ciò chì diceva l'Unione Soviètica.

L'Unione Soviètica pruponeva un pattu contr'à a Germania, un accordu cù l'Inghilterra è a Francia per agisce inseme se attaccatu. Inghilterra è Francia ùn eranu mancu appena interessati. L'Unione Soviètica hà pruvatu questu approcciu per anni è hà ancu unitu à a Società di e Nazioni. Ancu a Polonia ùn era micca interessata. L'Unione Soviètica era l'unica nazione chì avia prupostu di andà à luttà per a Cecoslovacchia se a Germania l'attaccava, ma a Polonia - chì duverebbe sapere chì era a prossima fila per un assaltu nazista - hà negatu u passaghju sovieticu per ghjunghje in Cecoslovacchia. A Pulonia, dopu invaduta ancu da l'Unione Soviètica, pò avè temutu chì e truppe sovietiche ùn a passessinu ma occupessinu. Mentre Winston Churchill pare esse statu quasi ansiosu per una guerra cù a Germania, Neville Chamberlain non solu hà rifiutatu di cooperà cù l'Unione Soviètica o di fà qualsiasi passu viulente o nonviolente in nome di a Cecoslovacchia, ma in realtà ha dumandatu à a Cecoslovacchia di ùn resistere, è in realtà hà datu Beni Cecoslovacchi in Inghilterra à i Nazis. Chamberlain pare esse statu da parte di i nazisti al di là di ciò chì avaria avutu un sensu in a causa di a pace, una causa chì l'interessi cummerciale ch'ellu solitamente agia per nome ùn li spartianu micca cumpletamente. Per a so parte, Churchill era un tale ammiratore di u fascismu chì i storichi u suspettanu di pensà più tardi à l'installazione di u duca di Windsor, simpaticu nazista, cum'è guvernatore fascistu in Inghilterra, ma l'inclinazione più dominante di Churchill per decenni sembra esse stata per a guerra per a pace.

A pusizione di a maiò parte di u guvernu britannicu da u 1919 finu à l'ascesa di Hitler è al di là era un sustegnu abbastanza consistente per u sviluppu di un guvernu di diritta in Germania. Tuttu ciò chì si puderia fà per tene i cumunisti è di manca fora di u putere in Germania hè statu sustenutu. L'anzianu primu ministru britannicu è capimachja di u partitu liberale David Lloyd George u 22 di settembre di u 1933, hà rimarcatu: "Sò chì sò state orribili atrocità in Germania è tutti li depluremu è cundannemu. Ma un paese chì passa per una rivoluzione hè sempre suscettibile di episodi spaventosi per via di l'amministrazione di a ghjustizia chì hè stata sequestrata quì è culà da un ribellu infuriatu ". Se i puteri alleati rovesciavanu u nazismu, Lloyd George hà avvistatu, "u cumunisimu estremu" piglierà a so piazza. "Sicuru chì ùn pò micca esse u nostru scopu", hà rimarcatu.[I]

Allora, questu era u prublema cù u Nazisimu: uni pochi di pomi pessimi! Ci vole à capisce durante i tempi di rivoluzione. È, in più, i britannichi eranu stanchi di a guerra dopu a prima guerra mundiale. Ma a cosa buffa hè chì subitu dopu à a cunclusione di a Prima Guerra Mundiale, quandu chì nimu ùn pudia esse forse più stancu di a guerra per via di a Prima Guerra Mundiale, una rivoluzione hè accaduta - una cù a so parte di mele pessime chì puderebbenu esse tollerate magnanimamente: a rivoluzione in Russia. Quandu a rivoluzione russa accadde, Stati Uniti, Gran Bretagna, Francia è alleati mandonu primu finanzamentu in 1917, è dopu truppe in 1918, in Russia per sustene u latu anti-rivoluzionariu di a guerra. Attraversu 1920 queste nazioni capite è amanti di a pace si sò battute in Russia in un sforzu fallitu per rovesciare u guvernu rivoluzionariu russu. Mentre questa guerra rende raramente in i libri di testi di i Stati Uniti, i Russi tendenu à ricurdalla cum'è l'iniziu di più di un seculu d'uppusizione è di insistenza inimicizia da i Stati Uniti è l'Europa Occidentale, malgratu l'alleanza durante a Seconda Guerra Mondiale.

In u 1932, u cardinale Pacelli, chì in u 1939 diventerà papa Piu XII, hà scrittu una lettera à u Zentrum o Center Party, u terzu partitu puliticu in Germania. U Cardinale era preoccupatu di a pussibile crescita di u cumunismu in Germania, è hà cunsigliatu u Partitu di u Centru per aiutà à fà u cancelliere di Hitler. Da quì à u Zentrum sustene Hitler.[Ii]

U presidente Herbert Hoover, chì perde a splutazioni petrolifere russa per a rivoluzione russa, crede chì l'Unione Soviètica avia bisognu di esse schiacciata.[Iii]

U Duca di Windsor, chì era Rè d'Inghilterra in u 1936 finu à chì abdicò per maritassi cù u scandaluosamente spusatu Wallis Simpson da Baltimore, hà fattu u tè cun Hitler à a ritirata in muntagna bavarese di Hitler in u 1937. U Duca è a Duchessa anu visitatu l'usine tedesche chì fabricavanu armi in preparazione per a Seconda Guerra Mundiale, è "ispezionatu" e truppe naziste. Anu manghjatu cù Goebbels, Göring, Speer è u ministru di l'Affari Esteri Joachim von Ribbentrop. In u 1966, u duca hà ricurdatu chì, "[Hitler] m'hà fattu capì chì a Russia Rossa era l'unicu nemicu, è chì a Gran Bretagna è tutta l'Europa avianu un interessu à incuragisce a Germania à marchjà contr'à l'Oriente è à schiaccià u cumunisimu una volta per tutte . . . . Pensu chì noi stessi sariamu capaci di fighjà cum'è i nazisti è i Rossi si luttanu trà di elli ".[Iv]

U "appacimentu" hè a dinuncia ghjusta per e persone cusì entusiastiche di diventà spettatori à u massacru?[V]

Ci hè un picculu secretu bruttu chì si piatta in a Seconda Guerra Mundiale, una guerra cusì brutta chì ùn puderete micca pensà chì puderia avè un picculu secretu bruttu, ma hè questu: u primu nemicu di l'Occidenti prima, durante, è dopu a guerra era a minaccia cumunista russa . Ciò chì Chamberlain hà cercatu in Monaco ùn hè micca solu a pace trà l'Allemagne è l'Inghilterra, ma dinò a guerra trà a Germania è l'Unione Soviètica. Era un scopu di longa durata, un scopu plausibile, è un scopu chì hè statu infine rializatu. I Sovietici anu pruvatu à fà un pattu cù a Gran Bretagna è a Francia, ma sò stati alluntanati. Stalin vulia truppe sovietiche in Polonia, chì Gran Bretagna è Francia (è Polonia) ùn accettavanu micca. Dunque, l'Unione Soviètica hà firmatu un pattu di non aggressione cù a Germania, micca una alleanza per aderisce à alcuna guerra cù a Germania, ma un accordu per ùn attaccassi micca l'altru, è un accordu per dividisce l'Europa di l'Est. Ma, benintesa, a Germania ùn la significava micca. Hitler vulia solu esse lasciatu solu per attaccà a Polonia. È cusì era. Intantu, i sovietici anu cercatu di creà un buffer è espansione u so propiu imperu attaccendu i stati baltici, a Finlandia è a Polonia.

U sognu occidentale di abbattere i cumunisti russi, è di aduprà e vite tedesche per falla, paria sempre più vicinu. Da settembre di u 1939 à maghju di u 1940, a Francia è l'Inghilterra sò state ufficialmente in guerra cù a Germania, ma ùn anu micca fattu assai guerra. U periodu hè cunnisciutu da i storichi cum'è "a Guerra Phoney". In realtà, Gran Bretagna è Francia aspettavanu chì a Germania attaccessi l'Unione Soviètica, ciò chì hà fattu, ma solu dopu avè attaccatu Danimarca, Norvegia, Olanda, Belgio, Francia è Inghilterra. A Germania hà combattutu a seconda guerra mundiale nantu à dui fronti, l'uccidentale è u livante, ma soprattuttu u livante. Circa u 80% di e vittime tedesche sò state nant'à u fronte orientale. Sicondu i calculi di a Russia, i Russi anu persu 27 milioni di vite.[vi] A minaccia cumunista, tuttavia, hè sopravvissuta.

Quandu a Germania hà invaditu l'Unione Soviètica in u 1941, u senatore americanu Robert Taft hà articulatu una visione tenuta in tuttu u spettru politicu è da civili è ufficiali di l'armata US quandu hà dettu chì Ghjiseppu Stalin era "u dittatore più spietatu in u mondu", è hà dichjaratu chì «A vittoria di u cumunisimu. . . seria assai più periculosu chè a vittoria di u fascismu ".[vii]

U senatore Harry S Truman hà pigliatu quella chì pò esse chjamata una perspettiva equilibrata, ancu se micca cusì equilibrata trà vita è morte: "Se vedemu chì a Germania vince, duvemu aiutà a Russia è se a Russia vince, duvemu aiutà a Germania, è cusì lasciemu uccidenu u più pussibule, ancu se ùn vogliu micca vede Hitler vittoriosu in nisuna circustanza ".[viii]

In cunfurmità cù a visione di Truman, quandu a Germania si trasferì rapidamente in l'Unione Soviètica, u presidente Roosevelt hà prupostu l'inviu di aiuti in l'Unione Soviètica, per a quale pruposta hà ricevutu una cundanna viziosa da quelli di destra in a politica di i Stati Uniti, è a resistenza da u guvernu di i Stati Uniti.[ix] I Stati Uniti anu prumessu aiutu à i Sovietici, ma trè quarti di questu - almenu in questa fase - ùn sò micca ghjunti.[x] I Sovietici anu fattu più dannu à l'armata nazista di tutte e altre nazioni cumbinate, ma stavanu luttendu in u sforzu. Invece di l'aiutu prumessu, l'Unione Suvietica hà dumandatu l'approvazione per mantene, dopu a guerra, i territorii ch'ella avia pigliatu in l'Europa di l'Est. A Gran Bretagna hà urdinatu à i Stati Uniti d'accordu, ma i Stati Uniti, à questu puntu, anu rifiutatu.[xi]

Invece di l'aiuti prumessi o di cuncessioni territuriali, Stalin fece una terza dumanda di i britannichi in settembre 1941. Era questu: cummattete a maladetta guerra! Stalin vulia un secondu fronte apertu contr'à i nazisti in l'ovest, un'invasione britannica di Francia, o in alternativa truppe britanniche inviate per aiutà à l'est. I sovietici sò stati negati di tale assistenza, è anu interpretatu stu rifiutu cum'è un desideriu di vedeli indeboliti. È indebuliti eranu; eppuru anu vintu. In a caduta di u 1941 è l'invernu dopu, l'armata sovietica hà cambiatu a marea contr'à i nazisti fora di Mosca. A scunfitta tedesca cuminciò prima chì i Stati Uniti avianu ancu entratu in guerra, è prima di qualsiasi invasione occidentale di a Francia.[xii]

Quella invasione hè stata assai longa. In maghju di u 1942 u ministru sovieticu di l'Affari Esteri Vyacheslav Molotov hà scontru cù Roosevelt in Washington, è anu annunziatu i piani per l'apertura di un fronte occidentale quella estate. Ma ùn era micca per esse. Churchill hà cunvintu Roosevelt à invade invece l'Africa di u Nordu è u Mediu Oriente induve i nazisti minacciavanu l'interessi coloniali è petroliferi britannichi.

Sorprendentemente, tuttavia, in l'estate di 1942, a lotta sovietica contr'à i nazisti hà ricevutu una copertura mediatica cusì favorevuli in i Stati Uniti, chì una forte pluralità hà favuritu l'apertura immediata di un secondu frontu americanu è britannicu. E vitture americane purtavanu adesivi paraurti dicendu "Second Front Now". Ma i guverni americani è britannichi anu ignoratu a dumanda. Intantu, i Sovietici, continuavanu à spinghje indietro i nazisti.[xiii]

Se avete amparatu nantu à a Seconda Guerra Mondiale da i film di Hollywood è da a cultura pupulare di i Stati Uniti, ùn averiate alcuna idea chì a maiò parte di a lotta contr'à i nazisti era stata fatta da i sovietici, chì se a guerra avia un vincitore supranu era certamente l'Unione Sovietica. Nè saperebbe chì un gran numeru di Ghjudei sopravvivevanu perchè migravanu versu l'est in l'Unione Sovietica prima di a Seconda Guerra Mondiale o scappavanu versu l'est in l'Unione Sovietica mentre i nazisti invadianu. Attraversu u 1943, à un costu enormu per e duie parte, i Russi anu spintu i Tedeschi indietro versu a Germania, sempre senza aiutu seriu da l'Occidente. In nuvembre di u 1943, in Teheran, Roosevelt è Churchill anu prumessu à Stalin una invasione di Francia a primavera dopu, è Stalin hà prumessu di luttà contr'à u Giappone appena a Germania hè stata scunfitta. Eppuru, ùn hè chè u 6 di ghjugnu di u 1944, chì e truppe Alliate sbarcanu in Normandia. À quellu puntu, i Sovietici avianu occupatu gran parte di l'Europa Centrale. I Stati Uniti è a Gran Bretagna sò stati cuntenti per i Suvietici di fà a maiò parte di l'uccisioni è di a morte per anni, ma ùn volenu micca chì i Suvietichi arrivessinu à Berlinu è dichjaressinu a vittoria solu.

E trè nazioni anu accettatu chì tutte e rese devenu esse tutali è devenu esse fatte à tutti trè inseme. Tuttavia, in Italia, Grecia, Francia, è in altrò, i Stati Uniti è a Gran Bretagna anu tagliatu a Russia guasgi cumpletamente, anu pruibitu i cumunisti, anu chjosu i resistenti di manca à i nazisti è anu impositu i guverni di diritta chì i Taliani, per esempiu, anu chjamatu "fascismu senza Mussolini. "[xiv] Dopu à a guerra, in l'anni 1950, i Stati Uniti, in "Operazione Gladio", lasciaranu "spie" spie è terroristi è sabotatori in vari paesi europei per difende ogni influenza cumunista.

Inizialmente previstu per u primu ghjornu di a riunione di Roosevelt è Churchill cun Stalin in Yalta, i Stati Uniti è i Britannichi anu bombardatu a cità di Dresda in pianu, distruggendu i so edifici è e so opere d'arte è a so populazione civile, apparentemente cum'è un mezzu per minaccià a Russia.[xv] Dopu, i Stati Uniti anu sviluppatu è adupratu in e cità giapponesi bombe nucleari, una decisione guidata, in parte, da u desideriu di vede u Giappone rende si à i Stati Uniti solu, senza l'Unione Sovietica, è da u desideriu di minaccià l'Unione Sovietica.[xvi]

Immediatamente dopu a resa tedesca, Winston Churchill hà prupostu di aduprà truppe naziste cun truppe alleate per attaccà l'Unione Soviètica, a nazione chì avia ghjustu fattu a maiò parte di u travagliu di scunfitta di i nazisti.[xvii] Questa ùn era micca una proposta off-the-cuff. I SU è i Britannichi avianu cercatu è ottenutu parziali rinunzii tedeschi, avianu tenutu e truppe tedesche armate è pronte, è avianu discusatu i cumandanti tedeschi di e lezioni amparate da u so fiascu contr'à i Russi. Attaccà i Russi prima o poi era una visione difesa da u generale George Patton, è da u sustitutu di Hitler, l'ammiragliu Karl Donitz, senza cuntà Allen Dulles è l'OSS. Dulles hà fattu una pace separata cù a Germania in Italia per taglià i Russi, è hà cuminciatu à sabotà a demucrazia in Europa subitu è ​​à empoderà l'ex nazisti in Germania, è ancu à importalli in l'armata US per fucalizza nantu à a guerra contr'à a Russia.[xviii]

Quandu e truppe statunitensi è sovietiche si sò riunite per a prima volta in Germania, ùn li avianu ancu dettu ch'elli eranu in guerra unu cun l'altru. Ma in a mente di Winston Churchill eranu. Incapaci di lancià una guerra calda, ellu è Truman è altri anu lanciatu una guerra fredda. I Stati Uniti anu travagliatu per assicurassi chì e cumpagnie tedesche occidentali ricostruinu rapidamente ma ùn paganu micca riparazioni di guerra dovute à l'Unione Soviètica. Mentre i sovietici eranu disposti à ritirassi da paesi cum'è a Finlandia, a so dumanda di un buffer trà Russia è Europa s'indurì à misura chì a Guerra Freta cresce è ghjunse à cumprende a "diplomazia nucleare" ossimoronica. A Guerra Freda hè stata un sviluppu disgraziatu, ma puderia esse statu assai peghju. Mentre era u pussessore unicu di armi nucleari, u guvernu americanu, guidatu da Truman, hà elaboratu piani per una guerra nucleare aggressiva annantu à l'Unione Soviètica, è hà cuminciatu à pruduce in massa è accatastà armi nucleari è B-29 per consegnalli. Prima chì e 300 bombe nucleari desiderate eranu pronti, i scienziati americani anu secretu secreti di bombe à l'Unione Soviètica - una mossa chì pò avè rializatu esattamente ciò chì i scienziati dicenu ch'elli avianu intenzione, u rimpiazzamentu di a macellazione di massa cun un scontru.[xix] Oggi i scienziati cunnoscenu assai di più nantu à i risultati probabili di a caduta di 300 bombe nucleari, chì includenu un invernu nucleare mundiale è a fame di massa per l'umanità.

L'ostilità, l'armi nucleari, i preparativi di guerra, e truppe in Germania, sò sempre quì, è avà cù armi in l'Europa orientale finu à a fruntiera di a Russia. A Siconda Guerra Mundiale era una forza incredibilmente distruttiva, eppuru, malgradu u rolu ghjucatu in ella da l'Unione Soviètica, hà fattu pocu o micca danni duraturi à u sentimentu anti-sovieticu in Washington. A morte dopu di l'Unione Soviètica è a fine di u cumunisimu anu avutu un effettu simule trascurabile nantu à l'ostilità arradicata è prufittuosa versu a Russia.

Excerpted da Lascendu a Seconda Guerra Mundiale daretu.

Un corso in linea di sei settimane nantu à questu sughjettu comincia oghje.

NOTES:

[I] FRASER, «Testu cumpletu di Cronaca Cummerciale è Finanziaria: 30 Sittembre 1933, Vol. 137, N ° 3562, "https://fraser.stlouisfed.org/title/commercial-financial-chronicle-1339/september-30-1933-518572/fulltext

[Ii] Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 32.

[Iii] Charles Higham, Cummerciu cù u Nemicu: Un Espositu di a Trama Nazi-Americana di Soldi 1933-1949 (Dell Publishing Co., 1983) p. 152.

[Iv] Jacques R. Pauwels, U Mitu di a Bona Guerra: l'America in u Secondu Mondu Guerra (James Lorimer & Company Ltd. 2015, 2002) p. 45.

[V] lu New York Times hà una pagina annantu à l'Appaisement of Nazis cù cummenti di lettori visualizati in permanenza sottu à ella (ùn sò micca permessi ulteriori commenti) affermendu chì a lezzione ùn hè micca stata amparata perchè Vladimir Putin hè statu Appaciato in Crimea in u 2014. U fattu chì a pupulazione di Crimea hà vutatu in gran parte per rientre in Russia , in parte perchè eranu minacciati da neo-nazisti, ùn hè micca menzionatu in nessuna parte: https://learning.blogs.nytimes.com/2011/09/30/sept-30-1938-hitler-granted-the-sudentenland-by-britain-france-and-italy

[vi] Wikipedia, "Vittime di a seconda guerra mundiale", https://en.wikipedia.org/wiki/World_War_II_casualties

[vii] John Moser, Ashbrook, Ashland University, "Principi senza prugramma: Senatore Robert A. Taft è Politica Estera Americana", 1 Settembre 2001, https://ashbrook.org/publications/dialogue-moser/#12

[viii] Time Magazine, "Affari Naziunali: Ricordu Anniversariu", Luni, 02 Lugliu, 1951, http://content.time.com/time/magazine/article/0,9171,815031,00.html

[ix] Oliver Stone è Peter Kuznick, A Storia Chjesa di i Stati Uniti (Simon & Schuster, 2012), p. 96.

[x] Oliver Stone è Peter Kuznick, A Storia Chjesa di i Stati Uniti (Simon & Schuster, 2012), pp. 97, 102.

[xi] Oliver Stone è Peter Kuznick, A Storia Chjesa di i Stati Uniti (Simon & Schuster, 2012), p. 102.

[xii] Oliver Stone è Peter Kuznick, A Storia Chjesa di i Stati Uniti (Simon & Schuster, 2012), p. 103.

[xiii] Oliver Stone è Peter Kuznick, A Storia Chjesa di i Stati Uniti (Simon & Schuster, 2012), pp. 104-108.

[xiv] Gaetano Salvamini è Giorgio La Piana, La sorte di l'Italia (1945).

[xv] Brett Wilkins, Sognu Cumunu, "E Bestie è i Bombardamenti: Riflettendu à Dresda, ferraghju 1945", 10 ferraghju 2020, https://www.commondreams.org/views/2020/02/10/beasts-and-bombings-reflecting-dresden-february- 1945

[xvi] Vede u Capitulu 14 di Lascendu a Seconda Guerra Mundiale daretu.

[xvii] Max Hastings, Daily Mail, "Operazione impensabile: Cumu Churchill vulia ricrutà e truppe naziste scunfitte è caccià a Russia fora di l'Europa di l'Est", 26 d'Agostu 2009, https://www.dailymail.co.uk/debate/article-1209041/Operation-unthinkable-How- Churchill-vulia-recrutà-e-truppe-naziste-scunfitte-guidate-Russia-Europa-Orientale.html

[xviii] David Talbot, U Cunsigliu di Scacchi di u Diavulu: Allen Dulles, a CIA è u Guvernu Sicretu di l'Ascesa di l'America, (New York: HarperCollins, 2015).

[xix] Dave Lindorff, "Rethinking Manhattan Project Spies and the Cold War, MAD - è i 75 anni senza guerra nucleare - chì i so sforzi ci anu rigalu", 1 d'Agostu 2020, https://thiscantbehappening.net/rethinking-manhattan-project- spies-and-the-cold-war-mad-and-the-75-years-of-no-nuclear-war-that-their-efforts-gifted-us

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *

Artìculi Related

A nostra Teoria di u Cambiamentu

Cumu finisce a guerra

Move for Peace Challenge
Avvenimenti antiguerra
Aiutateci a Cresce

Donatori Chjucchi Ci Mantene Andatu

Se sceglite di fà una cuntribuzione recurrente di almenu $ 15 per mese, pudete selezziunate un rigalu di ringraziu. Ringraziemu i nostri donatori recurrenti nantu à u nostru situ web.

Questa hè a vostra chance di reimaginà a world beyond war
Negoziu WBW
Traduci A Qualchese Lingua