A guerra hè bona per voi I libri diventanu più strani

Per David Swanson, World BEYOND War, Jinnaru 26, 2022

Di Christopher Coker Perchè a Guerra si mette in un generu cù Margaret MacMillan Guerra: Cumu u Cunflittu ci hà furmatu, di Ian Morris Guerra: Cosa hè Bonu Per?, è Neil deGrasse Tyson Accessori per a guerra. Facenu argumenti assai diffirenti per a guerra, ma anu in cumunu una stupidità generale cusì chì pare cum'è un attu di generosità estrema per ancu dignità e so parolle cum'è "argumenti". U libru di Coker, cum'è MacMillan, ma menu menu, dedica assai pagine à tangenti è irrelevanze.

Aghju un dibattitu venendu in u quale discuterò chì a guerra ùn pò mai esse ghjustificata. Un tali dibattitu tipicamente è logicamente principia oltre l'idea chì a guerra hè simplicemente inevitabbile. Mi aspettu chì u mo avversariu argumenta, micca chì l'umani sò cundannati à a guerra cum'è à a fame, a sete, u sonnu, etc., ma chì una situazione hè cuncepibile in quale a lotta di una guerra seria a scelta murale per un guvernu.

Di sicuru, "a guerra hè inevitabbile" è "a guerra hè ghjustificata" sò spessu cunflitti. Se a guerra era inevitabbile, pudete aduprà per ghjustificà a preparazione per e guerri per vincite invece di perde. Se a guerra era ghjustificata in qualchì modu durabile, pudete aduprà per argumentà a so inevitabbilità. U libru di Coker dichjara in e so pagine iniziali chì a guerra hè inevitabbile, chì a fine di a guerra hè "una grande illusione", chì "[n] n'avemu mai scappatu da a guerra", mentre mischjendu questu cù l'affirmazioni chì a guerra hè raziunale è benefica. Versu a fine di u libru, dopu à numerosi ammissioni di quantu hè una guerra orribile, scrive "Videremu mai a fine di a guerra? Forse, un ghjornu. . . ." Un tali libru merita una refutazione, o seria più adatta una lagnanza per u tempu persu?

Coker, in u corsu di u libru, ripiglià stu tema generale. À un certu puntu, stende affirmazioni smentite da longu da Stephen Pinker nantu à a guerra preistorica, poi conta alcuni di i fatti sconvenienti chì ùn si adattanu micca à l'affirmazioni di Pinker, è cuncludi: "In ultimamente, u non espertu hè di andà cun u so intestinu. E aghju sceltu. . . . "Ma à quellu puntu, perchè qualcunu avissi da importa ciò chì ellu sceglie?

In realtà, ùn ci hè bisognu di nimu à "andà cù u so gut", cum'è pruvaraghju di spiegà. Vogliu solu fà chjaru prima, perchè sti libri ùn sò micca, chì ci sò distinzioni trà a dichjarazione chì a guerra hè inevitabbile è a dichjarazione chì a guerra hè bona per noi. L'una puderia esse vera senza l'altru. Tutti dui puderanu esse veri. O, cum'è veramente succede, i dui puderanu esse falsi.

L'idea chì a guerra hè inevitabbile si trova contru à numerosi prublemi. Unu hè chì e persone facenu scelte, è i cumpurtamenti culturali sò creati da queste scelte. Ddu prublema hè abbastanza per piantà tuttu u trenu di guerra hè inevitabbile, ma ci sò altri. Un altru hè chì ùn ci hè micca una guerra individuale reale induve ùn pudemu micca cuntà e scelte fatte è cumu si puderanu esse scelte diverse. Un altru prublema hè chì e società intere anu spessu sceltu di fà senza guerra per periodi enormi di tempu. Un terzu hè chì a maiò parte di e persone, ancu sottu à i guverni chì facenu guerri, campanu a so vita senza avè nunda di fà cù a guerra, è chì quelli chì anu qualcosa à fà cù ella di solitu soffrenu. In una sucità chì hà mai intesu parlà di a guerra, pudete fà chì certi persone volenu participà, ancu s'è in generale micca quant'è quant'elli facenu tuttu ciò chì ponu per evitarla, assai menu e multitùdine chì participanu solu s'ellu hè obligatu. Nisun paese in a Terra ùn hà un ospedale per i malati di privazioni di guerra, o un prughjettu per custringhje a ghjente à manghjà, dorme, beie, fà l'amore, fà amici, fà arte, cantà o discute, per pena di prigiò o di morte. A maiò parte di i libri chì argumentanu per l'inevitabbilità di qualcosa ùn cuncludi micca cù "Videmu mai a fine di questu? Forse, un ghjornu. . . ."

Ci hè ancu u prublema di quantu sò radicali e cose diverse chì sò chjamati guerra oghje, 200 anni fà, 2,000 anni fà, in nazioni cù militari massivi, è in società chì utilizanu lance. Un casu forte pò esse fattu chì un pilotu di drone è un lanciatore di lancia ùn sò micca impegnati in a listessa attività, è chì quandu Coker scrive "A guerra ùn saria impussibile s'ellu ùn eramu micca disposti à fà sacrifici l'una per l'altru", ùn pò micca esse riferitu. à i piloti di drone, i presidenti, i secretari di guerra, i prufitti di l'armi, i funzionari eletti, i dirigenti di i media, i lettori di e nutizie, o i pundits, chì parevanu fà a guerra pussibile tutti da soli senza alcun sacrificiu particulare.

L'idea chì a guerra hè benefica si cunfronta cù i so propri prublemi, cumpresa chì a guerra hè una causa principale di morte è ferite è trauma è sofferenza è senza casa, un distruttore principale di ricchezza è pruprietà, u mutore primariu di crisi di rifuggiati, una causa maiò di a distruzzione ambientale è l'avvelenamentu di l'aria, l'acqua è a terra, un diverter superiore di risorse luntanu da i bisogni umani è ambientali, a causa di u risicu di l'apocalisse nucleare, a ghjustificazione di u sicretu di u guvernu, una basa principale per l'erosione di e libertà civili, un cuntributore consistente à l'odiu è a viulenza razzista, l'ostaculu primariu per stabilisce u statu di dirittu o a cooperazione glubale nantu à e crisi glubale non facultative chì e nazioni di u mondu ùn riescenu à affruntà in modu cumpetente, cum'è u colapsu climaticu è e pandemie di malatie, è in fatti un tali. A catastrofe ricunnisciuta chì i proponenti di qualsiasi guerra particulare pò esse assulutamente cuntatu per pretendenu chì hè u so "ultimu risorsu".

A distinzione chì facciu trà a falsa dichjarazione chì a guerra hè inevitabbile è a falsa dichjarazione chì a guerra hè benefica ùn esiste micca in u libru cunfusu di Coker, micca solu perchè hè confusa, disurganizata è propensa à tangenti irrilevanti, ma ancu perchè cerca di Fate un argumentu pseudo-darwinista chì a guerra hè un benefiziu evolutivu, è chì stu benefiziu rende in qualche manera a guerra inevitabbile (eccettu chì ùn hè micca perchè "forse un ghjornu ... ").

Coker ùn face micca tantu un argumentu cum'è slip in supposizioni cum'è cunfonda. Si riferisce in u passatu à "perchè i ghjovani sò attirati à a guerra in u primu locu" ancu s'è a maiò parte di i ghjovani chjaramente ùn sò micca, è in e società chì ùn anu mancatu a guerra, ùn hè micca attiratu un ghjovanu. "A guerra data di centinaie di millaie d'anni", dice, ma questu hè basatu principalmente nantu à u so intestinu, una certa speculazione Homo erectus, è u gran totale di u libru di zero note à piè di pagina. "Immanuel Kant hà cuncessu chì simu viulenti per natura", ci dice Coker, senza alcuna indicazione chì pudemu superà e nozioni di u XVIII seculu di "per natura".

In fatti, Coker salta da quì à canalizà u spiritu di u duttore Pangloss per informà chì a guerra porta à l'interbreeding, pruvucannu un aumentu di u nivellu IQ, cusì chì, "Ci hè un mutivu perfettamente raziunale per quessa chì ci impegnà in ciò chì spessu appare. per esse un tali comportamentu apparentemente irrazionale ". A guerra pò esse tragica, ma micca cusì tragica cum'è u fallimentu di Voltaire di stà per questu! Ùn importa micca chì questu hè una pazzia assoluta. Pensemu solu st'idea di un cumpurtamentu raziunale chì ùn si parla mai o, per ciò chì sapemu, mancu pinsatu. I guerri sò generalmente annunziati cum'è cruciate contr'à i clienti di l'armi stranieri turnati mali è in qualchì manera più dittatoriali, micca cum'è mezi per procreà cù i stranieri maligni. È, nò, Coker ùn parla micca di guerri antichi. "L'umani sò inevitabilmente viulenti", dichjara. Ellu vole dì avà. È per sempre. (Ma forse micca un ghjornu.)

Coker prova chì a guerra hè inevitabbile in gran parte indichendu assai strani fatti di intelligenza di altri animali è difetti di l'omu, anche senza spiegà cumu qualcosa di questu prova qualcosa. "Ancu noi sò influenzati, ùn sì micca, da super-stimuli cum'è fast-foods (ancu s'ellu sò menu nutrizionale chè l'altri) è mudelli fotografici (chì ancu attraenti sò spessu menu intelligenti cà l'altri). U più grande misteru quì, pensu, hè s'ellu sò menu intelligenti di quellu chì crede chì una foto photoshoppata hà un livellu di intelligenza. U puntu pare chì hè in qualchì modu l'arroganza centrata in spezie per ammette a nostra rispunsabilità (è a capacità) di sceglie u nostru cumpurtamentu. Ma, sicuru, puderia esse solu ignuranza irresponsibile micca.

Alcune altre idee chjave da Coker chì ùn aghju micca inventatu:

"[L]umani sò disposti à tumbà l'altri, à un certu risicu per elli stessi." (pagina 16) (eccettu per a maiò parte di elli chì ùn sò micca)

"[W]ar hè statu unu di i modi più efficaci di migliurà a nostra "fitness futura". (pagina 19) (eccettu chì questu hè senza significatu, vagamente fascista, assurdità ancu s'è i nuke ùn finiscinu micca per definisce a nostra fitness)

"A guerra cuntinueghja à risponde à i nostri bisogni suciali è psicologichi". (pagina 19) (eccettu chì ùn ci hè micca una correlazione trà u militarismu di e nazioni è a classificazione di a felicità di e nazioni, à l'inversu)

"A guerra hè ciò chì ci rende umani". (pagina 20) (eccettu chì a maiò parte di noi chì ùn avemu nunda di fà cù a guerra ùn sò micca ippopotami)

"A nostra fascinazione universale per a guerra" (pagina 22) (più universale cà a nostra fascinazione per COVID?)

"A pace pò crepa. A guerra pò scopre. . . ." (pagina 26) (Allora, perchè mintuvà a ghjente in tuttu? questu pare un travagliu per i meteorologi)

"L'intelligenza artificiale ci toglierà a guerra da e nostre mani?" (pagina 27) (se andate à fà a guerra inevitabbile via non-umani, perchè pretendenu chì l'umanità umana in l'umanità intrinseca di l'omu hè ciò chì rende a guerra inevitabbile?)

"U "dirittu" à esse uccisu solu da un omu umanu, ancu s'ellu lancia un missile da millaie di chilometri di distanza, pò esse u più basicu di i diritti umani chì riclamemu per noi stessi". (pagine 38-39) (Ùn possu mancu)

Coker, à u so creditu, prova una risposta à u paradossu di a guerra hè umana di i sessi. A guerra era dichjarata inevitabbile, naturale è maschile. Avà assai donne facenu. Se e donne puderanu coglie, perchè ùn ponu micca l'omi è e donne abbandunà? Ma Coker indica solu uni pochi esempi di alcune donne impegnate in a guerra assai fà. Nisuna risposta à tutti.

Coker sustene ancu chì "a guerra hè stata centrale per ogni modu di vita chì avemu creatu finu à avà. Hè cumunu à ogni cultura è ogni era; trascende u tempu è u locu ". Ma di sicuru questu ùn hè micca veru. Ùn ci hè micca stata una progressione in u mondu sanu à traversu tipi di società sempre migliori, cum'è Coker l'imagina, ma cum'è hè statu bè sbulicatu in u L'alba di tuttu, ùn importa ciò chì fate di ogni altra pretensione in quellu libru. È parechji antropologi anu documentatu l'absenza di guerra in parechje parte di a Terra per longu periodi di tempu.

Ciò chì un libru cum'è quellu di Coker pò fà, però, hè di distracte da u semplice fattu chì mi piace à imagine Jean-Paul Sartre chì si alza da a terra, a so testa chì gira à 360 gradi, è gridava à noi : ancu s'è tutti avianu sempre avutu a guerra, pudemu sceglie micca.

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *

Artìculi Related

A nostra Teoria di u Cambiamentu

Cumu finisce a guerra

Move for Peace Challenge
Avvenimenti antiguerra
Aiutateci a Cresce

Donatori Chjucchi Ci Mantene Andatu

Se sceglite di fà una cuntribuzione recurrente di almenu $ 15 per mese, pudete selezziunate un rigalu di ringraziu. Ringraziemu i nostri donatori recurrenti nantu à u nostru situ web.

Questa hè a vostra chance di reimaginà a world beyond war
Negoziu WBW
Traduci A Qualchese Lingua