A fuga d'oliu sacru in Pearl Harbor

Per David Swanson, World BEYOND War, Novembre 30, 2022

Stephen Dedalus hà cridutu chì u specchiu crackatu di un servitore facia un bonu simbulu di l'Irlanda. S'è tù avissi a nomu un simbulu di i Stati Uniti, chì saria? A Statua di a Libertà ? Omi in biancheria intima nantu à croci davanti à McDonald's? Pensu chì seria questu: l'oliu chì sguassate da u battleship in Pearl Harbor. sta nave, l'Arizona, unu di i dui oliu chì perde sempre in Pearl Harbor, hè lasciatu quì cum'è propaganda di guerra, cum'è prova chì u più grande venditore d'armi di u mondu, u primu costruttore di basi, u più grande spesatore militare è u primu guerrieru hè una vittima innocente. È l'oliu hè permessu di cuntinuà à fughje per u listessu mutivu. Hè evidenza di u male di i nemici di i Stati Uniti, ancu s'è i nemici continuanu à cambià. E persone pienghjenu è sentenu bandiere chì agitanu in u so stomacu à u bellu situ di l'oliu, permessu di cuntinuà à inquinassi l'Oceanu Pacificu cum'è evidenza di quantu seriamente è solennemente pigliamu a nostra propaganda di guerra. Questa guerra hè un modu maiò in quale avemu distrughjenu l'abitabilità di u pianeta pò esse o micca persu nantu à i pellegrini à u situ. Eccu un situ web di turismu cumu visità a fuga d'oliu sacru:

"Hè facilmente unu di i lochi più sacri in i Stati Uniti. . . . Pensate à questu modu: vi vede l'oliu chì pò esse statu ricaricatu u ghjornu prima di l'attaccu è ci hè solu qualcosa surreale nantu à quella sperienza. Hè ancu difficiuli di ùn sente micca u simbolicu da e lacrime nere scintillanti quandu si stà tranquillamente nantu à u memoriale - hè cum'è s'è a nave hè sempre in luttu per l'attaccu ".

"A ghjente parla di quantu hè bellu di vede l'oliu brillanu nantu à a cima di l'acqua è cumu si ricorda di e vite perse". dice un altru situ web.

"A ghjente u chjama "lacrime nere di u". Arizona.' Pudete vede l'oliu s'arrizza à a superficia, facendu arcubaleni nantu à l'acqua. Pudete ancu sente l'odore di e cose. À u ritmu attuale, l'oliu continuarà à sculaccià fora Arizona per altri 500 anni, se a nave ùn si disintegra completamente prima di questu. —un altru segnu.

Se vivi vicinu à Pearl Harbor, Ci hè un deliziosu carburante per a marina di i Stati Uniti in a vostra acqua potabile. Ùn vene micca da e navi di battaglia, ma (è altri disastri ambientali nant'à u listessu situ) faci suggerisce chì forsi l'acqua contaminante hè vista cum'è un scopu desideratu in sè stessu da l'armata US, o almenu chì a salute umana hè di pocu interessu.

Alcune di e stesse persone chì anu avvistatu annantu à quella minaccia particulari di carburante di jet dapoi un bellu pezzu anu ancu avvistu annantu à a minaccia mortale assai più grande presentata da e storie chì a ghjente si dice à l'altru u ghjornu di Pearl Harbor è quandu visitanu u santuariu di i neri. lacrime di cunsacrazione di guerra.

Sè vo campate vicinu à una televisione o un urdinatore, in ogni locu di a Terra, site in risicu.

Unu di i ghjorni più santi di l'annu s'avvicina rapidamente. Sò pronti per u 7 di dicembre ? Ricurdarete u veru significatu di Pearl Harbor Day?

U guvernu di i Stati Uniti hà pianificatu, preparatu è pruvucatu una guerra cù u Giappone per anni, è era in parechji modi in guerra digià, aspittendu chì u Giappone spara u primu colpu, quandu u Giappone attaccò Filippine è Pearl Harbor. Ciò chì si perde in e dumande di esattamente quale sapia ciò chì quandu in i ghjorni prima di quelli attacchi, è quale cumminazione di incompetenza è cinismu li permettenu di accade, hè u fattu chì i passi maiò eranu indiscutibilmente fatti versu a guerra, ma nimu era statu fattu versu a pace. . E semplici passi facili per fà a pace eranu pussibuli.

U pivot di l'Asia di l'era Obama-Trump-Biden hà avutu un precedente in l'anni prima di a seconda guerra mundiale, cum'è i Stati Uniti è u Giappone hà custruitu a so presenza militare in u Pacificu. I Stati Uniti aiutavanu a Cina in a guerra contr'à u Giappone è bluccà u Giappone per privà di risorse critiche prima di l'attaccu di u Giappone à e truppe americane è i territori imperiali. U militarismu di i Stati Uniti ùn libera micca u Giappone di rispunsabilità per u so propiu militarismu, o vice versa, ma u mitu di l'innocent bystander assaltedly shockingly assalted out of the blue ùn hè micca più reale chì u mitu di a guerra per salvà i Ghjudei.

Prima di Pearl Harbor, i Stati Uniti anu creatu u draft, è anu vistu una grande resistenza di draft, è chjusu i resistenti di draft in prigiò induve immediatamente cuminciaru campagni nonviolenti per disegregalli - sviluppendu dirigenti, urganisazioni è tattiche chì diventeranu dopu u Muvimentu per i Diritti Civili. un muvimentu natu prima di Pearl Harbor.

Quandu dumandu à e persone per ghjustificà a seconda guerra mundiale, sempre dicenu "Hitler", ma se a guerra europea era cusì facilmente ghjustificabile, perchè i Stati Uniti ùn anu micca esse unitu prima? Perchè u publicu di i Stati Uniti era cusì sopraffattu contru l'entrata di i Stati Uniti in a guerra finu à dopu u 7 di dicembre di u 1941? Perchè una guerra cù a Germania chì presuntamente duveria esse entrata deve esse rapprisentata cum'è una battaglia difensiva per via di a logica cunvoluta chì u Giappone hà sparatu u primu colpu, cusì (in qualchì modu) facendu u (miticu) cruciata per finisce l'olucaustu in Auropa una quistione di autodifesa ? A Germania dichjarò a guerra à i Stati Uniti, sperendu chì u Giappone assiste a Germania in a lotta contru l'Unioni Suviètica. Ma a Germania ùn hà micca attaccatu i Stati Uniti.

Winston Churchill vulia chì i Stati Uniti entrenu in a Secunna Guerra Mundiale, cum'è ellu avia vulutu chì i Stati Uniti entranu in a Prima Guerra Mondiale. U Lusitania hè statu attaccatu da a Germania senza avvisu, durante a prima guerra mundiale, ci hè dettu in i libri di testu di i Stati Uniti, malgradu chì a Germania hà literalmente publicatu avvisi in i ghjurnali di New York è i ghjurnali intornu à i Stati Uniti. Questi avvisi sò stati stampati ghjustu accantu à l'annunzii per a vela nantu à u Lusitania è sò stati firmati da l'ambasciata tedesca.[I] I ghjurnali anu scrittu articuli nantu à l'avvirtimenti. A cumpagnia Cunard hè stata dumandata nantu à l'avvirtimenti. L'anzianu capitanu di u Lusitania avia digià rinunciatu - per via di u stress di navigà attraversu ciò chì a Germania hà dichjaratu publicamente una zona di guerra. Intantu Winston Churchill hà scrittu à u presidente di u Cunsigliu di Cummerciu di a Gran Bretagna, "Hè più impurtante per attruverà u trasportu neutrale à e nostre coste in a speranza soprattuttu d'imbarcà i Stati Uniti cù a Germania".[Ii] Era sottu u so cumandamentu chì a solitu prutezzione militare britannica ùn era micca furnita à u Lusitania, malgradu Cunard hà dichjaratu ch'ella contava nantu à quella prutezzione. Chì u Lusitania portava l'armi è e truppe per aiutà i britannichi in a guerra contr'à a Germania hè stata affermata da a Germania è da altri osservatori, è era vera. Affondendu u Lusitania era un horrible attu di assassiniu di massa, ma ùn era micca un assaltu sorpresa da u male contr'à a bontà pura.

I 1930 anni

In settembre di u 1932, u coronellu Jack Jouett, un veteranu pilotu di i Stati Uniti, hà cuminciatu à insignà à 80 cadetti in una nova scola militare di volu in Cina.[Iii] Dighjà, a guerra era in l'aria. U 17 di ghjennaghju di u 1934, Eleanor Roosevelt hà fattu un discorsu: "Qualchissia chì pensa, deve pensà à a prossima guerra cum'è suicidiu. Quantu simu stupidi mortali chì pudemu studià a storia è campà per ciò chì campemu, è permette cumpiacente à e stesse cause di mette di novu in a stessa cosa ".[Iv] Quandu u presidente Franklin Roosevelt visitò Pearl Harbor u 28 di lugliu di u 1934, u generale Kunishiga Tanaka hà scrittu in u Giappone Advertiser, ughjettu à l'accumulazione di a flotta americana è a creazione di basi supplementari in Alaska è l'Isule Aleutian: "Un tali cumpurtamentu insolente ci rende più suspetti. Ci face pensà chì un disturbu maiò hè incuraghjitu apposta in u Pacificu. Questu hè assai dispiaciutu ".[V]

In uttrovi 1934, George Seldes hà scrittu in Harper's Magazine: "Hè un axioma chì e nazioni ùn si armanu micca per a guerra ma per una guerra." Seldes dumandò à un ufficiale di a Lega Navale:
"Avete l'accettari l'axioma navali chì preparate à purtà una armata specifica?
L'omu disse: "Sì."
"Cuntemplate una lotta cù a marina britannica?"
"Assolu, nò".
"Contemplate a guerra à u Giappone?"
"Iè."[vi]

In u 1935, Smedley Butler, dui anni dopu à sbattà un colpu contru à Roosevelt, è quattru anni dopu à esse statu in tribunale marziale per avè cuntatu un incidente in u quale Benito Mussolini hà sbattutu una zitella cù a so vittura.[vii], hà publicatu à un successu enormu un libru cortu chjamatu A guerra hè una rachetta.[viii] Hà scrittu:

"In ogni sessione di u Congressu, a quistione di pruprietà navali ulteriore ghjunghje. L'ammirali giratori-sedia ùn gridanu micca chì «Avemu bisognu parechje corazzate per guerra à sta nazione o à quella nazione. Oh, no. Prima di tutti, anu cunnisciutu chì l'America hè minacciata da un grande putere navale. Quasi ogni ghjornu, questi amirli ti dirà, a grande flotta di questu suppurtatu nemicu cunducarà di colpu è annilizzà a nostra ghjente 125,000,000. Cum'è quessa. Poi cumincianu à chjama per una marina più grande. Perchè? Per luttà l'enniuu? Oh mio, no. Oh, no. Per scopi di difesa solu. Dopu, incantu, anzianu manovre in u Pacificu. Per a difesa. Uh, huh.

"U Pacificu hè un grande oceanu grande. Avemu una costa tremenda in u Pacificu. Seranu e maneuvre fora di a costa, duie o trè centu mille ? Oh, nò. E maneuvre seranu à duimila, iè, forse ancu à trentacinquecento chilometri, fora di a costa. U Giapponese, un populu fieru, di sicuru, sarà cuntentu oltre l'espressione di vede a flotta di i Stati Uniti cusì vicinu à e coste di Nippon. Puru piacè quant'è l'abitanti di Californii serebbenu discernendu vagamente, à traversu a nebbia matinale, a flotta giapponese chì ghjucava à i partiti di guerra fora di Los Angeles.

In u marzu di u 1935, Roosevelt hà datu l'Isula Wake à a Marina di i Stati Uniti è hà datu à Pan Am Airways un permessu per custruisce piste in Wake Island, Midway Island è Guam. I cumandanti militari giapponesi anu annunziatu ch'elli eranu disturbati è vedenu queste piste cum'è una minaccia. Cusì anu fattu l'attivisti di a pace in i Stati Uniti. À u mesi dopu, Roosevelt avia pianificatu ghjochi di guerra è manuvre vicinu à l'Isule Aleutian è l'Isula Midway. À u mesi dopu, l'attivisti di a pace marchjavanu in New York favurendu l'amicizia cù u Giappone. Norman Thomas hà scrittu in u 1935: "L'omu di Marte chì hà vistu cumu l'omi anu soffrenu in l'ultima guerra è quant'elli si preparanu freneticamente per a prossima guerra, chì sanu chì serà peghju, ghjunghjia à a cunclusione ch'ellu stava guardandu i denizens. d'un manicomiu".

U 18 di maghju di u 1935, decemila marchjò nantu à a Quinta Avenida in New York cù cartelli è segni chì si opponenu à l'accumulazione di a guerra cù u Giappone. Scene simili sò state ripetute parechje volte in questu periodu.[ix] A ghjente hà fattu u casu per a pace, mentre chì u guvernu armatu per a guerra, custruì basi per a guerra, provava per a guerra in u Pacificu, è praticava blackouts è rifuggiati da i raids aerei per preparà a ghjente per a guerra. A Marina di i Stati Uniti hà sviluppatu i so piani per una guerra à u Giappone. L'8 di marzu di u 1939, a versione di questi piani hà descrittu "una guerra offensiva di longa durata" chì distrughjeria l'armata è disturbà a vita ecunomica di u Giappone.

L'armata americanu hà ancu pianificatu un attaccu giapponese à Hawaii, chì pensava chì puderia principià cù a cunquista di l'isula di Ni'ihau, da quale i voli parteranu per assaltà l'altre isule. U tenente coronel Gerald Brant di l'Air Corp. di l'Armata di l'U.S. si avvicinò à a famiglia Robinson, chì pussede Ni'ihau è hà sempre. Li dumandò di scaccià i solchi à traversu l'isula in una griglia, per rende inutilità per l'aviò. Trà u 1933 è u 1937, trè omi Ni'ihau taglianu i solchi cù aratri tirati da muli o cavalli da tiro. Cum'è s'hè risultatu, i Giapponesi ùn avianu micca prughjetti d'utilizà Ni'ihau, ma quandu un aviò giapponese chì era ghjustu partitu di l'attaccu à Pearl Harbor hà da fà un atterrissimu d'urgenza, sbarcò nantu à Ni'ihau malgradu tutti i sforzi di i muli è i cavalli.

U 21 di lugliu di u 1936, tutti i ghjurnali in Tokyo anu avutu u listessu titulu : u guvernu americanu prestava à a Cina 100 milioni di yuan per cumprà armi americane.[x] U 5 d'aostu di u 1937, u guvernu giapponesi annuncia chì era disturbatu chì 182 aviatori americani, ognunu accumpagnatu da dui meccanichi, avarianu aerei volanti in Cina.[xi]

Certi ufficiali americani è giapponesi, è ancu parechji attivisti di a pace, anu travagliatu per a pace è l'amicizia durante questi anni, spinghjendu contru à l'accumulazione versu a guerra. Certi esempi sò à stu ligame.

1940

In nuvembre di u 1940, Roosevelt prestò a Cina centu milioni di dollari per a guerra cù u Giappone, è dopu avè cunsultatu cù i britannichi, u Sicritariu di u Tesoru di i Stati Uniti Henry Morgenthau hà fattu i piani di mandà i bombardieri chinesi cù l'equipaggiu di i Stati Uniti per usà in u bombardamentu di Tokyo è altre cità giapponesi. U 21 di dicembre di u 1940, u Ministru di e Finanze di a China TV Soong è u Colonel Claire Chennault, un aviatore di l'Armata di i Stati Uniti in pensione chì travagliava per i Cinesi è li avia incitatu à aduprà piloti americani per bombardà Tokyo da almenu 1937, si sò riuniti in a sala di pranzu di Morgenthau. per pianificà u bombardamentu di u Giappone. Morgenthau hà dettu ch'ellu puderia liberà l'omi da u funziunamentu in u US Army Air Corps se i Cinesi li puderanu pagà $ 1,000 per mese. Soong accunsentì.[xii]

In u 1939-1940, a Marina di i Stati Uniti hà custruitu novi basi di u Pacificu in Midway, Johnston, Palmyra, Wake, Guam, Samoa è Hawaii.[xiii]

In settembre di u 1940, u Giappone, a Germania è l'Italia firmavanu un accordu per aiutà l'altri in a guerra. Questu significava chì eranu i Stati Uniti in guerra cun unu di elli, probabilmente seria in guerra cù tutti i trè.

U 7 d'ottobre di u 1940, u direttore di l'Uffiziu di l'Intelligenza Navale di a Sezione di l'Asia Far East Arthur McCollum hà scrittu un memo.[xiv] Il s'inquiète des possibles futures menaces de l'Axe à la flotta britannique, à l'Empire britannique et à la capacité des Alliés à bloquer l'Europe. Hà speculatu annantu à un attaccu teoricu futuru di l'Axis à i Stati Uniti. Hà cridutu chì l'azzione decisiva puderia purtà à u "colapse precoce di u Giappone". Hà cunsigliatu a guerra cù u Giappone:

"Mentre. . . ci hè pocu chì i Stati Uniti ponu fà per ritruvà subitu a situazione in Europa, i Stati Uniti sò capaci di annullà in modu efficace l'azzione aggressiva giapponese, è fà senza diminuisce l'assistenza materiale di i Stati Uniti à Gran Bretagna.

". . . In u Pacificu, i Stati Uniti pussede una pusizioni difensiva assai forte è una marina è una forza aerea navale attualmente in quellu oceanu capace di operazione offensiva di longa distanza. Ci sò certi altri fattori chì in u mumentu prisente sò assai in u nostru favore, vale à dì:

  1. Isole Filippine ancora tenute da i Stati Uniti.
  2. Un guvernu amichevule è possibbilmente alleatu in u cuntrollu di l'Indi orientali Olandesi.
  3. I britannichi anu sempre Hong Kong è Singapore è sò favurevuli per noi.
  4. Armate chinesi impurtanti sò sempre in u campu in Cina contr'à u Giappone.
  5. Una piccula Forza Navale di i Stati Uniti capace di minacciare seriamente e rotte di fornimentu miridiunali di u Giappone digià in u teatru di l'operazioni.
  6. Una forza navale olandese considerableu hè in l'Oriente chì saria di valore s'ellu era alleata cù i Stati Uniti

"Una considerazione di ciò chì precede porta à a cunclusione chì una pronta azione navale aggressiva contr'à u Giappone da i Stati Uniti renderebbe u Giappone incapace di furnisce alcun aiutu à a Germania è à l'Italia in u so attaccu à l'Inghilterra è chì u Giappone stessu serà affruntatu à una situazione in quale a so marina puderia esse custretta à luttà in i termini più sfavorevoli o accettà un colapsu abbastanza precoce di u paese per via di a forza di bloccu. Una dichjarazione di guerra pronta è precoce dopu avè entratu in accordi adattati cù l'Inghilterra è l'Olanda, seria più efficau per fà u primu colapsu di u Giappone è cusì eliminà u nostru nemicu in u pacificu prima chì a Germania è l'Italia puderianu chjappà in modu efficace. Inoltre, l'eliminazione di u Giappone deve di sicuru rinfurzà a pusizione di Gran Bretagna contr'à l'Allemagne è l'Italia è, in più, una tale azzione aumenterebbe a fiducia è u sustegnu di tutte e nazioni chì tendenu à esse amichevuli versu noi.

"Ùn hè micca cridutu chì in u statu attuale di l'opinione pulitica, u guvernu di i Stati Uniti hè capaci di dichjarà guerra contr'à u Giappone senza più preghjudiziu; è hè appena pussibule chì l'azzione vigorosa da a nostra parte puderia guidà i Giapponesi à mudificà a so attitudine. Per quessa, u seguitu cursu d'azzione hè suggeritu:

  1. Fate un accordu cù Gran Bretagna per l'usu di basi britanniche in u Pacificu, particularmente Singapore.
  2. Fate un accordu cù l'Olanda per l'usu di e facilità di basa è l'acquistu di pruvisti in l'Indi Orientali Olandesi.
  3. Dà tutte l'aiutu pussibule à u guvernu cinese di Chiang-Kai-Shek.
  4. Mandate una divisione di cruciere pesanti longu à l'Oriente, Filippine o Singapore.
  5. Mandate dui divisioni di sottumarini à l'Oriente.
  6. Mantene a forza principale di a flotta di i Stati Uniti avà in u Pacificu in a vicinanza di l'Isule Hawaii.
  7. Insistite chì l'Olandesi ricusanu di cuncede e dumande giapponesi per cuncessioni ecunomiche indebite, in particulare u petroliu.
  8. Embargu cumpletamente tuttu u cummerciu di i Stati Uniti cù u Giappone, in cullaburazione cù un embargo simili impostu da l'Imperu Britannicu.

"Se per questi mezi u Giappone puderia esse guidatu à cummette un attu di guerra palesu, tantu megliu. In ogni casu, duvemu esse cumplettamente preparati per accettà a minaccia di guerra ".

Sicondu u storicu militare di l'armata americana Conrad Crane, "Una lettura stretta [di u memo sopra] mostra chì i so cunsiglii duveranu di dissuadà è cuntenenu u Giappone, mentre preparanu megliu i Stati Uniti per un futuru cunflittu in u Pacificu. Ci hè una rimarca offhand chì un attu di guerra giapponese palesu renderebbe più faciule per ottene u sustegnu publicu per l'azzioni contr'à u Giappone, ma l'intenzione di u documentu ùn era micca di assicurà chì l'avvenimentu hè accadutu ".[xv]

A disputa trà l'interpretazioni di stu memo è documenti simili hè una sottile. Nisunu crede chì u memo citatu sopra era destinatu à negozià a pace o u disarmamentu o stabilisce u statu di dirittu nantu à a viulenza. Qualchidunu pensanu chì l'intenzione era di inizià una guerra, ma puderanu culpisce à u Giappone. Altri pensanu chì l'intenzione era di preparà a guerra per inizià, è piglià passi chì puderanu pruvucà bè u Giappone à inizià una, ma puderia invece - era appena pussibule - spaventà u Giappone fora di i so modi militari. Questa gamma di dibattitu trasforma una finestra Overton in una serratura. Hè un dibattitu chì hè statu ancu sviatu in un focusu nantu à se una di l'ottu raccomandazioni sopra - quella di mantene a flotta in Hawaii - era parte di una trama nefasta per ottene più navi distrutte in un attaccu drammaticu (micca una trama particularmente successu). , postu chì solu dui navi sò stati distrutti permanentemente).

Micca solu quellu puntu - chì hè significativu cù o senza una tale trama - ma tutte e ottu raccomandazioni fatte in u memo o almenu passi simili à elli sò stati perseguiti. Questi passi eranu destinati à intenzionalmente o accidentalmente (a distinzione hè bella) inizià una guerra, è parenu avè travagliatu. U travagliu nantu à i cunsiglii, casualmente o micca, principia l'8 d'ottobre di u 1940, u ghjornu dopu dopu chì u memo hè statu scrittu. In quella data, u Dipartimentu di Statu di i Stati Uniti hà dettu à l'Americani per evacuà l'Asia orientale. Ancu in quella data, u presidente Roosevelt urdinò a flotta tenuta in Hawaii. L'Ammiragliu James O. Richardson hà scrittu dopu ch'ellu avia assai oppostu à a pruposta è à u so scopu. "Prima o dopu", hà citatu Roosevelt chì hà dettu, "i Giapponesi cummettenu un attu palesu contr'à i Stati Uniti è a nazione seria disposta à entre in a guerra".[xvi]

U principiu di u 1941

Richardson hè statu liberatu da i so funzioni l'1 di ferraghju di u 1941, cusì forse hà mentitu annantu à Roosevelt cum'è un ex impiegatu disgruntled. O forse esce da tali funzioni in u Pacificu in quelli ghjorni era una mossa populari da quelli chì puderanu vede ciò chì vene. L'Ammiragliu Chester Nimitz hà rifiutatu di cumandà a Flotta di u Pacificu. U so figliolu, Chester Nimitz Jr. hà dettu più tardi à u Canale di Storia chì u pensamentu di u so babbu era u seguitu: "Supponu chì i Giapponesi ci attaccheranu in un attaccu sorpresa. Ci sarà una repulsione in u paese contr'à tutti quelli chì cumandanu in mare, è seranu rimpiazzati da persone in pusizioni di primura in terra, è vogliu esse in terra, è micca in mare, quandu questu succede ".[xvii]

À u principiu di u 1941, l'ufficiali militari americani è britannichi si sò riuniti per pianificà a so strategia per scunfighja l'Allemagne è dopu u Giappone, una volta chì i Stati Uniti eranu in guerra. In April, u presidente Roosevelt hà cuminciatu à avè i navi americani chì informanu l'armata britannica di i lochi di U-boats è aerei tedeschi. Allora hà cuminciatu à permette a spedizione di pruvisti à i suldati britannichi in l'Africa di u Nordu. A Germania hà accusatu Roosevelt di "sforzà cù tutti i mezi à a so dispusizione per pruvucà incidenti per u scopu di attraversà u populu americanu in a guerra".[xviii]

In ghjennaghju 1941, u Giappone Advertiser hà manifestatu a so indignazione annantu à l'accumulazione militare di i Stati Uniti in Pearl Harbor in un editoriale, è l'ambasciadore di i Stati Uniti in Giappone hà scrittu in u so ghjurnale: "Ci hè assai discorsu in a cità à l'effettu chì i Giapponesi, in casu di una rottura cù i Stati Uniti, pensanu à andà in tuttu in un attaccu di massa sorpresa à Pearl Harbor. Di sicuru, aghju infurmatu u mo guvernu ".[xix] U ferraghju 5, 1941, U traseira Ammiraghju Richmond Kelly Turner hà scrittu à u Sicritariu di Guerra Henry Stimson per avisà di a pussibilità di un attu di sorpresa in Pearl Harbor.

U 28 d'aprile di u 1941, Churchill hà scrittu una direttiva secreta à u so cabinet di guerra: "Puderà esse cunsideratu quasi sicuru chì l'entrata di u Giappone in a guerra serà seguita da l'entrata immediata di i Stati Uniti da a nostra parte". U 24 di maghju di u 1941, u New York Times informatu nantu à a furmazione US di a forza aerea cinese, è a fornitura di "numerosi piani di cumbattimentu è bombardamentu" in Cina da i Stati Uniti è Gran Bretagna. "U bombardamentu di e cità giapponesi hè previstu" leghje u sottutitulu.[xx] U 31 di maghju di u 1941, à u Cungressu Keep America Out of War, William Henry Chamberlin hà fattu un grave avvertimentu: "Un boicottu ecunomicu tutale di u Giappone, l'arrestu di e spedizioni di petroliu per esempiu, spingerebbe u Giappone in i bracci di l'Assi. A guerra ecunomica seria un preludu per a guerra navale è militare ".[xxi]

U 7 di lugliu di u 1941, e truppe americane occupau l'Islanda.

À u lugliu di u 1941, u Cunsigliu Congiunta Armata-Marina avia appruvatu un pianu chjamatu JB 355 per bomber u Giappone. Una corporazione di fronte cumprà aerei americani per esse volati da vuluntarii americani. Roosevelt hà appruvatu, è u so espertu in Cina Lauchlin Currie, in e parolle di Nicholson Baker, "hà fattu cablare à Madame Chiang Kai-Shek è Claire Chennault una lettera chì implorava abbastanza per l'intercettazione da spie giapponesi". U 1u Gruppu Voluntariu Americanu (AVG) di a Forza Aria Cinese, cunnisciutu ancu com'è Flying Tigers, avanzò immediatamente cù u reclutamentu è a furmazione, sò stati furniti in Cina prima di Pearl Harbor, è hà vistu prima cummattimentu u 20 di dicembre di u 1941.[xxii]

U 9 ​​di lugliu di u 1941, u presidente Roosevelt hà dumandatu à i principali ufficiali militari di i Stati Uniti d'elaborà piani per a guerra à a Germania è i so alleati è à u Giappone. A so lettera facendu questu hè stata citata in pienu in un rapportu di nutizia u 4 di dicembre di u 1941 - chì era a prima volta chì u publicu americanu hà intesu qualcosa di questu. Vede u 4 di dicembre di u 1941, sottu.

U 24 di lugliu di u 1941, u presidente Roosevelt hà rimarcatu: "Se tagliamu u petroliu, [i Giapponesi] prubabilmente avarianu falatu in l'Indi orientali Olandesi un annu fà, è avete avutu una guerra. Era assai essenziale da u nostru puntu di vista egoistu di difesa per impedisce a guerra di principià in u Pacificu Sud. Allora a nostra pulitica estera cercava di piantà una guerra da scoppia quì ".[xxiii] I ghjurnalisti anu nutatu chì Roosevelt hà dettu "era" invece di "hè". U ghjornu dopu, Roosevelt hà publicatu un ordine esecutivu chì congelava l'assi giapponesi. I Stati Uniti è a Gran Bretagna taglianu l'oliu è u scrap metal à u Giappone. Radhabinod Pal, un juristu indianu chì hà servitu in u tribunale di i crimini di guerra dopu a guerra, hà trovu l'embargo una minaccia pruvucativa per u Giappone.[xxiv]

A de agosto 7, 1941, u Giappone Times Advertiser scriveva: "Prima ci era a creazione di una superbase a Singapore, pesantemente rinforzata da truppe britanniche e dell'Impero. Da questu hub una grande rotella hè stata custruita è cunnessa cù e basi americane per formà un gran anellu spazzendu in una grande zona à u sudu è à l'ovest da Filippine attraversu a Malaya è a Birmania, cun u ligame ruppertu solu in a penisula di Thailandia. Ora si propone di arricchisce i resti in l'encercellamentu, chì procede in Rangunu. "[xxv]

U 12 d'aostu di u 1941, Roosevelt hà scontru in segretu cù Churchill in Terranova (mentre ignorava i preghiere di u Primu Ministru giapponese per una riunione) è hà elaboratu a Carta di l'Atlanticu, chì hà stabilitu i scopi di a guerra per una guerra chì i Stati Uniti ùn era ancu ufficialmente. in. Churchill dumandò à Roosevelt di unisce subitu à a guerra, ma ellu ricusò. Dopu à sta riunione secreta, u 18 d'aostuth, Churchill hà scontru cù u so cabinet in 10 Downing Street in Londra. Churchill hà dettu à u so cabinet, secondu i minuti: "U presidente [US] avia dettu ch'ellu fera a guerra, ma ùn a dichjarà micca, è ch'ellu diventerà sempre più provocatore. Se i tedeschi ùn anu micca piaciutu, puderanu attaccà e forze americane. Tuttu era da fà per furzà un "incidente" chì puderia guidà a guerra ".[xxvi]

Churchill dopu (ghjennaghju 1942) hà parlatu in a Casa di i Comuni: "Hè stata a pulitica di u Cabinet à tutti i costi per evità l'ingaghjamentu cù u Giappone finu à chì eramu sicuru chì i Stati Uniti seranu ancu impegnati. . . Per d 'altra banda, a probabilità, dapoi a Cunferenza di l'Atlanticu in a quale aghju discututu queste cose cù u presidente Roosevelt, chì l'Slates Uniti, ancu s'ellu ùn hè micca ella stessu attaccatu, entre in a guerra in u Far East, è cusì rende a vittoria finale assicurata. pareva di calà alcune di l'ansietà è quella aspettativa ùn hè micca stata falsificata da l'avvenimenti ".

I propagandisti britannichi avianu ancu sustinutu da almenu u 1938 per aduprà u Giappone per portà i Stati Uniti in a guerra.[xxvii] À a Cunferenza di l'Atlanticu u 12 d'Agostu di u 1941, Roosevelt assicurò à Churchill chì i Stati Uniti avarianu a pressione ecunomica à u Giappone.[xxviii] In una settimana, infatti, u Cunsigliu di Difesa Ecunomica hà iniziatu sanzioni ecunomiche.[xxix] U 3 di settembre di u 1941, u Dipartimentu di u Statu di i Stati Uniti hà mandatu à u Giappone una dumanda di accettà u principiu di "non perturbazione di u statu quo in u Pacificu", vale à dì cessà di trasfurmà e culunie europee in culunie giapponesi.[xxx] Di settembre 1941, a stampa giapponese hè stata indignata chì l'usu di i Stati Uniti avia principiatu u trasportu di l'oliu oltre u Giappone per raggiunà a Russia. U Giappone, ha dettu i so ghjurnali, stà morendu una morte lenta da a "guerra economica".[xxxi] In settembre di u 1941, Roosevelt hà annunziatu una pulitica di "tirata à vista" versu ogni navi tedesca o italiana in acque americane.

UNA VENDITA DI GUERRA

U 27 ottobre di u 1941, Roosevelt hà fattu un discorsu[xxxii]:

"Cinque mesi fà sta sera aghju proclamatu à u populu americanu l'esistenza di un statu d'emergenza illimitatu. Da tandu hè accadutu assai. A nostra Armata è a Marina sò temporaneamente in Islanda in a difesa di l'Emisferu Occidentale. Hitler hà attaccatu u trasportu in i zoni vicinu à l'America in l'Atlanticu Nordu è Sud. Parechji navi mercantili americani sò stati affundati in alta mare. Un distruttore americanu hè statu attaccatu u quattru settembre. Un altru distruttore hè statu attaccatu è culpitu u XNUMX d'ottobre. Undici omi valenti è fideli di a nostra Marina sò stati ammazzati da i Nazis. Avemu vulutu evità di sparà. Ma a fucilazione hè principiata. È a storia hà registratu quale hà sparatu u primu colpu. À longu andà, però, tuttu ciò chì importa hè quellu chì hà sparatu l'ultimu colpu. L'America hè stata attaccata. U USS Kearny ùn hè micca solu una nave marina. Ella appartene à ogni omu, donna è zitellu in questa nazione. Illinois, Alabama, California, North Carolina, Ohio, Louisiana, Texas, Pennsylvania, Georgia, Arkansas, New York, Virginia - sò i stati di casa di i morti è feriti onorati di u Teocaltiche. U torpedo di Hitler era direttu à ogni Americanu sia ch'ellu vive nantu à e nostre coste maritime o in a parte più interna di a nazione, luntanu da i mari è luntanu da i fucili è i tanki di l'hordes in marcia di l'aspiranti cunquistatori di u mondu. U scopu di l'attaccu di Hitler era di spaventà u populu americanu fora di l'altu mari - per furzà à fà una ritirata tremula. Questa ùn hè micca a prima volta ch'ellu hà sbagliatu u spiritu americanu. Ddu spiritu hè avà suscitatu ".

U battellu affundatu u 4 di sittembri era u Greer. U Capu di l'Operazioni Navali di i Stati Uniti Harold Stark hà testimoniatu davanti à u Cumitatu di l'Affari Navali di u Senatu chì u Greer avia tracciatu un sottumarinu tedescu è trasmette u so locu à un aviò britannicu, chì avia cascatu carichi di prufundità nantu à u sottumarinu senza successu. Dopu à ore di esse tracciatu da u Greer, u sottumarinu si vultò è sparò.

U battellu affundatu u 17 d'ottobre Teocaltiche, era una ripetizione di u Greer. Puderia appartene misticamente à u spiritu di ogni americanu è cusì, ma ùn era micca innocente. Participava à una guerra chì i Stati Uniti ùn anu micca entratu ufficialmente, chì u publicu americanu era fermamente oppostu à l'ingressu, ma chì u presidente di i Stati Uniti era ansiosu di cuntinuà. U presidente hà cuntinuatu:

"Se a nostra pulitica naziunale era duminata da a paura di sparà, allora tutte e nostre navi è quelle di e nostre repubbliche surelle anu da esse ligate in i porti di casa. A nostra Marina avissi da stà in modu rispettuosu-abjectly-darrettu à ogni linea chì Hitler puderia decretà nantu à qualsiasi oceanu cum'è a so propria versione dettata di a so propria zona di guerra. Naturalmente ricusemu quellu suggerimentu assurdu è insultante. U ricusemu per u nostru propiu interessu, per u nostru propiu rispettu, perchè, soprattuttu, per a nostra bona fede. A libertà di i mari hè avà, cum'è sempre hè stata, una pulitica fundamentale di u vostru guvernu è di u mio.

Stu argumentu di paglia dipende da a pretesa chì i navi innocenti chì ùn participanu micca à a guerra sò stati attaccati, è chì a dignità di unu dipende di mandà navi di guerra intornu à l'oceani di u mondu. Hè un sforzu ridiculamente trasparente per manipulà u publicu, per quale Roosevelt veramente duveria avè pagatu royalties à i propagandisti di a Prima Guerra Mondiale. Avà ghjunghjemu à l'affirmazione chì u presidente pare avè pensatu chì chjappà u so casu per a guerra. Hè un casu basatu quasi certamente nantu à una falsificazione britannica, chì rende teoricamente pussibule chì Roosevelt hà veramente cridutu ciò chì dicia:

"Hitler hà spessu prutestatu chì i so piani di cunquista ùn si estendenu micca attraversu l'Oceanu Atlanticu. Ma i so sottumarini è i so raiders provanu altrimenti. Cusì face tuttu u disignu di u so novu ordine mundiale. Per esempiu, aghju in u mo pussessu una mappa secreta fatta in Germania da u guvernu di Hitler - da i pianificatori di u novu ordine mundiale. Hè una mappa di l'America Sudamerica è una parte di l'America Centrale, cum'è Hitler prupone di riurganizà. Oghje in questa zona ci sò quattordici paesi separati. L'esperti geugrafichi di Berlinu, però, anu sbulicatu senza pietà tutte e linee di cunfini esistenti; è anu divisu Sudamerica in cinque stati vassalli, purtendu tuttu u cuntinente sottu à a so duminazione. E anu ancu disposti cusì chì u territoriu di unu di sti stati novi pupi include a Republica di Panamà è a nostra grande linea di vita - u Canale di Panama. Questu hè u so pianu. Ùn entrerà mai in vigore. Questa mappa rende chjaru u disignu nazista micca solu contr'à l'America di u Sud, ma contr'à i Stati Uniti stessi ".

Roosevelt avia editatu stu discorsu per sguassà una affirmazione in quantu à l'autenticità di a mappa. Hè ricusatu di mustrà a mappa à i media o à u publicu. Ùn hà micca dettu d'induve vene a mappa, cumu hà cunnessu à Hitler, o cumu si raffigurava un disignu contr'à i Stati Uniti, o - per questa materia - cumu si puderia avè tagliatu l'America Latina è micca include Panama.

Quandu era diventatu Primu Ministru in u 1940, Churchill avia stabilitu una agenzia chjamata British Security Coordination (BSC) cù a missione di utilizà qualsiasi trucchi brutti necessarii per mette i Stati Uniti in a guerra. U BSC hè statu scappatu di trè piani di u Rockefeller Center in New York da un canadianu chjamatu William Stephenson - u mudellu per James Bond, secondu Ian Fleming. Hà gestitu a so propria stazione di radiu, WRUL, è l'agenza di stampa, l'Agenzia di News d'oltremare (ONA). E centinaie o millaie di staffers BSC, più tardi cumpresu Roald Dahl, si sò occupati di mandà falsificazioni à i media americani, creendu astrologi per predichendu a morte di Hitler, è generendu falsi rumuri di putenti novi armi britanniche. Roosevelt era ben cunnisciutu di u travagliu di u BSC, cum'è u FBI.

Sicondu William Boyd, un rumanzu chì hà investigatu l'agenzia, u "BSC hà sviluppatu un ghjocu scherzosu chjamatu "Vik" - un "pastimentu novu fascinante per l'amatori di a demucrazia". E squadre di ghjucatori di Vik in tutti i Stati Uniti anu puntuatu punti secondu u livellu di vergogna è irritazione chì anu causatu simpatizzanti nazisti. I ghjucatori sò stati invitati à indulge in una seria di persecuzioni chjuche - chjama persistenti "numeru sbagliatu" in a notte; ratti morti cascati in cisterna d'acqua; urdinendu rigali ingombranti per esse consegnati, cash on delivery, à l'indirizzi di destinazione; deflating i pneumatici di vitture; ingaghjate musicisti di strada per ghjucà à 'God Save the King' fora di e case di simpatizzanti nazisti, è cusì ".[xxxiii]

Ivar Bryce, chì era u cugnatu di Walter Lippman è l'amicu di Ian Fleming, hà travagliatu per u BSC, è in u 1975 hà publicatu una memoria chì diceva chì hà pruduttu quì u primu abbozzu di a falsa mappa nazista di Roosevelt, chì era stata appruvata da Stephenson è disposti per esse acquistatu da u guvernu americanu cù una storia falsa in quantu à e so origini.[xxxiv] Ùn hè micca chjaru se l'FBI è / o Roosevelt eranu in u truccu. Di tutti i scherzi fatti da l'agenti di "intelligenza" annantu à l'anni, questu hè statu unu di i più riesciuti, è ancu menu trumpeted, postu chì i britannichi sò supposti esse un alleatu di i Stati Uniti. I lettori di libri di i Stati Uniti è i cinéfili più tardi sguassate furtuna in ammirazione di James Bond, ancu s'ellu u so mudellu di a vita reale avia pruvatu à ingannà li in a peghju guerra chì u mondu avia mai vistu.

Di sicuru, l'Alimagna stava luttendu in una guerra allargata cù l'Unioni Suviètica, è ùn avia micca osatu d'invade l'Inghilterra. Piglià u Sudamerica ùn avia micca accadutu. Nisun registru di a carta falsa ùn hè mai apparsu in Germania, è a speculazione chì in qualchì modu puderia esse una certa ombra di verità pare soprattuttu tensa in u cuntestu di a prossima sezione di u discorsu di Roosevelt, in quale ellu hà dichjaratu di pussede un altru documentu chì ùn hà ancu mai dimustratu à nimu è chì pò esse mai esistitu, è u so cuntenutu ùn era mancu plausibile:

"U vostru guvernu hà in u so pussessu un altru documentu fattu in Germania da u guvernu di Hitler. Hè un pianu detallatu, chì, per ragioni evidenti, i Nazis ùn vulianu micca è ùn vulianu micca publicizà ghjustu, ma chì sò pronti à impone - un pocu dopu - à un mondu duminatu - se Hitler vince. Hè un pianu per abulisce tutte e religioni esistenti - Protestante, Cattolica, Maomettana, Hindu, Buddista è Ghjudei. A pruprietà di tutte e chjese serà pigliatu da u Reich è i so pupi. A croce è tutti l'altri simboli di a religione sò pruibiti. U cleru deve esse per sempre silenziu sottu a pena di i campi di cuncentrazione, induve ancu avà tanti omi senza paura sò torturati perchè anu postu Diu sopra à Hitler. In u locu di e chjese di a nostra civilizazione, ci hè da esse stabilitu una Chjesa Nazista Internaziunale - una chjesa chì serà servuta da l'oratori mandati da u guvernu nazista. In u locu di a Bibbia, e parolle di Mein Kampf seranu imposte è infurzate cum'è Scrittura Sacra. È in u locu di a croce di Cristu seranu messi dui simboli - a svastica è a spada nuda. Un Diu di Sangue è Ferru piglià u postu di u Diu di Amore è Misericordia. Pensemu bè quella dichjarazione chì aghju fattu sta sera.

Inutili, questu ùn era micca basatu in a realità; A religione era praticata apertamente in e nazioni cuntrullate da i Nazisti, in certi casi recentemente restaurate dopu à l'ateismu impostu da l'URSS, è e medaglie chì i Nazis cuncede à i so più grandi sustenidori eranu furmati cum'è cruci. Ma u pitch per entra in una guerra per l'amore è a misericordia era un bellu toccu. U ghjornu dopu, un ghjurnalista hà dumandatu à vede a mappa di Roosevelt è hè statu rifiutatu. Per ciò ch'e so, nimu hà ancu dumandatu di vede st'altru documentu. Hè pussibule chì a ghjente hà capitu chì questu ùn hè micca una pretensione literale per avè un documentu propiu in pussessu, ma piuttostu una difesa di a religione santa contr'à u male - micca qualcosa per esse interrugatu cù scetticismu o seria. Roosevelt continuò:

"Queste verità tristi chì vi aghju dettu di i piani prisenti è futuri di l'hitlerismu seranu di sicuru negate fermamente sta sera è dumane in a stampa cuntrullata è a radiu di e Potenze di l'Asse. È certi americani - micca assai - cuntinueghjanu à insiste chì i piani di Hitler ùn ci anu micca bisognu di preoccupari - è chì ùn duvemu micca preoccupatu di qualcosa chì passa fora di u fucile di e nostre stesse coste. E prutestazioni di questi citadini americani - pochi in numeru - seranu, cum'è di solitu, sfilate cù applausi attraversu a stampa è a radiu di l'Asse durante i prossimi ghjorni, in un sforzu di cunvince u mondu chì a maiuranza di l'Americani s'oppone à i so debitamente scelti. Guvernu, è in a realità sò solu aspittendu per saltà nantu à u carru di a banda di Hitler quandu vene cusì. U mutivu di tali americani ùn hè micca u puntu in quistione ".

Innò, u puntu pare avè statu di limità a ghjente à duie opzioni è di mette in una guerra.

"U fattu hè chì a propaganda nazista cuntinueghja in disperazione per piglià tali dichjarazioni isolate cum'è prova di a disunione americana. I Nazis anu fattu a so propria lista di l'eroi americani muderni. Hè, per furtuna, una breve lista. Sò cuntentu chì ùn cuntene micca u mo nome. Tutti noi americani, di tutte l'opinioni, avemu affruntatu a scelta trà u tipu di mondu chì vulemu campà è u tipu di mondu chì Hitler è e so horde ci imponenu. Nisunu di noi ùn vole sfondate sottu à a terra è campà in a bughjura tutale cum'è una mole còmoda. A marcia avanti di Hitler è di l'hitlerismu pò esse fermata - è serà fermata. Moltu simplice è assai spruzzatu - simu impegnati à tirà u nostru propiu remo in a distruzzione di l'hitlerismu. È quandu avemu aiutatu à finisce a maledizione di l'hitlerismu, aiuteremu à stabilisce una nova pace chì darà à e persone decenti in ogni locu una megliu chance di campà è prusperà in sicurezza è in libertà è in fede. Ogni ghjornu chì passa, pruduciamu è furnimu sempre più armi per l'omi chì si battenu in fronti di battaglia. Questu hè u nostru compitu primariu. È hè a vulintà di a nazione chì queste armi vitali è forniture di ogni tipu ùn saranu nè chjusu in i porti americani nè mandati à u fondu di u mare. Hè a vulintà di a nazione chì l'America hà da furnisce i beni. In aperta sfida à quella vuluntà, i nostri navi sò stati affundati è i nostri marinari sò stati uccisi ".

Quì Roosevelt ammette chì i navi americani affundati da a Germania eranu impegnati à sustene a guerra contr'à a Germania. Sembra solu crede chì hè più impurtante per cunvince u publicu di i Stati Uniti chì hè digià in guerra cà di cuntinuà più cù l'affirmazioni chì i navi attaccati eranu cumplettamente innocenti.

FARD 1941

À a fini d'ottobre di u 1941, u spiu americanu Edgar Mowrer hà parlatu cun un omu in Manila chjamatu Ernest Johnson, un membru di a Cummissione Marittima, chì hà dettu chì s'aspittava "I giapponesi piglianu Manila prima di pudè esce". Quandu Mowrer hà manifestatu sorpresa, Johnson hà rispostu "Ùn sapete chì a flotta giapponese si hè spustata versu l'est, presumibilmente per attaccà a nostra flotta à Pearl Harbor?"[xxxv]

U 3 di nuvembre di u 1941, l'imbasciadore di i Stati Uniti in Giappone, Joseph Grew, pruvò - micca per a prima volta - di cumunicà qualcosa à u so guvernu, un guvernu chì era o troppu incompetente per capiscenu, o troppu cinicamente impegnatu in a trama di guerra, o i dui. , ma chì certamenti ùn era ancu cunsiderà travaglià pè a pace. Grew hà mandatu un telegramma longu à u Dipartimentu di Statu avvistendu chì e sanzioni ecunomiche imposte da i Stati Uniti puderanu furzà u Giappone à cummette "hara-kiri naziunale". Hà scrittu: "Un cunflittu armatu cù i Stati Uniti pò vene cun una brusca periculosa è drammatica".[xxxvi]

In u libru di u 2022 Diplomati è Ammiragli, Dale A. Jenkins documenti ripetuti, tentativi disperati da u Primu Ministru Japanese Fumimaro Konoe pè ottene una riunione in persona, unu-à-unu cù FDR per negocià a pace in una manera chì u guvernu è l'armata giapponese anu da accettà. Jenkins cita una lettera di Grew chì esprime a so cunvinzione chì questu averia travagliatu, se i Stati Uniti anu accunsentutu à a riunione. Jenkins documenta ancu chì i civili americani (Hull, Stimson, Knowx), à u cuntrariu di i capi militari americani, anu cridutu chì una guerra cù u Giappone seria rapida è risultatu in una vittoria faciule. Jenkins mostra ancu chì Hull hè statu influenzatu da a Cina è a Gran Bretagna contru à qualcosa altru ch'è l'ostilità è a pressione in u Giappone.

U 6 di nuvembre di u 1941, u Giappone prupone un accordu cù i Stati Uniti chì includeva a retirazzione parziale di u Giappone da a Cina. I Stati Uniti anu rifiutatu a pruposta u 14 di nuvembreth.[xxxvii]

U 15 di nuvembre di u 1941, u Capu di Staff di l'Armata di i Stati Uniti George Marshall hà infurmatu à i media nantu à qualcosa chì ùn ricurdemu micca cum'è "u Pianu Marshall". In fatti, ùn ne ricurdamu micca. "Preparemu una guerra offensiva contr'à u Giappone", hà dettu Marshall, dumandendu à i ghjurnalisti di mantene u sicretu, ciò chì, per quantu a so, anu fattu debitamente.[xxxviii] Marshall hà dettu à u Cungressu in u 1945 chì i Stati Uniti avianu iniziatu un accordu anglo-olandese-americanu per l'azzione unificata contru u Giappone è li mette in vigore prima di u 7 di dicembre.th.[xxxix]

U 20 di nuvembre di u 1941, u Giappone prupone un novu accordu cù i Stati Uniti per a pace è a cooperazione trà e duie nazioni.[xl]

U 25 di nuvembre di u 1941, u Sicritariu di Guerra Henry Stimson hà scrittu in u so ghjurnale chì s'hè scontru in l'Uffiziu Ovale cù Marshall, u presidente Roosevelt, u Sicritariu di a Marina Frank Knox, l'Ammiragliu Harold Stark è u Sicritariu di Statu Cordell Hull. Roosevelt li avia dettu chì i giapponesi avianu prubabilmente attaccà prestu, possibbilmente u prossimu luni, u 1 di dicembre di u 1941. "A quistione," Stimson hà scrittu, "era cumu duvemu maneuverli in a pusizioni di sparà u primu colpu senza permette troppu periculu. à noi stessi. Era una pruposta difficiule ".

U 26 di nuvembre di u 1941, i Stati Uniti anu fattu una contra-proposta à a pruposta di u Giappone di sei ghjorni prima.[xli] In questa pruposta, qualchì volta chjamata Hull Note, à volte l'Ultimatum di Hull, i Stati Uniti necessitanu a retirazzione tutale di u Giappone da a Cina, ma nisuna retirazzione di i Stati Uniti da Filippine o in ogni altru locu in u Pacificu. U Giapponese rifiutò a pruposta. Nisuna nazione, pare, hà investitu remotamente e risorse in queste negoziazioni chì anu fattu per preparà a guerra. Henry Luce hà riferitu Life rivista u 20 di lugliu di u 1942, à "i Cinesi per i quali i Stati Uniti avianu fattu l'ultimatum chì hà purtatu à Pearl Harbor".[xlii]

"À a fine di nuvembre", secondu u sondaghju di Gallup, u 52% di l'Americani hà dettu à i sondaghji di Gallup chì i Stati Uniti seranu in guerra cù u Giappone "qualche volta in un futuru vicinu".[xliii] A guerra ùn era micca una sorpresa per più di a mità di u paese, o per u guvernu di i Stati Uniti.

U 27 di nuvembre di u 1941, u Rear Admiral Royal Ingersoll hà mandatu un avvisu di guerra cù u Giappone à quattru cumandamenti navali. U 28 di nuvembre, l'Ammiragliu Harold Rainsford Stark l'hà rimandatu cù l'istruzzioni aghjuntu: "SE L'OSTILITÀ NON POSSIBILI RIPETI, NON POSSIBILI EVITÀ, I STATI UNITI DESIDERANU CHE U GIAPPONE FATTA U PRIMU ATTU OVERT".[xliv] U 28 di nuvembre di u 1941, u Vice Ammiragliu William F. Halsey, Jr., hà datu struzzioni per "abattà tuttu ciò chì avemu vistu in u celu è per bombardà tuttu ciò chì avemu vistu nantu à u mare".[xlv] U 30 ​​di nuvembre di u 1941, u Publicista Honolulu portava u titulu "Giappunisi May Strike Over Weekend".[xlvi] U 2 dicembre 1941, u New York Times hà dettu chì u Giappone era statu "tagliatu da circa 75 per centu di u so cummerciu normale da u bloccu Alliatu".[xlvii] In un memo di 20 pagine u 4 di dicembre di u 1941, l'Uffiziu di l'Intelligenza Navale hà avvistatu: "In anticipazione di un cunflittu apertu cù stu paese, u Giappone utilizeghja vigorosamente ogni agenzia dispunibule per assicurà l'infurmazioni militari, navali è cummerciale, fendu una attenzione particulari à u paese. Costa Ovest, u Canale di Panama è u Territoriu di Hawaii.[xlviii]

L'1 di dicembre di u 1941, l'Ammiragliu Harold Stark, l'Ammiragliu Harold Stark, Capu di Operazioni Navali, mandatu un radiugramma à l'Ammiragliu Thomas C. Hart, u Cumandante in Capu di a Flotta Asiatica di i Stati Uniti, basata in Manila, Filippine: "U PRESIDENTE DIRIGE CHE U SUGUITÀ SIA FATTU PIÙ PRESTO POSSIBILE E IN DUE GIORNI SE POSSIBILE DOPO A RICEVUTA QUELLA SPEDIA. CHARTER Trè PICCOLI VASSI PER FORMARE UNA QUOTE INFORMAZIONI DEFENSIVE PATROL UNQUOTE. I REQUISITI MINIMI PER STABILIRE L'IDENTITÀ AS U MEN-OF-WAR DEI STATI UNITI SONO CUMANDATI DA UN UFFICIALE NAVALE È PER MONTÀ UNA PICCOLA PISTOLA È UNA MACHINE PISCINA SARIA SUFFICIENTE. L'EQUIPAGGI FILIPINI POTREBBE ESSERE IMPIEGATI CUN VALUTAZIONI NAVALI MINIME PER ASSUMIRE L'USU CHE HÈ D'OSSERVAR E RAPPURTARI DA RADIO I MOVIMENTI GIAPPONASI IN U MARE CHINA OCCIDENTALE È GULF DI SIAM. UNA VASCA DA ESSERE STAZIONATA Trà HAINAN È HUE UNA VASCA OFF A COSTA INDO-CHINA Trà CAMRANH BAY È CAPE ST. JACQUES È UNA VASCA OFF POINTE DE CAMAU. USU DI Isabel AUTORIZZATA DA U PRESIDENTE COME UNA DI TRE NAVI MA NON ALTRI NAVI NAVALI. MISURA DI RAPPORTU PIGLIATA PER REALIZZARE VISITE DEI PRESIDENTI. IN STESSUM TIME INFORM ME AS TO QUALI MISURE DI RECONNAISSANCE SONT REGULARMENTE EFFETTUATE IN MARE DA L'ARMATA È DA MARINA, SIA DA VASCHE DI SUPERFICIE AEREA O SOTTOMARINI, È A VOSTRA OPINIONE IN QUANT À L'EFFICACIA DI STE ULTIMI MISURE. TOP SECRET. "

Unu di i navi datu l'assignazione sopra, u Lanikai, era capitanu da un omu chjamatu Kemp Tolley, chì dopu hà scrittu un libru chì presentava evidenza chì FDR avia intesu sti navi cum'è esca, sperendu di ottene l'attaccu da u Giappone. (U Lanikai si preparava à fà cum'è urdinatu quandu u Giappone attaccò Pearl Harbor.) Tolley hà dichjaratu chì l'Ammiragliu Hart ùn hè micca solu d'accordu cun ellu, ma hà dettu di pudè pruvà. L'Ammiragliu Retiratu Tolley hè mortu in u 2000. Da u 1949 à u 1952, era statu u direttore di a divisione di intelligenza in u College di u Staff di l'Armata in Norfolk, Virginia. In u 1992, hè statu intruduttu in u Defense Attache Hall of Fame in Washington. In u 1993, hè statu onoratu à u Rose Garden di a Casa Bianca da u presidente Bill Clinton. Un bustu di bronzu di l'Ammiragliu Tolley hè statu erettu à l'Accademia Navale di i Stati Uniti in u so onore. Pudete truvà tuttu questu cuntatu Wikipedia, Senza un suggerimentu chì Tolley hà mai dettu una sola parolla per esse assignatu una missione suicida per aiutà à inizià a seconda guerra mundiale. Tuttavia, i so necrologi in u Baltimore Sun e lu Washington Post tramindui riportanu a so affirmazione basica senza aghjunghje una parolla nantu à se i fatti sustenenu. Per parechje parolle nantu à sta quistione, ricumandemu u libru di Tolley, publicatu da u Naval Institute Press in Annapolis, Maryland, Croisière du Lanikai : Incitation à la guerre.

U 4 di dicembre di u 1941, i ghjurnali, cumpresu u Chicago Tribune, hà publicatu u pianu di FDR per vince a guerra. Aviu scrittu libri è articuli nantu à questu tema per anni prima di sbattà in stu passaghju in u libru 2021 di Andrew Cockburn, U bottu di guerra: "

"[G]raziu à una filtrazione chì face chì e rivelazioni di Edward Snowden parenu triviali in paragone, i dettagli completi di stu 'Piano di Vittoria' apparsu in a prima pagina di l'isolazionista. Chicago Tribune pochi ghjorni prima di l'attaccu giapponese. A sospetta hè cascata annantu à un generale di l'Armata di presunta simpatia tedesca. Ma u TribunaU capu di l'uffiziu di Washington à l'epica, Walter Trojan, m'hà dettu anni fà chì era u cumandante di l'Air Corps, u generale Henry "Hap" Arnold, chì avia trasmessu l'infurmazioni via un senatore complice. Arnold hà cridutu chì u pianu era ancu troppu avara in a so allocazione di risorse à u so serviziu, è cusì hà scopu di discredità à a nascita.

Queste cinque imagine cuntenenu u Tribuna articulu:

U pianu di vittoria, cum'è riportatu è citatu quì, hè soprattuttu nantu à a Germania: circundà cù 5 milioni di truppe americane, possibbilmente assai più, cumbattendu per almenu 2 anni. U Giappone hè secundariu, ma i piani includenu un bloccu è raid aerei. U Tribuna cita in pienu u 9 di lugliu di u 1941, lettera di Roosevelt citata sopra. U prugramma di vittoria include u scopu di a guerra di i Stati Uniti di sustene l'Imperu Britannicu è impedisce l'espansione di un imperu giapponese. A parolla "ghjudei" ùn appare micca. A guerra di i Stati Uniti in Europa hè stata pianificata per l'aprili 1942, secondu "fonti affidabili" di u Tribuna. lu Tribuna s'oppone à a guerra è favurizeghja a pace. Hè difesu à Charles Lindbergh contr'à l'accusazioni di simpatia nazista, chì ellu avia veramente. Ma nimu, per quantu possu dì, ùn hà mai interrugatu l'accuratezza di u rapportu nantu à u pianu pre-Pearl Harbor per a lotta di i Stati Uniti di a seconda guerra mundiale.

Citò da Avè è Avè Micca da Jonathan Marshall: "U 5 di dicembre, i capi di u staffu britannicu anu infurmatu à Sir Robert Brooke-Popham, cumandante di a Royal Air Force in Malesia, chì i Stati Uniti avianu impegnatu un sustegnu militare se u Giappone attaccò u territoriu britannicu o l'Indi orientali olandesi; lu stissu impegnu appiicatu avissi a mette in opera British pianu contingency MATADOR. L'ultimu pianu prevedeva un attaccu britannicu preventivu per piglià l'Istmu Kra in casu chì u Giappone si moveva contru qualunqui parte di Tailanda. U ghjornu dopu, u capitanu John Creighton, l'attachete navale di i Stati Uniti in Singapore, hà mandatu l'Ammiragliu Hart, cumandante in capu di a Flotta Asiatica di i Stati Uniti, per informàlu di sta nutizia: "Brooke-Popham hà ricevutu sabbatu da u Dipartimentu di Guerra di Londra Quote Avemu avutu. avà ricevutu assicuranza di sustegnu armatu americanu in i casi seguenti: a) simu obligati à eseguisce i nostri piani per prevene l'atterrissimu di l'Istmu di Kra di Japs o di agisce in risposta à l'invasione di Nips in qualsiasi altra parte di Siam XX b) se l'Indi Olandesi sò attaccati è noi vai à a so difesa XX c) se Japs ci attaccanu i britannichi XX Dunque senza riferimentu à Londra mette u pianu in azzione se prima avete una bona infurmazione Jap spidizioni chì avanzanu cù l'apparente intenzione di sbarcà in Kra secondu se i Nips violanu ogni parte di Tailanda Para Se NEI sò attaccati, mette in opera i piani accunsentiti trà i britannichi è l'olandesi. Unquote." Marshall cita: "Audizioni PHA, X, 5082-5083", chì significa audienze di u Cungressu nantu à l'Attaccu di Pearl Harbor. U significatu di questu pare chjaru: i britannichi crèdenu chì sò stati assicurati chì i Stati Uniti si uniscenu à a guerra in u Giappone attaccò i Stati Uniti o se u Giappone attaccò i britannichi o se u Giappone attaccò l'Olandese o se i britannichi attaccavanu u Giappone.

À u 6 di dicembre di u 1941, nisun sondaghju avia trovu un sustegnu publicu maiò di i Stati Uniti per entra in a guerra.[xlix] Ma Roosevelt avia digià istituitu l'abbozzu, attivatu a Guardia Naziunale, hà criatu una marina enormosa in dui oceani, hà cummercializatu vechji distruttori à l'Inghilterra in cambiu di l'affittu di e so basi in i Caraibi è Bermuda, furnia aerei è furmatori è piloti in Cina, impostu. sanzioni dure à u Giappone, hà cunsigliatu à l'armata americana chì una guerra cù u Giappone era cuminciatu, è - solu 11 ghjorni prima di l'attaccu giapponese - urdinò segretamente a creazione di una lista di ogni persona giapponese è giapponese-americana in i Stati Uniti. (Hurra per a tecnulugia IBM!)

U 7 di dicembre di u 1941, dopu à l'attaccu giapponese, u presidente Roosevelt hà fattu una dichjarazione di guerra contr'à u Giappone è a Germania, ma hà decisu chì ùn hà micca travagliatu è andò cù u Giappone solu. L'8 di dicembreth, u Cungressu hà vutatu per a guerra contr'à u Giappone, cù Jeanette Rankin chì hà fattu l'unicu votu senza.

CONTRUVERSA E MANCANZA DI QUELLA

di Robert Stinnett U ghjornu di falce: Truth About FDR è Pearl Harbor hè cuntruversu trà i stòrici, ancu in i so rivindicazioni nantu à a cunniscenza di i Stati Uniti di i codici giapponesi è di e cumunicazioni giapponesi codificate. Ùn pensu micca, però, chì unu di i punti seguenti deve esse cuntruversu:

  1. L'infurmazioni ch'e aghju dighjà presentatu sopra hè digià più chè abbastanza per ricunnosce chì i Stati Uniti ùn era nè un innocente attentatu attaccu fora di u celu nè un partitu impegnatu chì facia un sforzu tutale per a pace è a stabilità.
  2. Stinnett hà u dirittu di avè fattu i sforzi ch'ellu hà per declassificà è rende i documenti di u guvernu publicu, è ghjustu chì ùn ci pò micca esse scusa bona per l'Agenzia di Sicurezza Naziunale chì cuntinueghja à mantene un gran numaru di intercepte navali giapponesi secreti in i schedarii di a Marina di i Stati Uniti di u 1941.[l]

Mentre Stinnett crede chì i so scuperte più impurtanti sò solu in u paperback 2000 di u so libru, u New York Times A rivista di Richard Bernstein di a copertina rigida di u 1999 hè notevule per quantu strettamente definisce e dumande chì restanu in dubbitu:[li]

"I storichi di a Sicunna Guerra Munniali sò generalmente d'accordu chì Roosevelt crede chì a guerra cù u Giappone era inevitabbile è chì vulia chì u Giappone spara u primu colpu. Ciò chì Stinnett hà fattu, alluntanendu da quella idea, hè di cumpilà evidenza documentaria à l'effettu chì Roosevelt, per assicurà chì u primu colpu averebbe un effettu traumaticu, hà intenzionalmente lasciatu l'Americani senza difesa. . . .

"L'argumentu più forte è inquietante di Stinnett hè in relazione cù una di e spiegazioni standard per u successu di u Giappone à mantene l'imminente attaccu di Pearl Harbor un sicretu: vale à dì chì a task force di u trasportatore di aerei chì l'hà liberatu hà mantenutu un strettu silenziu radio per tutte e trè settimane prima di dicembre. .7 è cusì evitata a rilevazione. In verità, scrive Stinnett, i giapponesi rumpiu continuamente u silenziu di a radiu ancu cum'è l'Americani, utilizendu tecniche di ricerca di direzzione di a radiu, anu pussutu seguità a flotta giapponese mentre faceva a so strada versu Hawaii. . . .

"Hè pussibule chì Stinnett puderia esse ghjustu annantu à questu; certamente u materiale ch'ellu hà scupertu deve esse rivisu da altri stòrici. Eppuru, a mera esistenza di l'intelligenza ùn prova micca chì quella intelligenza hà fattu a so strada in e mani boni o chì saria stata interpretata rapidamente è currettamente.

"Gaddis Smith, u storicu di l'Università di Yale, rimarca in questa cunnessione nantu à u fallimentu di prutezzione di Filippine contr'à l'attaccu giapponese, ancu s'ellu ci era una grande quantità d'infurmazioni chì indicanu chì un tali attaccu era ghjuntu. Nisunu, mancu Stinnett, crede chì ci hè stata una retenza intenzionale di informazioni da u cumandante americanu in Filippine, Douglas MacArthur. L'infurmazioni dispunibuli eranu per una certa ragione solu micca messu in usu.

"In u so libru di u 1962, Pearl Harbor: Avvertimentu è Decisione, a stòrica Roberta Wohlstetter hà utilizatu a parolla static per identificà a cunfusione, l'incongruenze, l'incertezza generale chì affettava a cullizzioni di intelligenza prima di a guerra. Mentre Stinnett assume chì a maiò parte di l'infurmazioni chì avà parenu impurtanti avarianu prestu attenzione à l'epica, a vista di Wohlstetter hè chì ci era una grande avalanche di tali evidenza, millaie di documenti ogni ghjornu, è chì l'uffizii di intelligenza sottumessi è overworked ùn puderanu micca solu. l'avete interpretatu bè à u mumentu ".

Incompetenza o malevolenza ? U dibattitu di solitu. U guvernu di i Stati Uniti hà fiascatu à cunnosce i dettagli precisi di l'attaccu chì vene perchè era incapace o perchè ùn vulia micca cunnosce, o ùn vulia micca chì certe parti di u guvernu li cunnoscenu ? Hè una quistione interessante, è hè troppu faciule per sottovalutà l'incompetenza, è troppu rassicurante per sottovalutà a malevolenza. Ma ùn ci hè micca dubbitu chì u guvernu di i Stati Uniti cunnosci i contorni generali di l'attaccu chì venenu è avia agitu in modu sapientu per anni in modu chì l'hà fattu più prubabile.

LE FILIPPINE

Cum'è a rivista di u libru sopra cita, a stessa quistione nantu à i dettagli di a prescienza è a stessa mancanza di qualsiasi quistione nantu à i contorni generali di questu si applicanu à e Filippine cum'è à Pearl Harbor.

In fatti, u casu per un attu intenzionale di tradimentu seria più faciule per i stòrici per speculate in quantu à Filippine cà in quantu à Hawaii, s'ellu era cusì inclinatu. "Pearl Harbor" hè una stenografia strana. Ore dopu l'attaccu à Pearl Harbor - u stessu ghjornu, ma tecnicamente l'8 di dicembreth per via di a Linea di Data Internaziunale, è ritardata sei ore da u clima - i Giapponesi anu attaccatu l'armata americana in a culunia di i Filippini di i Stati Uniti, aspittendu cumplettamente à avè un più duru, datu chì a sorpresa ùn saria micca un fattore. In fattu, Douglas MacArthur hà ricivutu una telefonata à 3:40 am ora di Filippine chì l'avvisa di l'attaccu à Pearl Harbor è a necessità di esse preparatu. In e nove ore chì passanu trà quella telefonata è l'attaccu à Filippine, MacArthur ùn hà fattu nunda. Hà lasciatu l'aviò americani in fila è aspittendu, cum'è e navi eranu state in Pearl Harbor. U risultatu di l'attaccu à Filippine era, sicondu l'armata US, devastante cum'è quellu di Hawaii. I Stati Uniti anu persu 18 di 35 B-17 più 90 altri aerei, è assai più danni.[lii] In cuntrastu, in Pearl Harbor, malgradu u mitu chì ottu navi di battaglia sò stati affundati, a realità hè chì nimu ùn pudia esse affundatu in un portu cusì pocu prufondu, dui sò stati resi inoperabili, è sei sò stati riparati è cuntinuò à cumbatte in a seconda guerra mundiale.[liii]

U listessu ghjornu di u 7 di dicembreth / 8th - secondu a pusizione di a Linea di Data Internaziunale - u Giappone hà attaccatu e culunie americane di Filippine è Guam, più i territorii americani di Hawaii, Midway è Wake, è ancu e colonie britanniche di Malaia, Singapore, Honk Kong è u nazione indipendente di Tailanda. Mentre l'attaccu à Hawaii era un attaccu è ritirata una volta, in altri lochi, u Giappone attaccò ripetutamente, è in certi casi invadiu è cunquistò. Fallendu sottu u cuntrollu giapponesi in e prossime settimane seranu Filippine, Guam, Wake, Malaya, Singapore, Hong Kong è a punta occidentale di l'Alaska. In Filippine, 16 milioni di citadini americani sò caduti sottu à una brutale occupazione giapponese. Prima di fà, l'occupazione di i Stati Uniti hà internatu e persone di origine giapponese, cum'è hè stata fatta in i Stati Uniti.[liv]

Immediatamente dopu à l'attacchi, i media di i Stati Uniti ùn sapianu micca chì si deve riferite à elli tutti cù l'abbreviazione di "Pearl Harbor", è invece anu utilizatu una varietà di nomi è descrizzioni. In un prugettu di u so discorsu di u "ghjornu di l'infamia", Roosevelt hà riferitu à Hawaii è Filippine. In u so 2019 How to Oculta un Imperu, Daniel Immerwahr sustene chì Roosevelt hà fattu ogni sforzu per rapprisintà l'attacchi cum'è attacchi à i Stati Uniti. Mentre u populu di Filippine è Guam era in realtà citadini di l'imperu di i Stati Uniti, eranu u tipu sbagliatu di persone. I Filippini eranu generalmente vistuti cum'è insufficienti bianchi per l'statu è in una pista per una pussibuli indipendenza. Hawaii era più biancu, è ancu più vicinu, è un pussibule candidatu per un statu futuru. Roosevelt hà finalmente sceltu di omette e Filippine da quella parte di u so discorsu, relegandolu à un articulu in una lista dopu chì includeva e colonie britanniche, è di discrive l'attacchi cum'è accaduti in "L'isula americana di Oahu" - un'isula chì l'Americanità. hè, sicuru, disputatu finu à oghje da parechji nativi hawaiani. L'attenzione hè stata mantenuta annantu à Pearl Harbor dapoi, ancu da quelli intrigatu da i sbagliati o complotti daretu à l'attacchi.[lv]

PASSU IN PASSU

Ùn hè micca difficiule di pensà à e cose chì puderianu esse fattu di manera diversa in l'anni è i mesi chì precedenu l'entrata di i Stati Uniti in a seconda guerra mundiale, o ancu chì portanu à i primi scintille di guerra in Asia o in Europa. Hè ancu più faciule di discrive e cose chì puderianu esse fattu in modu diversu se unu torna un pocu più in u passatu. E cose puderianu esse fattu di manera diversa da ogni guvernu è militare implicatu, è ognunu hè rispunsevule per e so atrocità. Ma vogliu mencionà alcune cose chì u guvernu di i Stati Uniti puderia avè fattu di manera diversa, perchè cercu di cuntrastà l'idea chì u guvernu di i Stati Uniti hè statu custrettu à riluttante à una guerra chì era esclusivamente di scelta di l'altri.

I Stati Uniti puderianu elettu à u presidente William Jennings Bryan nantu à William McKinley, chì era successu da u so vicepresidentu, Teddy Roosevelt. Bryan hà campatu contru à l'imperu, McKinley in favore di questu. À parechji, altri prublemi parevanu più impurtanti à l'epica; ùn hè micca chjaru chì anu da avè.

Teddy Roosevelt ùn hà micca fattu nunda à mità. Questu hè andatu per a guerra, l'imperialismu, è a so credenza previamente notata in teorii nantu à a "razza" ariana. TR hà sustinutu l'abusu è ancu l'uccisione di Nativi Americani, immigrati cinesi, Cubani, Filippini, è Asiatici è Centramericani di quasi ogni varietà. Cridia solu i bianchi capaci di l'autogovernu (chì era una mala nutizia per i Cubani quandu i so liberatori americani anu scupertu alcuni d'elli neri). Hà criatu una mostra di Filippini per a Fiera Mundiale di San Luigi chì li raffiguranu cum'è salvatichi chì puderanu esse ammansati da l'omi bianchi.[lvi] Hà travagliatu per mantene l'immigranti chinesi fora di i Stati Uniti.

U libru di James Bradley 2009, A Cruise Imperiale: Una Storia Secreta di l'Imperu è di a Guerra, conta a storia dopu.[lvii] Lascià fora parte di u libru chì anu avutu dubbitu nantu à elli.

In u 1614 u Giappone s'era tagliatu da l'Occidenti, risultatu in seculi di pace è prosperità è a fioritura di l'arti è a cultura giapponese. In u 1853, a Marina di i Stati Uniti avia furzatu u Giappone apertu à i cummercianti americani, i missiunarii è u militarisimu. I stori di i Stati Uniti chjamanu i viaghji di u Commodore Matthew Perry in Giappone "diplomatici" anche se anu utilizatu navi di guerra armate per obligà u Giappone à accettà e rilazioni ch'ellu si oppose fermamente. In l'anni dopu, i giapponesi anu studiatu u razzismu di l'Americani è anu aduttatu una strategia per trattà. Anu circatu di uccidintali è si prisentanu cum'è una razza separata superiore à u restu di l'Asiatici. Iddi addivintau ariani onorariu. Mancà un diu unicu o un diu di a cunquista, inventavanu un imperatore divinu, pigliandu assai prestu da a tradizione cristiana. Vistianu è cenavanu cum'è americani è mandatu i so studienti à studià in i Stati Uniti. I Giapponesi sò spessu riferiti in i Stati Uniti cum'è i "Yankees di l'Estremo Oriente". In u 1872, l'armata di i Stati Uniti hà cuminciatu à furmà i Giapponesi in quantu à cunquistà altre nazioni, cù un ochju nantu à Taiwan.

Charles LeGendre, un generale americanu chì addestrava i Giapponesi in i modi di guerra, prupunì ch'elli adopranu una Doctrina Monroe per l'Asia, chì hè una pulitica di duminà l'Asia in a manera chì i Stati Uniti dominavanu u so emisferu. U Giappone hà stabilitu un Bureau of Savage Affairs è hà inventatu novi parolle cum'è coronii (colonia). Talk in Japan hà cuminciatu à fucalizza nantu à a rispunsabilità di i Giapponesi per civilisà i salvatichi. In u 1873, u Giappone hà invaditu Taiwan cù cunsiglieri militari americani. A Corea era dopu.

A Corea è u Giappone anu cunnisciutu a pace per seculi. Quandu i giapponesi ghjunghjenu cù navi americani, purtendu vestiti americani, parlendu di u so imperatore divinu, è prupunendu un trattatu di "amicizia", ​​i coreani pensanu chì i giapponesi avianu persu a mente, è li dissenu di perde, sapendu chì a Cina era quì A Corea hè tornata. Ma i Giapponesi anu parlatu à a Cina di permette à a Corea di firmà u trattatu, senza spiegà à i Cinesi o à i Coreani ciò chì significava u trattatu in a so traduzzione inglese.

In u 1894 u Giappone hà dichjaratu a guerra à a Cina, una guerra in quale l'armi americani, da u latu giapponese, anu purtatu u ghjornu. Cina rinunziò à Taiwan è a Peninsula di Liaodong, hà pagatu una grande indemnità, hà dichjaratu a Corea indipendente, è hà datu u Giappone i stessi diritti cummerciale in Cina chì i Stati Uniti è e nazioni europee avianu. U Giappone era triunfante, finu à chì a Cina cunvince a Russia, a Francia è a Germania per oppone à a pruprietà giapponese di Liaodong. U Giappone hà rinunziatu è a Russia l'hà pigliatu. U Giappone si senti traditu da i cristiani bianchi, è micca per l'ultima volta.

In u 1904, Teddy Roosevelt era assai cuntentu di un attaccu di sorpresa giapponesi à i navi russi. Cum'è i giapponesi tornanu a guerra à l'Asia cum'è ariani onorari, Roosevelt hà tagliatu segretamente è inconstituziunale cù elli, appruvendu una Doctrina Monroe per u Giappone in Asia. In l'anni 1930, u Giappone hà prupostu di apre u cumerciu à i Stati Uniti in a so sfera imperiale se i Stati Uniti facianu u listessu per u Giappone in l'America Latina. U guvernu di i Stati Uniti hà dettu micca.

CHINA

Gran Bretagna ùn era micca l'unicu guvernu straneru cù un uffiziu di propaganda in New York City prima di a seconda guerra mundiale. Cina era ancu quì.

Cumu u guvernu di i Stati Uniti hà cambiatu da a so alleanza è l'identificazione cù u Giappone à una cù a Cina è contru u Giappone (è dopu torna in l'altru modu dopu a seconda guerra mundiale)? A prima parte di a risposta hà da fà cù a propaganda cinese è u so usu di a religione piuttostu chè a razza, è di mette un Roosevelt diversu in a Casa Bianca. U libru di James Bradley 2016, U Mirage Chine: A Storia Oculata di u Disastru Americanu in Cina telli sta storia.[lviii]

Per anni prima di a Siconda Guerra Munniali, u Lobby Chine in i Stati Uniti hà cunvintu u publicu americanu, è parechji alti funzionari americani, chì u populu cinese vulia diventà cristianu, chì Chiang Kai-shek era u so amata capu demucraticu piuttostu chè un vacilante. fascistu, chì Mao Zedong era un nimu insignificante chì ùn si dirigeva nulla, è chì i Stati Uniti puderanu finanzà Chiang Kai-shek è l'utilizaria tuttu per cumbatte i Giapponesi, invece di l'utilizanu per cumbatte Mao.

L'imaghjini di u paese nobile è cristianu cinese hè stata guidata da persone cum'è a Trinità (più tardi Duca) è Vanderbilt hà educatu Charlie Soong, e so figliole Ailing, Chingling è Mayling, è u figliolu Tse-ven (TV), è ancu u maritu di Mayling Chiang. Kai-shek, Henry Luce chì hà principiatu tempu rivista dopu avè natu in una culunia missionariu in Cina, è Pearl Buck chì hà scrittu The Good Earth dopu à u listessu tipu di zitiddina. TV Soong hà assuciatu u culonellu Jack Jouett di u ritiratu di u US Army Air Corps è, in u 1932, hà avutu accessu à tutte l'expertise di u US Army Air Corps è avia nove istruttori, un chirurgu di volu, quattru meccanichi è un secretariu, tutti i US Air Corps furmatu ma chì travaglianu avà. per Soong in Cina. Era solu l'iniziu di l'assistenza militare di i Stati Uniti à a Cina chì hà fattu menu nutizie in i Stati Uniti cà in Giappone.

In u 1938, cù u Giappone attaccà e cità cinesi, è Chiang à pocu pressu, Chiang hà urdinatu à u so capu propagandista Hollington Tong, un anticu studiente di ghjurnalismu di l'Università di Columbia, per mandà agenti in i Stati Uniti per reclutà i missiunarii americani è dà li evidenza di l'atrocità giapponesi. assume Frank Price (u missiunariu predilettu di Mayling), è per recrutà ghjurnalisti è autori americani per scrive articuli è libri favurevuli. Frank Price è u so fratellu Harry Price era natu in Cina, senza mai scuntrà a Cina di i Cinesi. I fratelli Price si sò stallati in New York City, induve pochi avianu idea chì travagliavanu per a banda Soong-Chiang. Mayling è Tong li assignavanu per persuade l'Americani chì a chjave per a pace in Cina era un embargo à u Giappone. Creanu u Cumitatu Americanu per a Non-Participazione à l'Aggressione Giapponese. "U publicu ùn hà mai saputu", scrive Bradley, "chì i missiunarii di Manhattan chì travagliavanu diligentemente in East Fortieth Street per salvà i Nobili Campagnoli sò stati pagati agenti di China Lobby impegnati in ciò chì era possibbilmente atti illegali è tradimenti".

Pigliu u puntu di Bradley per ùn esse chì i paisani cinesi ùn sò micca necessariamente nobili, è micca chì u Giappone ùn sia micca culpevule d'agressione, ma chì a campagna di propaganda hà cunvintu a maiò parte di l'Americani chì u Giappone ùn attaccaria micca i Stati Uniti se i Stati Uniti taglianu u petroliu è metallu à u Giappone - chì era falsu in vista di l'osservatori informati è sarebbe statu dimustratu falsu in u corsu di l'eventi.

L'ex Sicritariu di Statu è u futuru Sicritariu di Guerra Henry Stimson hè diventatu presidente di u Cumitatu Americanu per a Non-Participazione à l'Aggressione Giapponese, chì hà aghjustatu rapidamente ex capi di Harvard, u Seminariu Teologicu di l'Unione, l'Unione di a Pace di a Chiesa, l'Alleanza Mundiale per l'Amicizia Internaziunale, Cunsigliu Federale di Chjese di Cristu in America, l'Associate Boards of Christian Colleges in China, etc. Stimson è a gang sò stati pagati da a Cina per pretendenu chì u Giappone ùn avarà mai attaccà i Stati Uniti s'ellu era embarguatu, avaristi in fattu trasfurmà in una demucrazia in risposta - un riclamazione respinta da quelli chì sò cunnisciuti in u Dipartimentu di Statu è a Casa Bianca. À u frivaru di u 1940, Bradley scrive, u 75% di l'Americani sustenevanu l'embargamentu di u Giappone. È a maiò parte di l'Americani, sicuru, ùn vulianu micca a guerra. Avianu compru a propaganda di u China Lobby.

U missiavu maternu di Franklin Roosevelt s'era arricchitu vendendu l'opiu in Cina, è a mamma di Franklin avia campatu in Cina da zitellu. Hè diventata presidente onoraria di u Cunsigliu d'Aiuti Chine è di u Cumitatu Americanu per l'Orfani di Guerra Cinese. A moglia di Franklin, Eleanor, era presidente onoraria di u Cumitatu di Soccorso d'Emergenza Chine di Pearl Buck. Dui mila sindacati americani sustenevanu un embargo à u Giappone. U primu cunsigliu ecunomicu di un presidente di i Stati Uniti, Lauchlin Currie, hà travagliatu simultaneamente per u guvernu di i Stati Uniti è per u Bancu di Cina. U columnista sindicatu è u parente di Roosevelt Joe Alsop hà incassatu cuntrolli da TV Soong cum'è "cunsigliere" ancu mentre facia u so serviziu cum'è ghjurnalistu. "Nisun diplomaticu britannicu, russu, francese o giapponese", scrive Bradley, "avaria cridutu chì Chiang puderia diventà un liberale di u New Deal". Ma Franklin Roosevelt pò avè cridutu. Hà cumunicatu cù Chiang è Mayling in secretu, andendu intornu à u so propiu Dipartimentu di Statu.

Eppuru Franklin Roosevelt hà cridutu chì, s'ellu era embargu, u Giappone attaccheria l'Indi orientali Olandesi (Indonesia) cù u risultatu pussibule di una guerra mundiale più larga. Morgenthau, in a dichjarazione di Bradley, hà ripetutamente pruvatu à scaccià un embargo tutale nantu à u petroliu à u Giappone, mentri Roosevelt hà resistutu per un tempu. Roosevelt hà impostu un embargo parziale à l'aviazione-carburanti è scrap. Hà fattu prestu soldi à Chiang. Hà furnitu aerei, furmatori è piloti. Quandu Roosevelt hà dumandatu à u so cunsiglieru Tommy Corcoran per verificà u capu di sta nova forza aerea, l'ex capitana di u US Air Corps Claire Chennault, forse ùn era micca sappiutu ch'ellu avia dumandatu à qualcunu in a paga di TV Soong per cunsiglià à qualcunu in u mondu. pagamentu di TV Soong.

Sia chì i propagandisti britannichi o chinesi chì travaglianu in New York anu spustatu u guvernu americanu in ogni locu induve ùn vulia micca andà hè una quistione aperta.

##

[I] C-Span, "Avisu d'avvertimentu di u ghjurnale è a Lusitania", 22 d'aprile 2015, https://www.c-span.org/video/?c4535149/newspaper-warning-notice-lusitania

[Ii] A Risorsa Lusitania, "Conspiracy or Foul-Up?" https://www.rmslusitania.info/controversies/conspiracy-or-foul-up

[Iii] William M. Leary, "Wings for China: The Jouett Mission, 1932-35", Rivista storica di u Pacificu 38, no. 4 (nuvembre 1969). Citato da Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 32.

[Iv] Associated Press u 17 di ghjennaghju, stampatu in New York Times, "'WAR UTTER FUTILITY,' DICE MRS. ROOSEVELT; A moglia di u presidente dice à i difensori di a pace chì a ghjente deve pensà à a guerra cum'è suicidiu ", 18 di ghjennaghju di u 1934, https://www.nytimes.com/1934/01/18/archives/-war-utter-futility-says-mrs-roosevelt-presidents-wife-tells-peace-.html Citato da Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 46.

[V] New York Times, "GENERALI GIAPPONESE NOS TROVA "INSOLENTI"; Tanaka decreta l'elogiu "Loud" di Roosevelt di u nostru stabilimentu navale in Hawaii. Esige l'uguaglianza di l'armi Ellu dice chì Tokyo ùn batterà micca da a disturbazione di London Parley se a dumanda hè denegata ", 5 d'aostu di u 1934, https://www.nytimes.com/1934/08/05/archives/japanese-general-finds-us-insolent-tanaka-decries-roosevelts-loud.html Citato da Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 51.

[vi] George Seldes, Harper's Magazine, "A Nova Propaganda per a Guerra," Ottobre 1934, https://harpers.org/archive/1934/10/the-new-propaganda-for-war Cited by Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 52.

[vii] David Talbot, Cane diavulu: A storia vera maravigliosa di l'omu chì hà salvatu l'America, (Simon & Schuster, 2010).

[viii] Major General Smedley Butler, A guerra hè un racket, https://www.ratical.org/ratville/CAH/warisaracket.html

[ix] Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 56.

[x] Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 63.

[xi] Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 71.

[xii] Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 266.

[xiii] Dipartimentu di a Marina di i Stati Uniti, "Custruisce e Basi di a Marina in a Seconda Guerra Mondiale", Volume I (Parte I) Capitulu V Acquisizione è Logistica per Basi Avanzate, https://www.history.navy.mil/research/library/online-reading- stanza/title-list-alphabetically/b/building-the-navys-bases/building-the-navys-bases-vol-1.html#1-5

[xiv] Arthur H. McCollum, "Memorandum for the Director: Estimation of the Situation in the Pacific and Recommendations for Action by the United States", 7 ottobre 1940, https://en.wikisource.org/wiki/McCollum_memorandum

[xv] Conrad Crane, Parametri, US Army War College, "Book Reviews: Day of Deceit", Spring 2001. Cited by Wikipedia, "McCollum memo", https://en.wikipedia.org/wiki/McCollum_memo#cite_note-15

[xvi] Robert B. Stinnett, U ghjornu di l'ingannimentu: A Verità nantu à FDR è Pearl Harbor (Touchstone, 2000) p. 11.

[xvii] Entrevista per u prugramma di u Canale di Storia "L'Ammiragliu Chester Nimitz, Thunder of the Pacific". Citato da Wikipedia, "McCollum memo", https://en.wikipedia.org/wiki/McCollum_memo#cite_note-13

[xviii] Oliver Stone è Peter Kuznick, A Storia Chjesa di i Stati Uniti (Simon & Schuster, 2012), p. 98.

[xix] Ghjiseppu C. Cresciu, Dieci anni in Giappone, (New York: Simon & Schuster, 1944) p. 568. Citato da Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 282.

[xx] New York Times, "A FORZA AEREA CINESE PER OFFENSIVI; U bombardamentu di e cità giapponesi hè previstu per u risultatu di una nova vista à Chungking ", 24 di maghju di u 1941, https://www.nytimes.com/1941/05/24/archives/chinese-air-force-to-take-offensive-bombing-of-japanese-cities-is.html Citato da Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 331.

[xxi] New York Times, "AVOIDANCE DI GUERRA URGED AS US AIM; I parlanti in Roundtable Talks in Washington Meetings Ask Revised Foreign Policy, "1 di ghjugnu 1941, https://www.nytimes.com/1941/06/01/archives/avoidance-of-war-urged-as-us-aim-speakers-at-roundtable-talks-at.html Citato da Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 333.

[xxii] Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 365.

[xxiii] Mount Holyoke College, "Rimarche informali di u presidente Roosevelt à u Cumitatu di Participazione Voluntaria nantu à perchè l'esportazioni di petroliu cuntinuavanu à u Giappone, Washington, 24 di lugliu di u 1941", https://www.mthholyoke.edu/acad/intrel/WorldWar2/fdr25.htm

[xxiv] Sentenza dissidenti di RB Pal, Tribunale di Tokyo, Part 8, http://www.cwporter.com/pal8.htm

[xxv] Otto D. Tolischus, New York Times, "I GIAPPONESI INSISTENU NOI È RU BRITANNICA ERR IN TAILANDIA; Avvertimenti da Hull è Eden ritenuti "difficili à capisce" in vista di e pulitiche di Tokyo," 8 d'aostu di u 1941, https://www.nytimes.com/1941/08/08/archives/japanese-insist-us-and-britain -err-on-thailand-warnings-by-hull-and.html Citato da Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 375.

[xxvi] Oliver Stone è Peter Kuznick, A Storia Chjesa di i Stati Uniti (Simon & Schuster, 2012), p. 98.

[xxvii] Cited by Congresswoman Jeanette Rankin in Congressional Record, u 7 di dicembre di u 1942.

[xxviii] Cited by Congresswoman Jeanette Rankin in Congressional Record, u 7 di dicembre di u 1942.

[xxix] Cited by Congresswoman Jeanette Rankin in Congressional Record, u 7 di dicembre di u 1942.

[xxx] Cited by Congresswoman Jeanette Rankin in Congressional Record, u 7 di dicembre di u 1942.

[xxxi] Citato da Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 387

[xxxii] Video di una sezione chjave di stu discorsu hè quì: https://archive.org/details/FranklinD.RooseveltsDeceptiveSpeechOctober271941 U testu cumpletu di u discorsu hè quì: New York Times, "L'indirizzu di u ghjornu di a Marina di u presidente Roosevelt nantu à l'affari mundiali", u 28 d'ottobre di u 1941, https://www.nytimes.com/1941/10/28/archives/president-roosevelts-navy-day-address-on-world-affairs .html

[xxxiii] William Boyd, Daily Mail, "A maravigghiusa mappa di Hitler chì hà vultatu l'America contr'à i Nazis: Un racontu brillanti di un rumanzu di punta di cume spie britanniche in i Stati Uniti anu fattu un colpu chì hà aiutatu à trascinà Roosevelt à a guerra", u 28 di ghjugnu 2014, https://www.dailymail.co.uk /news/article-2673298/Hitlers-amazing-map-turned-America-against-Nazis-A-leading-novelists-brilliant-account-British-spies-US-staged-coup-helped-drag-Roosevelt-war.html

[xxxiv] Ivar Bryce, Ùn si vive che una volta (Weidenfeld & Nicolson, 1984).

[xxxv] Edgar Ansel Mowrer, Triunfu è Turmoil: Una storia persunale di u nostru tempu (New York: Weybright è Talley, 1968), pp. 323, 325. Cited by Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 415.

[xxxvi] Ghjiseppu C. Cresciu, Dieci anni in Giappone, (New York: Simon & Schuster, 1944) p. 468, 470. Cited by Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 425.

[xxxvii] Wikipedia, "Hull Note", https://en.wikipedia.org/wiki/Hull_note

[xxxviii] Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 431.

[xxxix] Ghjuvanni Toland, Infamia: Pearl Harbor è e so conseguenze (Doubleday, 1982), p. 166.

[xl] Pruposta giapponese (Plan B) di u 20 di nuvembre 1941, https://www.ibiblio.org/hyperwar/PTO/Dip/PlanB.html

[xli] Contra-Proposta americana à u Pianu B giapponese - 26 di nuvembre di u 1941, https://www.ibiblio.org/hyperwar/PTO/Dip/PlanB.html

[xlii] Cited by Congresswoman Jeanette Rankin in Congressional Record, u 7 di dicembre di u 1942.

[xliii] Lydia Saad, Gallup Polling, "Gallup Vault: A Country Unified After Pearl Harbor", 5 dicembre 2016, https://news.gallup.com/vault/199049/gallup-vault-country-unified-pearl-harbor.aspx

[xliv] Robert B. Stinnett, U ghjornu di l'ingannimentu: A Verità nantu à FDR è Pearl Harbor (Touchstone, 2000) pp. 171-172.

[xlv] Dichjarazione di u tenente Clarence E. Dickinson, USN, in u Sabatu sera, Post di u 10 d'ottobre di u 1942, citatu da a deputata Jeanette Rankin in Congressional Record, u 7 di dicembre di u 1942.

[xlvi] Al Hemingway, Charlotte Sun, "Early warning of attack on Pearl Harbor documented", u 7 di dicembre di u 2016, https://www.newsherald.com/news/20161207/early-warning-of-attack-on-pearl-harbor-documented

[xlvii] Cited by Congresswoman Jeanette Rankin in Congressional Record, u 7 di dicembre di u 1942.

[xlviii] Paul Bedard, US News & World Report, "Memo Declassified Hinted of 1941 Hawaii Attack: Blockbuster book rivela ancu un annunziu di guerra scuttled FDR contr'à i puteri di l'assi", u 29 di nuvembre 2011, https://www.usnews.com/news/blogs/washington-whispers/2011/11/29 /declassified-memo-hited-of-1941-attack-hawaii-

[xlix] U Museu Memoriale di l'Olucaustu di i Stati Uniti, l'Americani è l'olucaustu: "Cumu hà cambiatu l'opinione publica annantu à l'ingressu à a seconda guerra mundiale trà u 1939 è u 1941?" https://exhibitions.ushmm.org/americans-and-the-holocaust/us-public-opinion-world-war-II-1939-1941

[l] Robert B. Stinnett, U ghjornu di l'ingannimentu: A Verità nantu à FDR è Pearl Harbor (Touchstone, 2000) p. 263.

[li] Richard Bernstein, New York Times, "'Day of Deceit': U 7 di dicembre, sapemu chì sapemu?" 15 dicembre 1999, https://archive.nytimes.com/www.nytimes.com/books/99/12/12/daily/121599stinnett-book-review.html

[lii] Daniel Immerwahr, Cumu ammuccià un Imperu: Una Storia di i Grandi Stati Uniti, (Farrar, Straus è Giroux, 2019).

[liii] Richard K. Neumann Jr., History News Network, George Washington University, "U mitu chì "Ottu navi di battaglia eranu affundati" à Pearl Harbor", https://historynewsnetwork.org/article/32489

[liv] Daniel Immerwahr, Cumu ammuccià un Imperu: Una Storia di i Grandi Stati Uniti, (Farrar, Straus è Giroux, 2019).

[lv] Daniel Immerwahr, Cumu ammuccià un Imperu: Una Storia di i Grandi Stati Uniti, (Farrar, Straus è Giroux, 2019).

[lvi] "Panoramica di a Riserva Filippina", https://ds-carbonite.haverford.edu/spectacle-14/exhibits/show/vantagepoints_1904wfphilippine/_overview_

[lvii] James Bradley, A Cruise Imperiale: Una Storia Secreta di l'Imperu è di a Guerra (Back Bay Books, 2010).

[lviii] James Bradley, U Mirage Chine: A Storia Oculta di u Disastru Americanu in Asia (Little, Brown, and Company, 2015).

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *

Artìculi Related

A nostra Teoria di u Cambiamentu

Cumu finisce a guerra

Move for Peace Challenge
Avvenimenti antiguerra
Aiutateci a Cresce

Donatori Chjucchi Ci Mantene Andatu

Se sceglite di fà una cuntribuzione recurrente di almenu $ 15 per mese, pudete selezziunate un rigalu di ringraziu. Ringraziemu i nostri donatori recurrenti nantu à u nostru situ web.

Questa hè a vostra chance di reimaginà a world beyond war
Negoziu WBW
Traduci A Qualchese Lingua