U militarismu hà fattu noi menu sicuru, è cuntinueghja à fà cusì. Ùn hè micca un strumentu utile per a prutezzione. Altri strumenti sò.
Studi supra u seculu passatu avè truvatu chì e strumenti novi di u viulente sò più efficau in resistenza à a tirania è l'oppressione è di risolve i cunflitti è à ottena a sicurità chì a viulenza.
E ligami militarist nazioni cum'è i Stati Uniti pense di i so militare, cum'è polizia glubale, chì prutegge u mondu. U mondu ùn anu addevu. Per un grande margignu a tuttu u mondu cunceta i Stati Uniti u più grande minaccia per a pace.
I Stati Uniti pussessu facenu facilmente a nazione a più amata nantu à a terra cun assai menu e spese, cessendu a so «aiuta militare» è fornendu un pocu d'aiutu non militare. invece.
U mumentu di u cumplessu militare-industriale travaglia per l'effettu martellu-unghje (se tuttu ciò chì avete hè un martellu, ogni prublema pare un unghje). Ciò chì hè necessariu hè una cumbinazione di disarmamentu è investimenti in alternative (diplomazia, arbitramentu, forze di l'ordine internaziunale, scambiu culturale, cooperazione cù altri paesi è persone).
E nazioni più armate ponu aiutà u disarmamentu in trè modi. Prima, disarmà - in parte o in tuttu. Dopu, smette di vende armi à tanti altri paesi chì ùn li fabricanu micca elli stessi. Durante a guerra Iran-Iraq in l'anni 1980, almenu 50 corporazioni anu furnitu armi, almenu 20 d'elle à e duie parti. Terzu, negoziate accordi di disarmamentu cù altri paesi è organizate ispezioni chì verificeranu u disarmamentu da tutte e parti.
U primu passu per trattà e crisi hè di smette di creà le in primu locu. Minacce è sanzioni è false accusazioni annantu à un periodu d'anni ponu custruisce un impulso per a guerra chì hè scatenata da un attu relativamente chjucu, ancu un accidente. Facendu misure per evità di pruvucà crisi, assai sforzi ponu esse risparmiati.
Quandu i cunflitti inevitabbilamenti si sorgienu, ponu esse megliunitu si i investimenti sò stati diplomatii è arbitrati.
Un sistema di dirittu internaziunale ghjustu è demucraticu hè necessariu. L'ONU deve esse riformata o rimpiazzata cù un organu internaziunale chì pruibisce a guerra è permette una rappresentanza uguale à ogni nazione. U listessu vale per a Corte Penale Internaziunale. L'idea daretu hè ghjustu. Ma s'ellu persegue solu e tattiche, micca u lanciamentu, di guerri, è se persegue solu l'Africani, è solu l'Africani chì ùn cooperanu micca cù i Stati Uniti, allora indebulisce u statu di dirittu piuttostu chì espandelu. A riforma o a sustituzione, micca l'abbandonu, hè necessariu.
Responsi 15
Quì qualchì volta observazioni
1. Fate un manifestu rappresentante di persone in ogni paese
Vulete a guerra?
Vulete a guerra?
Crede chì ci hè una alternativa à a guerra?
I risposte vi puderanu quandu i primi cuncurrenza 2 sò preditici, finu à u terzu.
2. A guerra eliminata hà alcuni cunsiquenzi grandi
L'ecunumia dipende a guerra per dà à i persone di i bè cunsumatori è di i servizii di e cresce / bisognu?
U Nazziunalizazioni diventenu obsolescente privendu assai persone di u so sensu di appartenenza à una nazione / cultura è a so suppostu guaranzia di sicurità
Hè un muvimentu dramaticu di l'idee è u cumpurtamentu in quasi ogni persona in ogni cuntinente
Hè sfida u modu in quale a ghjente hè guvernata è si prende l'energia da i guverni
U cambiamentu di a psicopatica sana di u cumportamentu umanu accustatu à u cunflittu, a viulenza è a rimborsazione in modu di settle disputes
E assai più
3. Prima ch'è pò esse cunvince chì i povani persunaghji ancu di spettatela di a fini di a guerra
a) altre alternativu à l'uttene à u sistema ecunomicu dominante (capitalismu neoliberale) chì ùn creanu micca a pobreza endemica ùn devenu esse travagliatu è spiegatu in termini chì a ghjente pò capisce.
b) Sistemi d'educazione in u mondu sanu bisognu à esse più aperti è largamente basati in capacità di pensamentu criticu, chì riflette, cumunicà, empatizza, intelligenza è autogestionamentu. Anu avè bisognu à avè un forte cumpunente internaziunale chì ligate i zitelli è adulti cù altri in u mondu.
c) Amelenzi cumuni à a vita nantu à a terra, cum'è u cambiamentu climaticu, a perdita di a biodiversità, l'oceani chjosi, i massi di l'aire è di a terra anu bisognu à righjunghja a cuscenza di i pirsuni arrusti in sensu ch'elli anu u sensu di a lotta una causa cumuni.
d) E rilioni mondialè anu bisognu di fà impedeghjanu cun l'aiutu per l'aderenti è avè bisognu di vultà à i zitelli di lavurazione di u lavoru à una età curretta chì l'elli sia l'unicu modu pussibule per a vita.
e) U crescente di a populazione umana serà bisognu di cuntrullà. Oghje chì a razza umana hè un liveddu insostenibule nant'à u picculu scogliu chì travaglia da u spaziu.
4. Da questi b) hè a chjave. Ciò chì hè necessariu hè un aumentu di passione in a capacità di tutti l'esse umani per penserimu per elli è di stallà per a pace. Sì i ghjinirazioni prublemi sò per purtà a miseria chì a nostra generazioni hà creatu, educazione, o appruduzzione umana più precisa, avè bisognu à dà l'eines muteri per fà u travagliu.
Ma sò sti solu suluzione più longu. In u tempu currettu è mediu, tutti i sforzi di sviluppà è di trasmissione un ghjocu di rigulazioni inspirati è praticati à alternatives à a guerra, è di custruisce una cohortia internaziunali di citadini per a pace. L'ONU face u so megliu, ma quandu u so maiori contributore porta i so cuntribuzione à l'UNESCO per piacè un di i stati orientali medievali più bè, ùn hè pocu chanceu di successu.
huh
Salutu Norman, sò d'accordu cù a maiò parte di i vostri punti, ancu se pensu chì u cambiamentu d'opinione publica contr'à a guerra ghjunghji più prestu di ciò chì pensate ... Avemu cuminciatu à truvà rimpiazzamenti per tutti quelli sistemi ingiusti chì avemu avutu in opera dapoi anni. (Vede Un Sistema di Sicurezza Globale)
... dinò, un cummentariu annantu à a parte (e), "A crescita di a populazione umana duverà esse cuntrullata". Henry George hà rispostu abbastanza bè nutendu chì, à u cuntrariu di l'altre spezie, l'omu ùn si riproduce micca finu à l'infinitu in cundizioni ideali. I tassi di natalità umani sò più bassi in e regioni induve e persone sò megliu furnite, è più alti in e regioni induve e persone sò mal furnite. A pupulazione ùn hè mancu un prublema, una volta chì a cuuperazione cumencia à rimpiazzà a cumpetizione cum'è u nostru valore suciale principale.
Inoltre, in quantu à "Dighjà a razza umana hè à un livellu insostenibile". Di novu, Henry George nota chì ci hè assai più cibu è spaziu dispunibule nantu à a Terra di ciò chì pudemu forse aduprà. U prublema hè una distribuzione inghjusta. Cum'è esempi hà nutatu chì durante e carestie in Irlanda, India, Brasile, ecc., Quantità enormi di alimenti sò state esportate da questi paesi! Ùn era micca chì avessinu finitu di manghjà, era chì quelli chì cuntrullavanu a distribuzione ùn eranu micca preoccupati di sparte à a ghjente, ma à quellu chì pagaria i prezzi più alti.