Mentre i Stati Uniti spedinu immigrati intornu, Ken Burns dice chì hà da dì a verità annantu à l'olucaustu

Per David Swanson, World BEYOND War, Settembre 16, 2022

Hè stu mumentu, quandu i Stati Uniti spedinu l'immigranti quasi cum'è i rifiuti nucleari, u tempu ideale per Ken Burns è PBS per dichjarà chì dicenu a verità nantu à i Stati Uniti è l'olucaustu? Anu dichjaratu chì ancu di Vietnam. (Eccu a mo recensione assai mista.)

Di sicuru, speru d'amparà alcune cose novi da Burns è cumpagnia, è ùn dicenu micca di sapè tuttu, ma di ciò chì sò, questu hè ciò chì aghju da fà u so ultimu filmu include s'e aghju avutu u putere (ma sarà scuncutatu se face):

(Estrattu da Lascendu a Seconda Guerra Mundiale daretu.)

 Se stessi à ascultà e persone chì ghjustificanu a Seconda Guerra Mondiale oghje, è aduprendu a Seconda Guerra Mondiale per ghjustificà i 75 anni successivi di guerre è preparativi di guerra, a prima cosa chì ti aspetterai di truvà leggendu ciò chì era in realtà a Seconda Guerra Mondiale seria una guerra motivata da a necessità di salvà i Ghjudei da l'assassiniu di massa. Ci serianu vechji ritratti di manifesti cù ziu Sam chì puntava u ditu, dicendu: "Vogliu chì salvi i Ghjudei!"

In realtà, i guverni americani è britannichi si sò impegnati per anni in massicce campagne di propaganda per custruisce un sustegnu di guerra, ma ùn anu mai fattu menzione di salvà i Ghjudei.[I] È sapemu abbastanza nantu à e discussioni guvernamentali interne per sapè chì salvà i Ghjudei (o chiunque altru) ùn era micca una motivazione secreta tenuta nascosta da i publici antisemiti (è s'ella era stata, quantu demucraticu seria stata in a grande battaglia per a demucrazia?). Dunque, subitu simu di fronte à u prublema chì a ghjustificazione più famosa per a Seconda Guerra Mondiale ùn hè stata inventata solu dopu a Seconda Guerra Mondiale.

A politica d'immigrazione di i Stati Uniti, creata in gran parte da eugenicisti antisemiti cum'è Harry Laughlin - stessi fonti d'ispirazione per eugenicisti nazisti - limitavanu severamente l'ammissione di ebrei in i Stati Uniti prima è durante a seconda guerra mundiale.[Ii]

A pulitica di a Germania nazista per anni era di perseguite l'espulsione di i Ghjudei, micca u so assassiniu. I guverni di u mondu anu fattu cunferenze publiche per discute di quale accetterà i Ghjudei, è quessi guverni - per ragioni aperte è senza vergogna antisemite - anu rifiutatu di accettà e future vittime di i Nazis. Hitler hà trumbettatu apertamente stu rifiutu cum'è accordu cù u so fanatismu è cum'è incuragimentu à scalallu.

In Évian-les-Baines, in Francia, di lugliu 1938, un primu sforzu internaziunale hè statu fattu, o almenu finitu, per alleviare qualcosa di più cumunu in l'ultimi decennii: una crisa di rifugiati. A crisa era u trattamentu nazista di i Ghjudei. I rappresentanti di 32 nazioni è 63 organizzazioni, più alcuni ghjurnalisti 200 chì coprenu l'evenimentu, eranu ben cunnuscenti di u desideriu di i nazisti di espulsà tutti i Ghjudei da Germania è Austria, è un pocu cunzignati chì u destinu chì li aspettava se ùn eranu espulsi era probabilmente esse a morte. A decisione di a cunferenza era essenzialmente di lascià i Ghjudei à a so sorte. (Solu u Costa Rica è a Republica Dominicana anu aumentatu e so quote d'immigrazione.)

U delegatu australianu TW White hà dettu, senza chiede à i nativi d'Australia: "chì ùn avemu micca un veru prublema razziale, ùn simu vulsi dì importà unu".[Iii]

U dittatore di a Repubblica Dominicana hà vistu i Ghjudei cum'è raceziunabilmente desiderabile, cume porta a bianchezza à una terra cù assai persone di ascendenza africana. A tarra hè statu messu in riservu à i Ghjudei 100,000, ma menu di i 1,000 sò mai postu.[Iv]

Hitler avia dettu quandu a Cunferenza Évian era stata pruposta: "Ùn possu solu sperà è aspettà chì l'altru mondu, chì hà una simpatia cusì profonda per questi criminali [ebrei], sia almenu generosu abbastanza per cunvertisce sta simpatia in aiutu praticu. Noi, da parte nostra, simu pronti à mette tutti sti criminali à dispusizione di sti paesi, per tuttu ciò chì mi interessa, ancu nant'à e nave di lussu ".[V]

Dopu à a cunferenza, in nuvembre di u 1938, Hitler hà scalatu i so attacchi à i Ghjudei cun Kristallnacht o Crystal Night - una rivolta notturna organizzata da u statu, distruggendu è brusgiando negozi è sinagoghe ebraiche, durante i quali 25,000 persone sò state spedite in campi di cuncentrazione. Parlendu u 30 di ghjennaghju di u 1939, Hitler hà rivendicatu a so ghjustificazione per u risultatu di a Cunferenza Évian:

"Hè un spettaculu vergugnosu di vede cumu tuttu u mondu demucraticu trasuda simpatia per i poveri ghjudei turmentati, ma ferma di core è duru quandu si tratta di aiutallu - chì hè sicuramente, in vista di a so attitudine, un duvere evidente . L'argumenti chì sò presentati cum'è scuse per ùn aiutalli micca parlanu in realtà per noi tedeschi è italiani. Perchè hè ciò chì dicenu:

«1. "Noi," sò e democrazie, "ùn simu micca in una situazione per accoglie i Ghjudei." Eppuru in questi imperi ùn ci sò mancu dece persone à u chilometru quadratu. Mentre a Germania, cù i so 135 abitanti à u chilometru quadratu, si suppone chì averà spaziu per elli!

«2. Ci assicuranu: ùn li pudemu micca piglià à menu chì a Germania sia pronta à permette li una certa quantità di capitale da purtà cun elli cum'è immigranti ".[vi]

U prublema in Évian era, purtroppu, micca ignoranza di l'agenda nazista, ma fallimentu di priorità per prevene. Questu hè rimasu un prublema durante u corsu di a guerra. Hè statu un prublema truvatu sia in i pulitichi sia in u publicu in generale.

Cinque ghjorni dopu à Crystal Night, u presidente Franklin Roosevelt hà dichjaratu ch'ellu ramentava l'imbasciadore in Germania è chì l'opinione publica era stata "profondamente scossa". Ùn hà micca adupratu a parolla "Ghjudei". Un ghjurnalistu hà dumandatu se in ogni locu di a terra puderia accettà parechji Ghjudei di Germania. "Innò", disse Roosevelt. "U tempu ùn hè micca maturu per quessa." Un altru ghjurnalistu hà dumandatu se Roosevelt rilasserà e restrizioni d'immigrazione per i rifugiati ebrei. "Questu ùn hè micca in cuntemplazione", rispose u presidente.[vii] Roosevelt hà rifiutatu di sustene a fattura di i rifugiati per i zitelli in u 1939, chì averia permessu à 20,000 Ghjudei di menu di 14 anni d'entrà in i Stati Uniti, è ùn hè mai surtitu da u cumitatu.[viii]

Mentre chì assai in i Stati Uniti, cum'è in altrò, anu pruvatu eroicamente à salvà i Ghjudei da i Nazis, ancu per volontariu per accoglie li, l'opinione di a maggioranza ùn era mai cun elli.

In lugliu 1940, Adolf Eichmann, un grande pianificatore di l'olucaustu, avia intenzione di mandà tutti i Ghjudei in Madagascar, chì appartene avà à a Germania, a Francia essendu occupata. E navi averianu bisognu d'aspittà solu finu à chì i britannichi, chì avà significavanu Winston Churchill, finissinu u so bloccu. Quellu ghjornu ùn hè mai ghjuntu.[ix]

U segretariu britannicu di l'Affari Esteri Anthony Eden s'hè incontratu u 27 di marzu di u 1943, in Washington, DC, cù u rabbinu Stephen Wise è Joseph M. Proskauer, un avvucatu impurtante è anzianu ghjudice di a Corte Suprema di u Statu di New York chì servia allora da presidente di u Cumitatu Ghjudeu Americanu. Wise è Proskauer anu prupostu di avvicinassi à Hitler per evacuà i Ghjudei. Eden hà rifiutatu l'idea cum'è "fantasticamente impossibile".[x] Ma u stessu ghjornu, secondu u Dipartimentu di Statu di i Stati Uniti, Eden hà dettu à u Segretariu di Statu Cordell Hull qualcosa di diversu:

"Hull hà postu a quistione di i 60 o 70 mila Ghjudei chì si trovanu in Bulgaria è sò minacciati di sterminiu, à menu chì ùn li pudessimu fà fora è, urgentemente, hà pressu Eden per una risposta à u prublema. Eden hà rispostu chì tuttu u prublema di i Ghjudei in Europa hè assai difficiule è chì duvemu andà assai cun prudenza per offre di piglià tutti i Ghjudei fora di un paese cum'è a Bulgaria. Se femu quessa, allora i Ghjudei di u mondu ci vuleranu à fà offerte simili in Polonia è in Germania. Hitler puderia benissimu accoglie una tale offerta è solu ùn ci hè abbastanza navi è mezi di trasportu in u mondu per trattà li ".[xi]

Churchill accunsentì. "Ancu era per ottene u permessu di ritirà tutti i Ghjudei", hà scrittu in risposta à una lettera supplicante, "u trasportu solu presenta un prublema chì serà difficiule di risolve". Micca abbastanza spedizione è trasportu? À a battaglia di Dunkerque, l'inglesi avianu evacuatu guasi 340,000 omi in solu nove ghjorni. A Forza Aria di i Stati Uniti avia parechje migliaia di novi aerei. Durante ancu un brevi armistiziu, i Stati Uniti è i Britannichi anu pussutu trasportà in aria è trasportà un gran numeru di rifugiati in securità.[xii]

Tutti ùn eranu micca troppu impegnati à luttà una guerra. Particularmente da a fine di u 1942 in avanti, assai in i Stati Uniti è in Gran Bretagna anu dumandatu chì qualcosa sia fatta. U 23 di marzu di u 1943, l'Arcivescu di Canterbury supplicava cù a Camera di i Signori per aiutà i Ghjudei d'Europa. Dunque, u guvernu britannicu hà prupostu à u guvernu americanu un'altra cunferenza publica in a quale discute ciò chì si puderia fà per evacuà i Ghjudei da e nazioni neutrali. Ma u Foreign Office britannicu temia chì i nazisti pudessinu cooperà à tali piani malgradu chì ùn li sia mai statu dumandatu, scrivendu: "Ci hè una pussibilità chì i tedeschi o i so satelliti possanu cambià da a pulitica di sterminiu à una di estrusione, è scopu cum'è hà fattu prima di a guerra à imbarazzà altri paesi inundendu li cù immigranti stranieri ".[xiii]

A preoccupazione quì ùn era micca di salvà vite sia di evità l'imbarazzamentu è l'inconveniente di salvà vite.

À a fine, quelli lasciati vivi in ​​i campi di cuncentrazione sò stati liberati - ancu se in parechji casi micca assai prestu, micca cum'è qualcosa chì s'assumiglia à una priorità massima. Alcuni prigiuneri sò stati tenuti in orribili campi di cuncentrazione almeno finu à settembre di u 1946. U generale George Patton hà incuraghjitu à chì nimu ùn deve "crede chì u Spiazzatu sia un essere umanu, ciò chì ùn hè micca, è questu vale in particulare per i Ghjudei chì sò più bassi di animali. " U presidente Harry Truman hà ammessu à quellu tempu chì "apparentemente trattemu i Ghjudei di listessa manera chì i Nazis, cù a sola eccezione chì ùn li uccidemu micca".[xiv]

Benintesa, ancu eranu chì micca una esagerazione, ùn uccidendu micca e persone hè una eccezione assai impurtante. I Stati Uniti avianu tendenze fasciste ma ùn anu micca succorsu cum'è a Germania. Ma mancu ci hè stata una cruciata di a Resistenza R capitale per salvà quelli minacciati da u fascismu - micca da parte di u guvernu US, micca da parte di u mainstream di i Stati Uniti.

NOTES:

[I] In fattu, u Ministeru di a Propaganda britannica hà pigliatu una decisione per evità di menziunà i Ghjudei quandu discute vittime di i nazisti. Vede à Walter Laqueuer, U Terribile Secretu: Soppressione di a Verità nantu à a "Soluzione Finale" di Hitler. Boston: Little, Brown, 1980, p. 91. Citatu da Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 368.

[Ii] Harry Laughlin hà dichjaratu in 1920 à u Cumitatu di a Casa per l'Immigrazione è a Naturalizazione à u Cungressu di i Stati Uniti chì l'immigrazione di Ghjudei è Taliani danneghja a struttura genetica di a razza. "U nostru fallimentu di classificà l'immigranti nantu à a basa di u valore naturale hè una seria minaccia naziunale", hà avvirtutu Laughlin. U presidente di u cumitatu Albert Johnson hà numinatu Laughlin per esse l'agente espertu Eugenica di u cumitatu. Laughlin sustene a Legge di l'Immigrazione Johnson-Reed di u 1924, chì pruibisce l'immigrazione da l'Asia è limita l'immigrazione da l'Europa di u Sud è di l'Est. Questa lege hà creatu quote basate annantu à a pupulazione di i Stati Uniti di u 1890. D'ora in poi, l'immigranti ùn puderianu micca presentassi solu in Ellis Island, ma avianu da ottene un visa in i consolati americani à l'esternu. Vede Rachel Gur-Arie, The Embryo Project Encyclopedia, "Harry Hamilton Laughlin (1880-1943)", 19 Dicembre 2014, https://embryo.asu.edu/pages/harry-hamilton-laughlin-1880-1943 Vede ancu Andrew J. Skerritt, demucraticu di Tallahassee, "" Irresistible Tide "prende un sguardu infirmatu à a pulitica di l'immigrazione di l'America | Book Review, "1 d'Agostu 2020, https://www.tallahassee.com/story/life/2020/08/01/irresistible-tide-takes-unflinching-look-americas-immigration-policy/5550977002 Sta storia hè cuparta in u filmu PBS "Esperienza Americana: A Cruciata Eugenica", u 16 d'ottobre 2018, https://www.pbs.org/wgbh/americanexperience/films/eugenics-crusade Per sapè cumu questu hà influenzatu i nazisti, vede u Capitulu 4 di Lascendu a Seconda Guerra Mundiale daretu.

[Iii] Holocaust Educational Trust, 70 Voci: Vittime, perpetratori è spettatori, "Cum'è ùn avemu nisun prublema razziale", 27 di ghjennaghju 2015, http://www.70voices.org.uk/content/day55

[Iv] Lauren Levy, Biblioteca virtuale ebraica, un Prughjettu di Intrapriża Cooperativa Americana-Israele, "A Repubblica Dominicana furnisce Sosua cum'è Rifugiu per i Refugiati Ebrei", https://www.jewishvirtuallibrary.org/dominican-republic-as-haven-for-jewish -refugees Vede ancu Jason Margolis, U Munnu, "A Repubblica Dominicana hà accoltu i rifuggiati ebrei chì fughjenu da Hitler mentre 31 nazioni distruggevanu", u 9 di nuvembre di u 2018, https://www.pri.org/stories/2018-11-09/ repubblica-dominicana-hà pigliatu-rifugiati-ebrei-fuggenti-hitler-mentre-31-nazioni-guardavanu

[V] Ervin Birnbaum, "Evian: A più Fateful Conference di Tutti i Tempi in a Storia Ghjuda", Parte II, http://www.acpr.org.il/nativ/0902-birnbaum-E2.pdf

[vi] Sionismu è Israele - Dizionario Enciclopedicu, "Conferenza Evian", http://www.zionism-israel.com/dic/Evian_conference.htm

[vii] Franklin D. Roosevelt, I Documenti Pubblichi è Indirizzi di Franklin D. Roosevelt, (New York: Russell & Russell, 1938-1950) vol. 7, pp. 597-98. Citatu da Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 101.

[viii] David S. Wyman, Muri di carta: America è a crisa di i rifugiati, 1938-1941 (Amherst: Università di Massachusetts Press, 1968), p. 97. Citatu da Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 116.

[ix] Christopher Browning, U Caminu à Genocidiu (New York: Cambridge University Press, 1992), pp. 18-19. Citatu da Nicholson Baker, Fumu Umanu: L'iniziu di a Fine di a Civiltà. New York: Simon & Schuster, 2008, p. 233.

[x] Lucy S. Dawidowicz, "Ghjudei Americani è l'olucaustu", New York Times, Aprile 18, 1982, https://www.nytimes.com/1982/04/18/magazine/american-jews-and-the-holocaust.html

[xi] Dipartimentu di Statu di i Stati Uniti, Uffiziu di u Stòricu, "Memorandum of Conversation, da Mr. Harry L. Hopkins, Assistente Speciale à u presidente Roosevelt 55", u 27 di marzu di u 1943, https://history.state.gov/historicaldocuments/frus1943v03/d23

[xii] War No More: Trè Seculi di Scrittura Americana Anti-Guerra è Pace, editatu da Lawrence Rosendwald (Library of America, 2016).

[xiii] PBS American Experience: "A Cunferenza di e Bermuda", https://www.pbs.org/wgbh/americanexperience/features/holocaust-bermuda

[xiv] Jacques R. Pauwels, U Mitu di a Bona Guerra: l'America in u Secondu Mondu Guerra (James Lorimer & Company Ltd. 2015, 2002) p. 36.

Responsi 2

  1. In a ricerca di a storia di u mo cuginu in un campu di a seconda guerra mundiale tedesca cum'è un "designatu" di l'Internu Militari Italianu piuttostu cà un statutu "preferibile" di prigiuneru di guerra cù e so "prutezioni" di u 1929, dopu chì l'armistice di l'8 settembre 43 era "sorprendentemente" annunziatu (era statu firmatu in sicretu u 3 settembre 43), aghju scupertu una nova iniziativa di l'Archivi Arolsen (#everynamecounts - https://enc.arolsen-archives.org/en/about-everynamecounts/). A mancanza di cunniscenza è "interessu" in ogni vita purtata è sacrificata à a guerra (cumprese quelli IMI chì "rifiuanu" a cullaburazione cuntinuata) pò esse cuminciatu à dà à quelli "senza voce" a chance chì quasi 90 anni di "dannu morale" anu rifiutatu.

Lascia un Audiolibro

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *

Artìculi Related

A nostra Teoria di u Cambiamentu

Cumu finisce a guerra

Move for Peace Challenge
Avvenimenti antiguerra
Aiutateci a Cresce

Donatori Chjucchi Ci Mantene Andatu

Se sceglite di fà una cuntribuzione recurrente di almenu $ 15 per mese, pudete selezziunate un rigalu di ringraziu. Ringraziemu i nostri donatori recurrenti nantu à u nostru situ web.

Questa hè a vostra chance di reimaginà a world beyond war
Negoziu WBW
Traduci A Qualchese Lingua